Prin contestaţie, debitoarea a solicitat instanţei ca în contradictoriu cu creditoarea societate comercială în lichidare, prin lichidator, să se constate prescripţia dreptului creditoarei de a cere executarea silită şi, în consecinţă, să se anuleze formele de executare.
În motivarea cererii, a susţinut că prin sentinţa civilă nr. 1675 din 26.11.2001 pronunţată de Tribunalul Teleorman, rămasă definitivă şi irevocabilă şi investită cu formulă executorie, a fost obligată să plătească creditoarei suma de 7.254.080 lei, reprezentând contravaloare energie termică şi penalităţi de întârziere.
Faţă de data la care s-a născut dreptul creditoarei de a cere executarea silită a sentinţei mai sus menţionate rămase definitivă prin neapelare şi până la formularea cererii de executare silită a trecut o perioadă de timp mai mare de trei ani.
Instanţa, din oficiu, a dispus ataşarea dosarelor de executare civilă.
S-a constatat că dreptul creditoarei de a cere executarea silită s-a născut în luna decembrie 2001, dată la care a început să curgă şi termenul de prescripţie de trei ani prevăzut de art. 405 c.pr.civ.
Faţă de data de 10 august 2005, la care creditoarea a formulat cerere pentru executarea silită la Biroul executorului judecătoresc, instanţa a constatat că termenul de trei ani prevăzut de art. 405 alin. 1 c.pr.civ. a fost depăşit, iar dreptul creditoarei de a cere executarea silită este prescris.
Pentru aceste considerente, s-a admis contestaţia, s-a constatat prescripţia dreptului de a cere executarea silită a sentinţei civile nr. 1675 din 26.11.2001 a Tribunalului Teleorman şi s-au anulat formele de executare.
Prin decizia civilă nr. 453 R din 12 mai 2006, Tribunalul Teleorman a respins recursul declarat de creditoare, constatând, atât din dosarele de executare, cât şi din actele depuse de către intimată în recurs, că prescripţia nu a fost întreruptă prin cererea de executare formulată la 26 aprilie 2004 şi 28 aprilie 2004, deoarece aceste cereri s-au perimat, iar conform art. 405 alin.3 c.pr.civ., în această situaţie prescripţia nu este întreruptă, aşa cum a susţinut intimata prin motivele de recurs.
Curtea de Apel București
Încheiere radiere societate comercială pronunţată ulterior deschiderii procedurii insolvenţei reglementată prin Legea nr. 85/2006. Admite recurs, modificare încheiere în sensul respingerii cererii de radiere.
Tribunalul Comercial Argeș
Plângere împotriva rezoluţiei directorului ORC de radiere a societăţii
Curtea de Apel București
Litigii cu profesioniştii. Încălcarea dispoziţiilor art.129 alin.7 din Legea nr. 31/1990. Nulitatea absolută a Hotărârii AGA.
Tribunalul Brașov
Anulare hotărâre AGA pentru neregularitatea convocării. Comunicarea convocatorului fără respectarea prevederilor actului constitutiv al societăţii. Nulitatea hotărârii adoptate in cadrul unei şedinţe nelegal convocate
Curtea de Apel Oradea
Legea nr. 85/2014. Compensarea creanţelor pentru datorii reciproce certe, lichide şi exigibile