Furt calificat

Asupra cauzei penale de faţă:

Constată că Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Bujor, prin Rechizitoriul nr. 1344/P/2009 din data de 26.06.2012, a pus în mişcare acţiunea penală şi a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, pe inculpaţii B G, pentru săvârşirea infracţiunilor de: furt calificat, prevăzută de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a, g, i C.P., cu aplicarea art. 99 şi următoarele C.P. (parte vătămată D G), furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a, g, i C.P., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.P., art. 99 şi următoarele C.P. (un act material parte vătămată S I, două acte materiale parte vătămată A G), furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a, g, i C.P., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.P., art. 99 şi următoarele C.P. (părţi vătămate B I şi P M), furt calificat prevăzut de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a şi i C.P., cu aplicarea art. 75 lit. c C.P. (parte vătămată R A) şi furt calificat prevăzut de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a C.P., cu aplicarea art. 75 lit. c C.P. (parte vătămată S P), H G A, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a, g, i C.P., cu aplicarea art. art. 99 şi următoarele C.P. (parte vătămată D G), B V I şi L C G pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzut de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a, i C.P., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.P., art. 99 şi următoarele C.P. (parte vătămată S I şi A G), T D, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzut de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a, g, i C.P., cu aplicarea art. 99 şi următoarele C.P. (parte vătămată A G), B N M, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzut de art. 208 al. 1 – 209 lit. a, g, i C.P., cu aplicarea art. 75 lit. c C.P. (parte vătămată B I), S D, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzut de art. 208 al. 1 – 209 al. 1, lit. a, i, C.P., cu aplicarea art. 75 C.P. (parte vătămată P M), V C C, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a C.P., cu aplicarea art. 99 şi următoarele C.P. (parte vătămată S P).

Prin acelaşi rechizitoriu, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiţilor : C A, pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire, prev. de art. 221 al. 1 Cod penal, (parte vătămată D G), deoarece, în mod concret, fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni; M N A, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt calificat, prev. de art. 26 raportat la art. 208 al.1 , 209 al. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, (parte vătămată A G).

S-a aplicat învinuitului C A sancţiunea administrativă a amenzii în cuantum de 500 lei, iar învinuitului M N A, sancţiunea administrativă a amenzii în cuantum de 1.000 lei.

 Tot scoaterea de sub urmărire penală s-a dispus şi în cazul învinuitului P A, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, i, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 99 şi următoarele Cod penal, (părţi vătămate S I şi A G), deoarece la data comiterii faptei nu avea vârsta de 14 ani, neîndeplinind condiţiile legale pentru a răspunde penal şi neînceperea urmăririi penale faţă de C I, în vârstă de 12 ani, domiciliat în com. Băleni, judeţul Galaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, i Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal (parte vătămată R A), deoarece la data comiterii faptei nu avea vârsta de 14 ani, neîndeplinind condiţiile legale pentru a răspunde penal.

Prin rechizitoriu s-au reţinut următoarele:

Învinuiţii H G A, C A, P A, B V I, L C D, T D, M N A, B N M, S D şi B V I locuiesc în com. Băleni, judeţul Galaţi şi se află în relaţii de prietenie cu învinuitul B G din aceeaşi comună. Acesta din urmă se ocupă cu furtul deşeurilor de fier vechi, activitate în care i-a angrenat ocazional şi pe ceilalţi învinuiţi.

1. În seara de 07.11.2009, în jurul orei 21.00, învinuitul B G s-a întâlnit pe raza comunei Băleni cu învinuitul H G A, căruia i-a propus să sustragă împreună butelia din imobilul nelocuit aparţinând părţii vătămate D G.

Astfel, în timp învinuitul H G A a asigurat paza, învinuitul B G a sărit gardul în curtea imobilului nelocuit al numitei B S şi de aici în curtea părţii vătămate. A spart geamul camerei din partea de Nord, unde ştia că se află butelia, a pătruns în interior, şi, după ce a desfiletat furtunul de alimentare al aragazului cu cheia ataşată, a luat-o şi i-a dat-o peste gard învinuitului H G A.

Împreună au transportat butelia până la locuinţa martorului P A I căruia au vrut să  i-o vândă, dar acesta a refuzat după ce învinuiţii i-au spus că provine din furt.

În aceeaşi seară, cei doi învinuiţi s-au deplasat la locuinţa învinuitului C A. Deşi învinuitul B G  i-a spus că butelia provine din furt, acesta a fost de acord să o cumpere contra sumei de  20 lei, bani pe care autorii furtului i-au împărţit în mod egal.

Ulterior, învinuitul C  A a vândut butelia unei persoane necunoscute.

Partea vătămată a estimat valoarea prejudiciului la suma de 160 lei, cu care se constituie parte civilă în procesul penal.

2. În ziua de 13.05.2010, în jurul orei 10.00, învinuitul B G, împreună cu fratele său, învinuitul B V I , şi învinuiţii P A, L  C D, s-au hotărât să sustragă deşeuri metalice pentru a le vinde şi a face rost de bani.

S-au înţeles ca învinuiţii B G şi P A să meargă să sustragă fier vechi, iar învinuiţii B V I şi Lungu C D să vină din urmă cu o căruţă pentru a-l transporta.

Astfel, învinuiţii B G şi P A au escaladat gardul în curtea părţii vătămate S I care era plecată în comună, şi, din curtea păsărilor, au  sustras trei uluce metalice, având o greutate de circa 20 kg fiecare, pe care le-au dat peste gard, în stradă.

Imediat au venit învinuiţii B V I şi L C D cu atelajul hipo şi au încărcat împreună cele trei uluce, transportându-le la locuinţa martorului  G El, căruia i le-au vândut cu suma de 30 lei, fără a-i spune că provin din furt.

După câteva zile, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cei patru învinuiţi au mers să sustragă deşeuri din fier de la locuinţa părţii vătămate A G, amplasată vis-a-vis de locuinţa părţii vătămate S I.

Pe timp de zi, învinuiţii B G şi P A au escaladat gardul în curtea părţii vătămate şi au sustras fierul vechi aflat în curte, încărcându-l în căruţa cu care veniseră învinuiţii B V I şi L C Dl.

În aceeaşi împrejurare, învinuitul B  G a sustras din curte, de pe un frigider, un televizor cu carcasa de culoare neagră pe care l-a ascuns în vegetaţia de lângă stradă şi, ulterior l-a transportat la domiciliul său.

În aceeaşi zi, învinuiţii au vândut fierul vechi martorului D C contra sumei de 60 lei.

În seara de 25.05.2010, învinuitul B G, în continuarea rezoluţiei infracţionale, le-a propus învinuiţilor T D şi M N Au să meargă împreună să sustragă fier vechi din curtea părţii vătămate A G, de unde mai sustrăsese.

În jurul orei 23.00, au mers la imobilul părţii vătămate cu autoturismul condus de învinuitul Mărgărit Nicuşor Alexandru care a aşteptat în stradă. Învinuiţii B G şi T D au escaladat gardul, însă nu au găsit deşeuri metalice în curte. Învinuitul B G a spart geamul din partea dreaptă a uşii de acces în corpul de clădire, a pătruns în casă şi, de sub pat, din camera al cărei geam îl spărsese a sustras piesele componente ale unei motosăpătoare care era demontată.

A dat piesele respective pe geam învinuitului T D şi apoi le-au dat amândoi peste gard, în stradă, unde, împreună cu învinuitul M N A, le-au încărcat în portbagajul maşinii.

În aceeaşi seară au transportat piesele sustrase la domiciliul învinuitului M N A, a doua zi, cu autoturismul condus de acelaşi învinuit, le-au mutat la locuinţa învinuitului T D. După două zile, cu acelaşi autoturism, învinuiţii au transportat piesele la domiciliul martorului C G, căruia i le-au vândut contra sumei de 50 lei, fără a-i spune că provin din furt. Toţi banii au fost luaţi de învinuitul M N A în contul combustibilului consumat.

În cursul cercetărilor, cu ocazia percheziţiei efectuate la domiciliul învinuitului B G a fost găsit televizorul sustras de la partea vătămată A G.

De la martorul G E organele de poliţie au ridicat cele trei uluce sustrase de la partea vătămată Stoian Ioana, iar de la martorul C G, piesele motosăpătoarei. Bunurile au fost predate părţilor vătămate.

La data de 17.03.2011, învinuiţii P A, B V I şi L C D au arătat şi descris organelor de poliţie modul cum au procedat pentru sustragerea bunurilor de la părţile vătămate S I şi A G.

Partea vătămată S I a estimat valoarea prejudiciului la suma de 480 lei, dar nu se mai constituie parte civilă deoarece şi-a recuperat bunurile.

Partea vătămată A G a estimat valoarea totală a prejudiciului la suma de 700 lei. A declarat că nu se mai constituie parte civilă deoarece şi-a recuperat integral prejudiciul.

3. În seara de 28.10.2010, învinuiţii B G şi B N M, la propunerea celui dintâi, s-au hotărât să sustragă obiecte din fier.

În jurul orei 23.00, învinuitul B G a escaladat gardul în curtea părţii vătămate B I şi a luat din curte mai multe deşeuri metalice aflate în spatele casei. Le-a dat peste gard învinuitului B N M, acesta transportându-le la locuinţa învinuitului B G.

În curte învinuitul B G a găsit şi un teasc metalic pe care nu l-a putut transporta singur. Învinuitul  B N M a sărit şi el gardul în curtea părţii vătămate şi, împreună cu învinuitul B G a dat teascul peste gard şi l-au transportat la domiciliul celui din urmă.

A doua zi, învinuiţii au transportat bunurile sustrase la punctul de colectare al S.C. Iricad S.R.L. unde le-au vândut cu suma de 170 lei.

În cursul cercetărilor, organele de poliţie au ridicat bunurile sustrase de la centrul de colectare şi le-a restituit părţii vătămate.

Partea vătămată B I a estimat valoarea bunurilor sustrase la suma de 200 lei, acestea fiind recuperate.

În ziua de 13.11.2010, în jurul orei 13.00, învinuitul B G a mers la domiciliul învinuitului S D căruia i-a spus că ştie de unde să sustragă o plită pentru sobă. Împreună, învinuiţii s-au deplasat la locuinţa părţii vătămate P M.

Învinuitul S D a rămas de pază în stradă, iar învinuitul B G a escaladat gardul în curte, a luat plita sobei din bucătăria de vară şi i-a dat-o peste gard învinuitului S D.

Apoi învinuitul B G a transportat plita la locuinţa învinuitului S D, acesta din urmă plătindu-i 40 lei pe ea.

În cursul cercetărilor, plita a fost restituită părţii vătămate.

Partea vătămată P M a estimat valoarea prejudiciului la suma de 150 lei, dar nu se mai constituie parte civilă deoarece şi-a recuperat bunul.

4. În ziua de 19.06.2011, învinuitul B G s-a aflat în oraşul Tg. Bujor, la bunica sa, ocazie cu care i-a propus vărului său, C I, în vârstă de 12 ani, să sustragă împreună bunuri din curtea părţii vătămate R A, vecinul bunicii sale.

În jurul orei 15.00, învinuitul B G şi făptuitorul C I au pătruns în curtea părţii vătămate prin ridicare plasei gardului. Făptuitorul C I a sustras trei iepuri din cuşca aflată într-o dependinţă din curte, iar din apropierea acesteia, învinuitul B G a sustras o butelie confecţionat artizanal, o rolă de cablu electric din cupru, cu lungimea de aproximativ 50 m şi mai  multe bucăţi din cornier.

Iepurii au fost sacrificaţi şi consumaţi de către învinuit şi făptuitor, iar obiectele metalice au fost vândute de învinuitul B G  martorului M M cu suma de 40 lei, fără a-i spune că provine din furt.

Organele de poliţie au ridicat butelia de la acesta şi au predat-o părţii vătămate.

În cursul cercetărilor, tatăl învinuitului B G, partea responsabilă civilmente B M, i-a achitat părţii vătămate contravaloarea bunurilor nerecuperate.

Partea vătămată R A a estimat valoarea pagubei la suma de 300 lei, dar nu se constituie parte civilă deoarece şi-a recuperat prejudiciul.

5. În ziua de 07.12.2011, învinuitul B G i-a propus învinuitului V C C să sustragă împreună fier vechi, acesta fiind de acord.

În jurul orei 15.00, au pătruns amândoi în curtea Şcolii gimnaziale Băleni şi apoi, pe o poartă din lemn, au intrat în curtea imobilului nelocuit aparţinând părţii vătămate S P.

Din spatele casei au luat mai multe obiecte metalice, respectiv un scripete, 4 ţevi, un val de sârmă, o pirostie şi 5 piedici pe care le-au depozitat în curtea şcolii, aproape de gardul părţii vătămate.

A doua zi, învinuitul B G a contactat telefonic o persoană neidentificată căreia urma să-i vândă bunurile sustrase. În timp ce se pregăteau să încarce în maşina acelei persoane obiectele metalice, au fost observaţi de martorul A M, cadru didactic, ce le-a solicitat să iasă din curtea şcolii.

Cu această ocazie au fost anunţate şi organele de poliţie care s-au deplasat la faţa locului, unde au găsit bunurile sustrase. Acestea au fost restituite părţii vătămate.

Partea vătămată S P a estimat valoarea bunurilor sustrase la suma de 500 lei. După restituirea bunurilor, aceasta a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 500 lei, reprezentând daune morale şi costul deplasării din mun. Galaţi în com. Cuca.

În faza urmăririi penale, inculpatul Bolmandîr Gabriel a avut o atitudine necooperantă, recunoscând faptele numai după ce acestea au fost probate.

Învinuiţii H G A, P A, B Vn I, L C D, T D şi V C C au recunoscut săvârşirea faptelor.

Inculpaţii B N M şi S D au recunoscut comiterea faptelor.

În faza de judecată, la primul termen, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpaţii B G, H G A, L C D, B V I, B N M şi V C C au înţeles să invoce prevederile art. 320, indice 1, C.P.P., pentru a putea beneficia de reducerea cu o treime a pedepsei, solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor de la urmărirea penală.

Având în vedere că inculpaţii T D şi S D au lipsit, instanţa a dispus în cazul acestora disjungerea cauzei şi formarea unui alt dosar.

Au fost depuse fişele de cazier ale inculpaţilor, iar în cazul celor minori şi referatele de evaluare obligatorii efectuate de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Galaţi.

Nefiind efectuată o cercetare judecătorească, în sensul C.P.P., instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt prezentată în rechizitoriu, cu aceasta fiind de acord şi inculpaţii.

1.Fapta  inculpatului B G de a sustrage, prin escaladare şi efracţie, în seara de 07.11.2009, în jurul orei 21.00, o butelie în valoare de 160 lei din locuinţa părţii vătămate D G, în timp ce inculpatul H G A asigura paza, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, g, i Cod penal.

Latura obiectivă a infracţiunii constă în acţiunea de sustragere a buteliei, din posesia sau detenţia părţii vătămate D G, iar agravanta prevăzută art. 209 al. 1, lit. a este dată de faptul că a săvârşit fapta împreună cu inculpatul H G A. Agravanta prevăzută de art. 209 al. 1 lit. g este dată de împrejurarea că inculpatul a pătruns în locuinţa părţii pe timp de noapte, respectiv în luna noiembrie, în jurul orei 21:00, fiind de notorietate că întunericul este lăsat, iar oamenii sunt retraşi pentru odihnă. Agravanta prevăzută de art. 209 al. 1 lit. i C.P. este dată de modalitatea în care inculpatul a pătruns în locuinţă, respectiv, prin escaladarea gardului curţii imobilului.

Cu privire la latura subiectivă, atitudinea psihică a inculpatului faţă de fapta săvârşită şi urmările acesteia îmbracă forma vinovăţiei în modalitatea intenţiei, astfel cum este ea definită de art. 19, al. 1, C.P.

Fapta  inculpatului H G A de a asigura paza în seara de 07.11.2009, în jurul orei 21.00, în timp ce inculpatul B G, prin escaladare şi efracţie a sustras  o butelie în valoare de 160 lei din locuinţa părţii vătămate D G, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la furt calificat, prev. de art. 26 raportat la art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, g, i Cod penal.

Latura obiectivă a infracţiunii este dată de ajutorul pe care inculpatul l-a asigurat celuilalt inculpat prin asigurarea pazei, fiind facilitată astfel sustragerea buteliei din locuinţa părţii vătămate D G. Celelalte aprecieri referitoare la analiza agravantelor, în cazul inculpatului B Gl, sunt aplicabile şi în cazul inculpatului H G A, acesta cunoscând toate împrejurările în care a fost săvârşită fapta.

Cu privire la latura subiectivă, atitudinea psihică a inculpatului faţă de fapta săvârşită şi urmările acesteia îmbracă forma vinovăţiei în modalitatea intenţiei, astfel cum este ea definită de art. 19, al. 1, C.P.

Faptele reţinute se dovedesc cu procesul-verbal de consemnare a plângerii şi declaraţia părţii vătămate; procesul-verbal de cercetare la faţa locului însoţit de planşa foto; declaraţiile martorilor şi declaraţiile inculpaţilor date în faza de urmărire penală.

2. Faptele  inculpatului B G de a sustrage, în trei rânduri, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, pe timp de zi şi de noapte, prin escaladare, în perioada 13-25.05.2010, bunuri din imobilele părţilor vătămate S I şi A G, prejudiciul total cauzat fiind de 1.180 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.

Latura obiectivă a infracţiunii constă în acţiunea de sustragere, în trei rânduri, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, pe timp de zi şi de noapte, prin escaladare, în perioada 13-25.05.2010, bunuri din imobilele părţilor vătămate S I şi A G, prejudiciul total cauzat fiind de 1.180 lei.

Agravanta prevăzută de art. 209 al. 1, lit. a este dată de faptul că a săvârşit fapta împreună cu numiţii P A, T D şi M N A. Agravanta prevăzută de art. 209 al. 1 lit. g este dată de împrejurarea că inculpatul a pătruns în locuinţa părţii vătămate A G, pe data de 23.05.2010, pe timp de noapte, respectiv în luna mai, în jurul orei 23:00, fiind de notorietate că întunericul este lăsat, iar oamenii sunt retraşi pentru odihnă. Agravanta prevăzută de art. 209 al. 1 lit. i C.P. este dată de modalitatea în care inculpatul a pătruns în imobile, respectiv, prin escaladarea gardului curţii imobilelor.

Cu privire la latura subiectivă, atitudinea psihică a inculpatului faţă de fapta săvârşită şi urmările acesteia îmbracă forma vinovăţiei în modalitatea intenţiei, astfel cum este ea definită de art. 19, al. 1, C.P.

Faptele  inculpaţilor B V I şi L C D de a sustrage, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, pe timp de zi şi prin escaladare, în perioada 13-25.05.2010, bunuri din imobilele părţilor vătămate S I şi A G, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.

Instanţa menţine aceeaşi motivare referitoare la latura obiectivă şi latura subiectivă a infracţiunii, ca şi în cazul infracţiunii de furt calificat săvârşită de inculpatul B G, în dauna aceloraşi părţi vătămate.

Infracţiunile reţinute se probează cu: procesul-verbal de consemnare a denunţului formulat de A T, tatăl părţii vătămate A G; procesul-verbal de consemnare a plângerii părţii vătămate S I; declaraţiile părţilor vătămate; procesul-verbal de cercetare la faţa locului însoţit de planşa foto; procesul-verbal de percheziţie la domiciliul inculpatului B G; dovezile de ridicare şi predare a bunurilor sustrase; procesele-verbale de conducere în teren însoţite de planşe foto şi declaraţiile martorilor asistenţi; declaraţiile martorilor şi declaraţiile inculpaţilor date în faza de urmărire penală.

3. Fapta  inculpatului B G de a sustrage, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, pe timp de zi şi de noapte, prin escaladare, în perioada 28.10-13.11.2010, bunuri din curţile părţilor vătămate B I şi P M, prejudiciul total cauzat fiind de 350 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.

Latura obiectivă a infracţiunii constă în acţiunea de sustragere, în mai multe rânduri, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, pe timp de zi şi de noapte, prin escaladare, în perioada 28.10-13.11.2010, bunuri din curţile părţilor vătămate B I şi P M, prejudiciul total cauzat fiind de 350 lei.

Agravanta prevăzută de art. 209 al. 1, lit. a este dată de faptul că a săvârşit fapta împreună cu numiţii B N M şi S Dl. Agravanta prevăzută de art. 209 al. 1 lit. g este dată de împrejurarea că inculpatul a pătruns în locuinţa părţii vătămate B I, pe data de 28.10.2010, pe timp de noapte, respectiv în luna octombrie, în jurul orei 23:00, fiind de notorietate că întunericul este lăsat, iar oamenii sunt retraşi pentru odihnă. Agravanta prevăzută de art. 209 al. 1 lit. i C.P. este dată de modalitatea în care inculpatul a pătruns în imobile, respectiv, prin escaladarea gardului curţii imobilelor.

Cu privire la latura subiectivă, atitudinea psihică a inculpatului faţă de fapta săvârşită şi urmările acesteia îmbracă forma vinovăţiei în modalitatea intenţiei, astfel cum este ea definită de art. 19, al. 1, C.P.

Fapta  inculpatului B N M de a sustrage, în noaptea de 28/29.10.2010, împreună cu inculpatul B G, bunuri din curtea părţii vătămate B I, cauzând un prejudiciu de 200 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, g, i Cod penal.

Latura obiectivă a infracţiunii este dată de acţiunea inculpatului de sustragere a unor obiecte de fier vechi din curtea părţii vătămate B I, cauzând un prejudiciu de 200 lei.

Agravanta prevăzută de art. 209 al. 1 lit. a C.P. este dată de împrejurarea că a săvârşit fapta împreună cu inculpatul B G. Agravanta prevăzută de art. 209 al. 1 lit. g este dată de împrejurarea că inculpatul a pătruns în locuinţa părţii vătămate B I, pe data de 28.10.2010, pe timp de noapte, respectiv în luna octombrie, în jurul orei 23:00, fiind de notorietate că întunericul este lăsat, iar oamenii sunt retraşi pentru odihnă. Agravanta prevăzută de art. 209 al. 1 lit. i C.P. este dată de modalitatea în care inculpatul a pătruns în imobil, respectiv, prin escaladarea gardului curţii imobilului.

Cu privire la latura subiectivă, atitudinea psihică a inculpatului faţă de fapta săvârşită şi urmările acesteia îmbracă forma vinovăţiei în modalitatea intenţiei, astfel cum este ea definită de art. 19, al. 1, C.P.

Infracţiunile se probează cu: procesele-verbale de consemnare a denunţurilor formulate de H G, persoană care îngrijeşte de partea vătămată B I, respectiv P G, fiul părţii vătămate P M; declaraţiile părţilor vătămate; procesele –verbale de cercetare la faţa locului; dovezile de ridicare şi predare a bunurilor sustrase; declaraţiile martorilor şi declaraţiile inculpaţilor date în faza de urmărire penală.

4. Fapta  inculpatului B G de a sustrage, prin escaladare, împreună cu minorul C I în vârstă de 12 ani, în ziua de 19.06.2011, în jurul orei 15.00, bunuri din curtea părţii vătămate R A, cauzând un prejudiciu de 300 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, i Cod penal.

Latura obiectivă a infracţiunii este dată de acţiunea inculpatului de sustragere a trei iepuri şi mai multe obiecte metalice, din curtea părţii vătămate R A, cauzând un prejudiciu de 300 lei.

Agravanta prevăzută de art. 209 al. 1 lit. a C.P. este dată de împrejurarea că inculpatul a fost ajutat la comiterea faptei de minorul C I în vârstă de 12 ani, fiind fără relevanţă faptul că acesta nu răspunde penal, iar agravanta prevăzută de art. 209 al. 1 lit. i C.P. este dată de împrejurarea că pătrunderea s-a realizat prin efracţie, respectiv, prin îndepărtarea plasei gardului.

Cu privire la latura subiectivă, atitudinea psihică a inculpatului faţă de fapta săvârşită şi urmările acesteia îmbracă forma vinovăţiei în modalitatea intenţiei, astfel cum este ea definită de art. 19, al. 1, C.P.

Fapta se probează cu: plângerea şi declaraţia părţii vătămate; procesul-verbal de cercetare la faţa locului; dovezile de ridicare şi predare a buteliei sustrase; declaraţiile martorilor şi declaraţiile inculpatului date în faza de urmărire penală.

5. Fapta  inculpaţilor B G şi V C C de a sustrage împreună, în ziua de 07.11.2011, în jurul orei 15.00, bunuri din curtea părţii vătămate S P, cauzând un prejudiciu de 500 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a Cod penal.

Latura obiectivă a infracţiunii este dată de acţiunea celor doi inculpaţi de a sustrage mai multe obiecte metalice din curtea părţii vătămate Stoian Petruţa, cauzând un prejudiciu de 500 lei, iar agravanta prevăzută de art. 209 al. 1 lit. a C.P. este dată de împrejurarea că la săvârşirea infracţiunii au fost două persoane care au acţionat împreună.

Cu privire la latura subiectivă, atitudinea psihică a inculpaţilor faţă de fapta săvârşită şi urmările acesteia îmbracă forma vinovăţiei în modalitatea intenţiei, astfel cum este ea definită de art. 19, al. 1, C.P.

Fapta se probează cu: procesul-verbal de sesizare din oficiu; procesul-verbal de cercetare la faţa locului; declaraţiile părţii vătămate; dovezile de ridicare şi predare a bunurilor sustrase; procesul-verbal de conducere în teren a inculpatului V C C, însoţit de planşa foto; declaraţiile martorilor şi declaraţiile inculpaţilor, date în faza de urmărire penală.

Deoarece faptele inculpatului B G sunt în concurs real, devin incidente prevederile art. 33 lit. a Cod penal.

Pentru furturile comise în dauna părţilor vătămate D G, S I, A G, B I şi P M, întrucât era minor la data săvârşirii faptelor, îi sunt aplicabile prevederile art. 99 şi următoarele Cod penal.

Pentru furturile comise în dauna părţilor vătămate R A şi S P, deoarece avea vârsta de 18 ani şi a comis faptele împreună cu minori, îi sunt aplicabile prevederile art .75 lit. c Cod penal.

Inculpaţilor H G A, B V I, L C D şi V C C le sunt aplicabile prevederile art. 99 şi următoarele Cod penal. Inculpatul B V I a fost expertizat medico-legal psihiatric, constatându-se că păstrează discernământul critic asupra faptelor.

Inculpatului B N M îi sunt aplicabile prevederile art. 75 lit. c Cod penal,  deoarece a comis fapta împreună cu un minor.

La individualizarea pedepsei ce urmează să fie aplicată inculpaţilor, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 din Codul penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei, urmările produse, atingerea adusă valorilor sociale ocrotite şi circumstanţele reale de săvârşire a faptei.

De asemenea, instanţa va avea în vedere şi criteriile procedurale obligatorii, prevăzute de art. 320, indice 1, al. 7 C.P.P., potrivit cărora inculpaţii beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii.

Din fişa de cazier a inculpaţilor rezultă că aceştia nu au antecedente penale.

Având în vedere criteriile menţionate, instanţa va condamna pe inculpatul B G, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- furt calificat, prevăzută de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a, g, i C.P., cu aplicarea art. 99 şi următoarele C.P. şi art. 320, indice 1, al. 1 şi 7 C.P.P., la pedeapsa închisorii de un an (parte vătămată D G),

- furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a, g, i C.P., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.P., art. 99 şi următoarele C.P. şi art. 320, indice 1, al. 1 şi 7 C.P.P., la pedeapsa închisorii de un an (un act material parte vătămată Stoian Ioana, două acte materiale parte vătămată A G),

- furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a, g, i C.P., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.P., art. 99 şi următoarele C.P. şi art. 320, indice 1, al. 1 şi 7 C.P.P., la pedeapsa închisorii de un an (părţi vătămate B I şi P M),

- furt calificat prevăzut de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a şi i C.P., cu aplicarea art. 75 lit. c C.P. şi art. 320 indice 1 al. 1 şi 7 C.P.P., la pedeapsa închisorii de doi ani (parte vătămată R A),

- furt calificat prevăzut de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a C.P., cu aplicarea art. 75 lit. c C.P. şi art. 320 indice 1 al. 1 şi 7 C.P.P., la pedeapsa închisorii de doi ani (parte vătămată S P).

În baza art. 33 lit. a C.P. constată că cele cinci infracţiuni sunt în concurs real, iar în baza art. 34 lit. b, C.P., dispune ca inculpatul B G să execute pedeapsa rezultantă cea mai grea, aceea de doi ani închisoare, sporită cu şase luni, în final urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de doi ani şi şase luni închisoare. În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, instanţa apreciază că scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 C.P., nu poate fi realizat decât prin privare de libertate a inculpatului, având în vedere multitudinea actelor materiale săvârşite, iar numai politica penală a legiuitorului a făcut ca pentru o parte din ele să se aprecieze că există unitate infracţională, de împrejurarea că pentru o parte din infracţiuni a antrenat la săvârşirea lor minori sub 14 ani, care nu sunt capabili să înţeleagă consecinţele faptelor lor, de faptul că în faza de urmărire penală a avut o atitudine necooperantă, recunoaşterea faptelor în faţa instanţei fiind efectuată numai în scopul obţinerii reducerii pedepsei.

De asemenea, ca apreciere asupra pericolului social prezentat de inculpat, instanţa reţine că acesta a continuat să săvârşească infracţiuni, în condiţiile în care împotriva acestuia începuseră procedurile şi era deja cercetat pentru săvârşirea de fapte penale.

În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi, care va fi aplicată inculpatului, aceasta trebuie realizată atât în baza articolelor 71 şi 64 Cod penal, cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. 2  şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr. 30/ 1994.

Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracţiunii” (aceeaşi concepţie a legiuitorului reflectându-se şi în legislaţia română actuală, n. inst.). Curtea a acceptat „că există o marjă naţională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile moderne şi a modului de menţinere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul protocol adiţional a fost încălcat, întrucât „legislaţia naţională nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proporţionalitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.

În consecinţă, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nicio marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului,  instanţa nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a teza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau comportamentul inculpatului.

În acelaşi sens este şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. LXXIV din 5 noiembrie 2007, pronunţată într-un recurs în interesul legii, potrivit căreia, dispoziţiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza I – c) din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.

Astfel, natura faptei săvârşite şi circumstanţele producerii acesteia determină instanţa a aprecia că aplicarea acestei pedepse accesorii se impune, şi în consecinţă, în temeiul art. 71 Cod penal şi art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional C.E.D.O., va interzice inculpatului, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Instanţa va dispune condamnarea inculpatului H G A, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a, g, i C.P., cu aplicarea art. art. 99 şi următoarele C.P. şi art. 320, indice 1, al. 1 şi 7 C.P.P., la pedeapsa închisorii de un an (parte vătămată D G).

Având în vedere aceleaşi motive ca în cazul inculpatului B G, în temeiul art. 71 raportat la art. 64 alin. 1 lit. a) teza II şi lit. b) Cod penal, instanţa va interzice inculpatului, pe perioada executării pedepsei aplicate, următoarele drepturi: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În ceea ce priveşte scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 C.P., instanţa apreciază că acesta poate fi atins şi fără privare de libertate, executarea pedepsei în regim de detenţie putând avea consecinţe nefaste asupra inculpatului şi a familiei sale, în consecinţă va dispune, în temeiul art. 81 Cod penal, suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate, pe un termen de încercare de doi ani,  stabilit conform art. 110 Cod penal.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală, va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor prevăzute de art. 83 şi 84 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. 5, suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate în cauză, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

În ceea ce priveşte pe inculpaţii B V I şi L C G, instanţa va dispune, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzut de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a, i C.P., cu aplicarea art. 41 al. 2 C.P., art. 99 şi următoarele C.P. şi art. 320, indice 1, al. 1 şi 7 C.P.P., condamnarea la pedeapsa închisorii de un an, pentru fiecare inculpat (parte vătămată S I şi A G).

Având în vedere aceleaşi motive ca în cazul inculpatului B Gl, în temeiul art. 71 raportat la art. 64 alin. 1 lit. a) teza II şi lit. b) Cod penal, instanţa va interzice inculpatului, pe perioada executării pedepsei aplicate, următoarele drepturi: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În ceea ce priveşte scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 C.P., instanţa apreciază că acesta poate fi atins şi fără privare de libertate, executarea pedepsei în regim de detenţie putând avea consecinţe nefaste asupra inculpatului şi a familiei sale, în consecinţă va dispune, în temeiul art. 81 Cod penal, suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate, pe un termen de încercare de doi ani,  stabilit conform art. 110 Cod penal.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor prevăzute de art. 83 şi 84 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. 5, suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate în cauză, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

Instanţa va dispune condamnarea inculpatului B N M, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzut de art. 208 al. 1 – 209 lit. a, g, i C.P., cu aplicarea art. 75 lit. c C.P. şi art. 320, indice 1, al. 1 şi 7 C.P.P., la pedeapsa închisorii de doi ani (parte vătămată B I).

Având în vedere aceleaşi motive ca în cazul inculpatului B G, în temeiul art. 71 raportat la art. 64 alin. 1 lit. a) teza II şi lit. b) Cod penal, instanţa va interzice inculpatului, pe perioada executării pedepsei aplicate, următoarele drepturi: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În ceea ce priveşte scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 C.P., instanţa apreciază că acesta poate fi atins şi fără privare de libertate, executarea pedepsei în regim de detenţie putând avea consecinţe nefaste asupra inculpatului şi a familiei sale, în consecinţă va dispune, în temeiul art. 81 Cod penal, suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate, pe un termen de încercare de patru ani,  stabilit conform art. 82 Cod penal.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor prevăzute de art. 83 şi 84 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. 5, suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate în cauză, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

De asemenea, condamnă pe inculpatul V C C, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a C.P., cu aplicarea art. 99 şi următoarele C.P. şi art. 320 indice 1, al. 1 şi 7 C.P.P., la pedeapsa închisorii de un an, închisoare (parte vătămată S P).

Având în vedere aceleaşi motive ca în cazul inculpatului B G, în temeiul art. 71 raportat la art. 64 alin. 1 lit. a) teza II şi lit. b) Cod penal, instanţa va interzice inculpatului, pe perioada executării pedepsei aplicate, următoarele drepturi: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În ceea ce priveşte scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 C.P., instanţa apreciază că acesta poate fi atins şi fără privare de libertate, executarea pedepsei în regim de detenţie putând avea consecinţe nefaste asupra inculpatului şi a familiei sale, în consecinţă va dispune, în temeiul art. 81 Cod penal, suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate, pe un termen de încercare de doi ani,  stabilit conform art. 110 Cod penal.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor prevăzute de art. 83 şi 84 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. 5, suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate în cauză, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

Pe latură civilă, instanţa ia act că partea vătămată S D s-a constituit parte civilă cu suma de 160 lei, reprezentând c. val. unei butelii sustrase, iar partea vătămată S P a indicat că se constituie parte civilă împotriva inculpaţilor cu suma de 500 lei, reprezentând daune morale şi cheltuielile de deplasare.

Celelalte părţi vătămate, nu s-au constituit părţi civile în cauză, deoarece şi-au recuperat prejudiciul.

Având în vedere că la data soluţionării prezentei, a intrat în vigoare Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, instanţa va analiza aplicabilitatea în timp a Legii civile. Potrivit art. 103 din Legea nr. 71/2011, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009, răspunderea pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii (răspunderea delictuală) este guvernată de legea în vigoare în momentul săvârşirii faptei ilicite. Noul Cod Civil a intrat în vigoare la data de 01.10.2011, iar faptele ilicite cauzatoare de prejudicii, din prezentul dosar fiind săvârşite înainte de această dată. Faţă de aceste prevederi, instanţa va analiza cererea, prin raportare la prevederile vechiului cod civil, care va fi menţionat în continuare ca fiind Codul civil 1864.

Instanţa califică cererea în pretenţii a părţii vătămate, ca fiind întemeiate pe dispoziţiile art. 998 – 999 C.C., fiind evident că ne aflăm în sfera răspunderii delictuale.

În ceea ce priveşte constituirea de parte civilă a părţii vătămate D G, instanţa reţine că la data de 07.11.2009, în jurul orei 21.00, inculpaţii B Gl şi H G A, au sustras împreună butelia din imobilul nelocuit aparţinând părţii vătămate D G. Drept urmare, doar aceştia pot fi responsabili de repararea prejudiciului.

Având în vedere prevederile art. 998 C.C. 1864, potrivit cărora, orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara, instanţa constată că în cauză s-a făcut dovada existenţei faptei ilicite (sub aspect penal, aceasta fiind apreciată ca fiind infracţiune) şi existenţa vinovăţiei (în speţă fiind vorba de vinovăţia penală sub forma intenţiei, care este  cea mai gravă formă de vinovăţie, fiind înglobată vinovăţiei civile).

Deoarece inculpaţii au acţionat împreună, în cauză sunt aplicabile prevederile art. 1003 C.C. 1864, răspunderea celor doi inculpaţi fiind solidară, iar pentru că erau minori la data săvârşirii faptelor, incidente sunt prevederile art. 1000 al. 2 C. C. 1864, alături de aceştia, fiecare în parte, în solidar cu părinţii lor, părţile responsabile civilmente B M şi B M, respectiv, H L şi Ţ N.

Instanţa va admite, în baza textelor legale menţionate, constituirea de parte civilă a părţii vătămate D G şi va dispune obligarea în solidar a inculpaţilor B G şi H G A, fiecare în parte în solidar cu părinţii lor, părţile responsabile civilmente B M şi B M, respectiv, H L şi Ţ N, să achite părţii vătămate S D suma de 160 lei, reprezentând c. val. unei butelii sustrase.

În ceea ce o priveşte pe partea vătămată S P, care a indicat că se constituie parte civilă împotriva inculpaţilor cu suma de 500 lei, reprezentând daune morale şi cheltuielile de deplasare, instanţa reţine că partea vătămată nu a depus la dosar nici un fel de dovezi din care să rezulte efectuarea vreunor cheltuieli de deplasare. În ceea ce priveşte daunele morale, instanţa constată că infracţiunea de furt, prin natura ei, vizează patrimoniul persoanei, iar nu demnitatea acesteia, astfel încât, apreciază cererea părţii vătămate ca fiind nefondată şi o va respinge ca atare.

În temeiul art. 191 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpaţii L C D, B V I, B N M şi V C C, la plata sumei de 1.100 de lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 191, al. 2 şi 3 C.P.P., obligă inculpaţii B G şi H G A, fiecare în parte, în solidar cu părinţii lor, părţile responsabile civilmente B M şi B M, la plata sumei de 1.100 de lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Încuviinţează onorariul avocatului din oficiu, în faza de urmărire penală, în cuantum de 4.200 lei, sumă care va fi avansată din fondurile MJLC

Încuviinţează onorariile avocaţilor din oficiu, în faza de judecată, în cuantum de 900 lei, pentru fiecare avocat în parte, sumă care va fi avansată din fondurile MJLC

Domenii speta

Spete similare