Furt

Judecătoria Moineşti

Judecător: Ramona Rogoz

Sentinţa penală nr.519 din 07 noiembrie 2011

Prin Rechizitoriul din data de ... din dosarul nr..../P/... al Parchetului de pe lângă Judecătoria ... s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de liberate a inculpatului B.I., pentru săvârşirea infracţiunii de furt prevăzută de art.208 alin.l C.pen.

In cuprinsul actului de sesizare al instanţei, s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La data de ..., agenţii de pază ... l-au surprins pe învinuitul B.I. în timp ce se afla în faţa locuinţei sale, împingând o ţeava în lungime de 20 ml în şanţul de pe marginea drumului, lângă casă, încercând să o acopere cu buruieni. De asemenea, autoturismul învinuitului se afla în mijlocul străzii, fiind prevăzut cu o sârmă de care fusese legată ţeava şi adusă prin târâre până la locuinţa acestuia, învinuitul a recunoscut verbal, faţă de agenţii ...că a sustras ţeava din perimetrul sondelor 375 şi 624 ..., însă ulterior nu a mai recunoscut săvârşirea faptei.

Situaţia de fapt a fost reţinută pe baza următoarelor probe: planşă fotografică din ..., proces verbal de cercetare la faţa locului, f. 7, declaraţii martori CV., D.I., E.M., f. 10-12, declaraţie învinuit, f. 15.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, au fost administrate următoarele probe: declaraţie inculpat B.I., f. 28, declaraţie martor E.M., f. 29, declaraţie martor B.N., f. 42, declaraţie martor CV., f. 43, declaraţie martor D.I., f. 44, raport incident securitate şi planşe foto, f. 51, declaraţie martor A.M., f. 57, declaraţie martor A.I., f. 63, declaraţie martor V.Ş.C, f. 64, declaraţie martor E.M., f. 73, proces verbal de confruntare a martorilor, f. 113, fotografii stocate pe suport CD înaintat de ..., f. 117.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de ..., agenţii de pază din cadrul ... care asigură paza obiectivelor petroliere aparţinând SC ... SA, care efectuau serviciul de patrulare în sectorul ..., au fost anunţaţi telefonic de inspectorul de securitate S.I. să se deplaseze în zona ...pentru a verifica sesizarea făcută de inginerul V.Ş.C. cu privire la sustragerea unei conducte petroliere de la sondele aparţinând SC ...SA, situate în ..., jud....

Conform declaraţiilor martorului E.M., el a fost cel care a sesizat dispariţia conductei petroliere, anunţându-1 prin telefon pe şeful de zonă inginer V.C.S., fără a mai face alte cercetări. Martorul precizează de asemenea că nu a observat niciun om şi nicio maşină în zona sondelor, la momentul la care a constatat dispariţia sondelor, nu a efectuat cercetări pentru a constata dacă există

2

urme de târâre pe sol ci doar 1-a anunţat pe martorul V.C, fără a anunţa incidentul întrucât nu era de datoria sa. La solicitarea instanţei de a preciza ora la care a constatat dispariţia conductei, martorul a arătat că nu poate preciza cu certitudine dar crede că era în jurul orelor 12,00 - 13,00.

Martorul V.C, audiat de instanţă la termenul din ... a declarat că, fiind anunţat telefonic de către martorul E.M. despre dispariţia conductei de injecţie care alimenta sonda 375 ..., a anunţat la rândul său pe şeful firmei de securitate S.I., fără a efectua la rândul său cercetări întrucât acestea nu sunt în atribuţiile sale de serviciu. A mai precizat martorul că el reţine că E.M. i-a precizat la telefon că a văzut persoanele care trăgeau acea conductă.

întrucât în raportul incidentului de securitate întocmit pentru constatarea acestui incident de către inspectorul de securitate din cadrul ... s-a menţionat că a fost anunţat telefonic de către inginerul V.C despre faptul că, în timp ce se întorcea din zona... unde a efectuat un control al sondelor, a văzut un autoturism de culoare roşie, a cărei marcă nu o poate preciza, care trăgea spre drum la vale în satul ... o conductă de cea 15-20 ml, constatând existenta unor contradicţii între menţiunile din raportul de incident şi declaraţia martorilor E. M. şi V.C, instanţa a procedat la confruntarea celor trei - E.M., V.C. şi S.I., la termenul din ..., rezultatul confruntării fiind consemnat în procesul verbal de la fila 113 dosar.

Aspectele contradictorii la care nu s-a ajuns la un numitor comun prin confruntarea efectuată privesc ora la care s-a sesizat dispariţia conductei, respectiv ora 10,00-12,00 conform declaraţiilor martorului E.M. şi în jurul orei 8,00 conform declaraţiei martorului V.C, respectiv, dacă martorul V.C. a precizat la telefon inspectorului de securitate că a văzut la faţa locului o maşină de culoare roşie. Cu privire la acest ultim aspect, ceea ce rezultă cu claritate din depoziţiile martorilor este faptul că nici E.M. şi nici V.C. nu au văzut, în zona sondei de la care a dispărut conducta, o maşină de culoare roşie, nefiind însă clar dacă V.C. i-a indicat la telefon inspectorului de securitate, faptul că a fost văzută în zonă o maşină de culoare roşie.

Instanţa, având în vedere neconcordanta vădită dintre menţiunea din raportul incidentului de securitate, cu privire la sesizarea unei maşini de culoare roşie în zonă de către V.C. şi mărturia acestuia care infirmă faptul că a văzut sau i-a fost raportat de inginerul E.M. faptul că în zonă a fost sesizată o maşină de culoare roşie şi neputând stabili, în lipsa unor alte probe, că inginerul V. i-ar fi precizat inspectorului de securitate despre acea maşină, în convorbirea telefonică, va reţine ca nedovedită împrejurarea că în zona sondei de la care a fost sustrasă conducta a fost depistat, în aceeaşi zi, un autoturism de culoare roşie.

Inspectorul de securitate S.I. a anunţat echipajul aparţinând firmei de securitate ..., format din şofer A.M. şi agenţi de pază CV. şi D.I., care s-au deplasat cu autoturismul din dotarea firmei în zona ..., constatând că pe partea

3

cealaltă a drumului care trece prin faţa porţii casei inculpatului se află un şanţ unde a fost găsită o conductă petrolieră în lungime de aproximativ 20 ml.

Din declaraţiile martorilor CV., D.I. şi A.M., rezultă că în drum au fost identificaţi inculpatul, o persoană de sex feminin şi o persoană de sex masculin. De asemenea, conform declaraţiilor aceloraşi martori, autoturismul proprietatea inculpatului, marca Ford de culoare roşie era staţionat pe drumul din faţa casei şi a şanţului unde a fost găsită conducta petrolieră, autoturismul având legată în partea din spate, o sârmă cu lungimea aproximativ de 1 ml.

Toţi cei trei martori au declarat că inculpatul a recunoscut verbal că el a sustras conducta petrolieră şi declarându-le martorilor că nu este singurul care a luat conductă de la sondele aflate în acea zonă.

La faţa locului au fost efectuate fotografii de către agentul de pază CV., fiind fotografiată conducta petrolieră, şanţul în care aceasta a fost găsită, urmele lăsate de târârea conductei pe drumul petrolier, autoturismul marca Ford de culoare roşie, proprietatea inculpatului. Conform declaraţiilor martorilor drumul petrolier neasfaltat pe care au fost identificate urmele de târâre fotografiate si care coboară de la sonde spre satul ..., se continuă cu o porţiune asfaltată, care trece si prin faţa casei inculpatului, urmele de târâre fiind mai puţin vizibile pe porţiunea asfaltată.

Aceeaşi martori au arătat că inculpatul, în timp ce se aflau la faţa locului, a deplasat autoturismul din drum în curtea locuinţei sale şi astfel se justifică de ce autoturismul a fost fotografiat în curte.

Echipajul ... a anunţat organele de poliţie din cadrul Postului de Poliţie ..., un agent de poliţie deplasându-se la faţa locului şi, împreună cu martorii CV. şi D.I., s-au deplasat pe urmele de târâre, pe drumul petrolier, în zona sondelor, identificând locul de unde a fost sustrasă conducta. Aceste aspecte rezultă din declaraţiile martorilor coroborate cu procesul verbal de cercetare la faţa locului aflat la fila 7 dosar urm.pen.

Inculpatul neagă săvârşirea faptelor declarând că nu ştie cine a adus conducta în acel şanţ, că el văzut conducta în şanţ în dimineaţa acelei zile, când a mers să ia apă de la cişmea împreună cu soţia sa, că autoturismul nu a fost scos din curte, că autoturismul său nu este prevăzut cu cârlig de remorcare, că nu a avut nicio sârmă legată de autoturism, că agenţii ... nu au găsit autoturismul în drum ci în curtea casei sale.

Instanţa reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art.69 Cpr.pen, declaraţia inculpatului are valoare probatorie condiţionată putând servi ca mijloc de probă în măsura în care se coroborează cu alte fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul materialului probator administrat în cauză.

Declaraţia inculpatului este susţinută de soţia acestuia, B.N., audiată la cererea inculpatului. De asemenea, martorul A.I., audiat la cererea inculpatului a declarat că el a lucrat la locuinţa inculpatului în acea zi, ajutându-1 pe acesta, că

4

a văzut în dimineaţa acelei zile ţeava poziţionată în şanţ, că autoturismul inculpatului nu a ieşit din curte între orele 7,00-12,00.

Cu privire la declaraţiile date de inculpat şi de martorii din cauză, instanţa reţine că neconcordanţele care apar, intenţionate sau nu, pot fi rezultatul unor mărturii de rea credinţă sau erori inconştiente care se ivesc în stadiul aducerii aminte, însă aceste erori pot fi calificate şi apreciate de instanţă în procesul de evaluare a mărturiilor pentru a clarifica aspectele esenţiale care pot forma convingerea asupra vinovăţiei sau nu a inculpatului. In timp ce declaraţiile inculpatului pot servi la aflarea adevărului doar în măsura în care se coroborează cu celelalte fapte şi împrejurări ce rezultă din materialul probator administrat şi declaraţiile martorilor au un caracter relativ, concluzie desprinsă din experienţa judiciară. Mărturia care prin ea însăşi produce forţa probantă, trebuie examinată atât în raport cu persoana, cu sursa din care provine, cu faptul la care se referă, cu datele şi informaţiile furnizate dar şi în raport de factorii ce pot afecta sinceritatea declaraţiei, cum ar fi: subiectivismul martorului, determinat de relaţiile de rudenie sau prietenie cu inculpatul, de dorinţa de a-1 ajuta pe inculpat sau de a crea acestuia o situaţie favorabilă, temerea inspirată martorului de inculpat, presiunile la care acesta ar fi putut fi supus ulterior.

Apreciind toate declaraţiile date în cauză prin prisma acestor factori, instanţa constată în primul rând că declaraţia inculpatului cu privire la modul în care s-au petrecut faptele este susţinută de soţia acestuia, a cărei mărturie trebuie privită circumspect, dat fiind subiectivismul inerent determinat de relaţiile specifice dintre soţi, precum şi de către A.I. a cărui prezenţă nu a fost confirmată la faţa locului decât de inculpat şi de soţia acestuia.

Neconcordanţa dintre precizarea orei la care a fost sesizată dispariţia conductei de către inginerul E.M., respectiv ora la care a fost anunţat incidentul de către inginerul V.C. este rezultatul unei erori neintenţionate a unuia din cei doi martori, fie amândurora, datorată procesului firesc de uitare care intervine, mai ales cu privire la date, ore, după o perioadă îndelungată de timp-în speţă aproximativ 1 an. Nestabilirea orei exacte nu este de natură a influenţa însă rezultatul cercetării în condiţiile în care din toate celelalte probe rezultă cu claritate că incidentul a fost constatat şi cercetat în dimineaţa aceleiaşi zile de 13.07.2010.

Pornind de la ipoteza că în zona sondei nu s-a dovedit că a fost identificat, la momentul constatării faptei, un autoturism de culoare roşie, inculpatul deţinând un autoturism marca Ford de această culoare, ipoteză la care s-a ajuns de instanţă prin analiza efectuată anterior, instanţa constată însă că toate celelalte probe administrate în cauză susţin acuzarea inculpatului, astfel: toţi martorii agenţi ai firmei de securitate au declarat instanţei că inculpatul a fost identificat lângă şanţul din faţa casei sale unde a fost găsită conducta, că autoturismul proprietatea inculpatului, marca Ford de culoare roşie era staţionat pe drumul din faţa casei şi a şanţului unde a fost găsită conducta petrolieră, autoturismul având legată în partea din spate, o sârmă cu lungimea aproximativ de 1 ml, că

5

inculpatul a intrat cu maşina în curte după sosirea lor, că pe drumul ce coboară de la sondă la casa inculpatului au fost identificate urme de târâre pe sol a conductei şi că mergând după aceste urme au identificat sonda de la care fusese sustrasă conducta.

Toţi cei trei martori au declarat că inculpatul a recunoscut verbal că el a sustras conducta petrolieră şi declarându-le martorilor că nu este singurul care a luat conductă de la sondele aflate în acea zonă.

Declaraţiile acestor martori se coroborează cu datele oferite de imaginile fotografice efectuate de agenţii ... la faţa locului, imagini în care sunt fixate în detaliu urmele de târâre pe sol a conductei, precum şi autoturismul marca FORD, proprietatea inculpatului care este prevăzut cu cârlig de remorcare de care este legat un cablu de lungime aproximativă de 1 ml.

Nesinceritatea declaraţiei inculpatului rezultă fără îndoială din faptul că acesta a negat chiar faptul că autoturismul său este prevăzut cu un cârlig de remorcare de care să fi avut legată o sârmă, şufa sau altceva cu care să poată fi legată conducta, aspect contrazis evident de imaginea foto a autoturismului vizualizată în şedinţă de pe CD-ul înaintat instanţei de firma de securitate.

Neidentificarea inculpatului la momentul sustragerii efective a conductei, lângă sondă sau în zona sondei şi neidentificarea acestei conducte în curtea inculpatului nu sunt de natură a crea un dubiu cu privire la săvârşirea de către inculpat a faptei, aşa cum susţine inculpatul prin apărarea făcută întrucât prima ipoteză este valabilă doar în cazul infracţiunilor flagrante iar a doua ipoteza se explică, în opinia instanţei, prin aceea că inculpatul nu a dorit ca depozitarea conductei să fie făcută în curtea sa din motive ce pot ţine de precauţie, de intenţia de a găsi un loc mai bun de depozitare, de intenţia de a o transporta ulterior spre valorificare.

Instanţa reţine astfel ca fiind dovedită săvârşirea de către inculpat a infracţiunii de furt pentru care a fost trimis în judecată.

Elementul material al infracţiunii de furt constă în luarea conductei din posesia părţii vătămate SC ... SA, fără consimţământul acesteia, cu intenţia de a şi-o însuşi.

Au fost realizate astfel, cele două acte specifice acţiunii de luare, deposedarea şi respectiv, imposedarea. De asemenea, coroborarea probelor mai sus enumerate au dovedit existenţa unei urmări imediate ce constă în prejudiciul cauzat părţii vătămate, precum şi raportul de cauzalitate între fapta săvârşită şi urmarea socialmente periculoasă produsă.

In privinţa laturii subiective, inculpatul a săvârşit ambele infracţiuni de furt cu intenţie directă în sensul art.19 pct.l lit.a Cod Penal, având reprezentarea faptei sale şi urmărind producerea rezultatului, conducta fiind luată în scopul însuşirii pe nedrept. Intenţia inculpatului rezultă din modul de săvârşire a faptei şi din ansamblul mijloacelor de probă administrate.

6

Reţinând că fapta a fost săvârşită de inculpat, cu forma de vinovăţie a intenţiei directe, instanţa va dispune condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii.

La individualizarea pedepsei în conformitate cu prevederile art.72 Cod penal instanţa va avea în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârşite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală şi limitele de pedeapsă stabilite de lege.

Raportat la aceste criterii, în privinţa gradului de pericol social concret al faptei săvârşită de inculpat, instanţa apreciază că gradul de pericol social este specific acestui tip de infracţiuni dar nu este unul foarte ridicat, faţă de modalitatea de săvârşire.

Instanţa va avea în vedere şi circumstanţele referitoare la persoana şi conduita inculpatului.

Astfel, deşi inculpatul nu are antecedente penale, conform fişei de cazier judiciar, a mai fost cercetat pentru săvârşirea unei infracţiuni de furt calificat, pentru care, prin Ordonanţa nr..../P/... a Parchetului de pe lângă Judecătoria ...s-a dispus aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 400 lei, în conformitate cu dispoziţiile art.181 C.pen, art.90 şi art.91 C.pen, nefiind astfel la prima încălcare a legii. De asemenea, inculpatul nu a avut o atitudine sinceră pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti.

Faţă de scopul imediat şi mediat al pedepsei respectiv prevenirea săvârşirii unor noi infracţiuni şi crearea unei atitudini corecte a inculpatului faţă de muncă, ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială, instanţa va condamna inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare.

In ceea ce priveşte pedepsele accesorii, instanţa reţine că, aşa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza Sabou şi Pîrcălab c. României şi Hirst c. Marii Britanii), a cărei jurisprudenţă este obligatorie, aplicându-se cu preeminenţă faţă de dreptul intern, potrivit art.20 alin.2 din Constituţie, exerciţiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.

Instanţa reţine că natura faptelor săvârşite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 alin 1 lit.a teza a Ii-a şi lit b C.pen. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice sau de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat vor fi interzise inculpatului pe durata executării pedepsei.

In ceea ce priveşte dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând, astfel, o încălcare a art.3

7

Protocolul 1 din Convenţie, instanţa apreciază că, în raport de natura infracţiunii săvârşite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu va interzice exerciţiul acestui drept.

Având în vedere faptul că infracţiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcţiei şi profesiei sau legate de exercitarea autorităţii părinteşti, instanţa apreciază că nu se impune interzicerea pentru inculpat a drepturilor prevăzute de art.64 alin.l lit.c, d şi e Cod penal.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanţa apreciază, în contextul probelor administrate, că scopul educativ şi preventiv al pedepsei poate fi atins şi fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenţie, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social şi reeducat şi fără izolare în regim de detenţie.

Instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.81 alin.l Cod Penal,astfel încât urmează a dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, conform art.81 Cod penal, pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit conform art.82 din Codul penal.

In baza art.359 Cod proc. pen, va fi atrasă atenţia inculpatului asupra disp. art.83 C. pen. privind revocarea beneficiului suspendării condiţionate, în ipoteza săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare.

întrucât pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea exerciţiului unor drepturi pe durata executării pedepsei, în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, instanţa va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

Cu privire la latura civilă, instanţa constată partea vătămată SC ... SA ... s-a constituit parte civilă cu suma de 3550 lei contravaloarea manoperei de remontare a conductei la sonda 375 ..., instanţa încuviinţând pentru partea civilă în dovedirea pretenţiilor, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Potrivit art.998 C.Civ., orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat a-l repara.

Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale este necesar să fie întrunite în mod cumulativ mai multe condiţii, şi anume: existenţa unei fapte ilicite, vinovăţia celui căruia i se impută fapta ilicită, existenţa unui prejudiciu şi existenţa unei legături de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu.

In baza art. 1169 C.civ oricine face o propunere înaintea judecăţii este obligat să o probeze.

Fapta ilicită constând în sustragerea conductei de la sonda 375 ... de către inculpat este dovedită de probele administrate în cauză, instanţa reţinând vinovăţia acestuia.

Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciul produs prin săvârşirea acestei este implicit şi derivă din însăşi săvârşirea faptei, astfel:

8

Partea civilă, efectuând verificări, a constatat că bunul sustras de inculpat, respectiv conducta provenea de la sonda 375 ...şi întrucât pentru a fi sustrasă a fost tăiată, pentru repunerea sondei în situaţia anterioară săvârşirii faptei ilicite au fost necesare lucrări de remontare şi reparaţie.

Din declaraţiile martorilor V.Ş.C. şi E.M., ambii angajaţi ca ingineri ai părţii civile, rezultă că pentru repararea sondei au fost efectuate lucrări, conform declaraţiei martorului Vascan Ştefan Cezar, fiind folosită atât conducta recuperată de la inculpat cât şi o porţiune din altă conductă, pentru întregire.

Cu privire la valoarea lucrărilor efectuate, instanţa reţine că aceasta a fost probată de partea civilă prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, astfel: la data de ..., partea civilă a comandat efectuarea lucr[rilor de remediere, nr.comenzii fiind 50007457646 - fila 20 dosar.

In baza acestei comenzi au fost efectuate lucrări de reparaţii la sonda 375 ...constând în efectuarea de lucrări de mecanică, valoarea lucrării fiind de 300 lei conform fişei de recepţie 8101627008, f. 22, efectuarea de lucrări cu încărcător frontal, în valoare de 1.700 lei, conform fişei de recepţie 8101627002, f. 23 şi efectuarea de lucări cu buldoexcavator, conform încrisului de la f. 24, în valoare de 1550 lei. Toate aceste lucrări au fost executate pentru onorarea comenzii cu nr.50007457646, fiecare din aceste înscrisuri având menţionat numărul comenzii.

Valoarea totală a lucrărilor efectuate este de 3.550 lei, sumă cu care ...SA s-a constituit parte civilă.

Pentru aceste considerente, constatând ca fiind îndeplinite în cauză condiţiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicită a fost săvârşită de către inculpat, prin fapta ilicită s-a cauzat un prejudiciu părţii civile şi între fapta ilicită şi prejudiciu există legătură de cauzalitate, instanţa va admite acţiunea şi va obliga inculpatul la plata sumei de 3550 lei cu titlu de despăgubiri materiale, către partea civilă ... SA.

In baza art.191 alin 1 C.pr.pen, instanţa va obliga inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Instanţa va lua act că inculpatul a avut apărător ales şi nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare