Prin actiunea civila înregistrata sub nr. 1726/313/2010, contestatoarea Sirbulescu Elena Daniela a solicitat anularea somatiei si a formelor de executare intocmite de executorul judecatoresc bej Pusca Stelian in dosarul nr. 21/e/2010.

Prin actiunea civila înregistrata sub nr. 1726/313/2010, contestatoarea Sirbulescu Elena Daniela a solicitat anularea somatiei si a formelor de executare intocmite de executorul judecatoresc BEJ Pusca Stelian in dosarul nr. 21/E/2010.

In motivarea cererii, contestatoarea a sustinut ca, la data de la data de 13.08.2008, contestatoarea, in calitate de administrator al SC GABI DACOS SRL, precum si ca fidejusor,  a incheiat cu intimata SC MKB ROMEXTERRA LEASING IFN SA un contract de leasing nr 6083, obiectul contractului constituindu-l un autovehicul marca ASTRA HD 845, avand pretul total de 148.601, 25 EURO, iar pana la data de 29.06.2009, au fost achitate toate ratele potrivit graficului, insa la acea data a fost reziliat si contractul de leasing unilateral de catre unitatea creditoare. A mai aratat ca, la data de 29.06.2009, s-a restituit autovehiculul catre societatea de leasing, astfel ca nu au mai ramas sume neachitate, iar debitul pretins de catre societatea creditoare in cuantum de de 494.111.43 lei nu exista intrucat pana la data  cand autovehiculul a fost restituit, ratele au fost achitate integral, astfel ca suma solicitata nu este o creanta certa, lichida si exigibila asa cum se cere pentru a fi indeplinite conditiile unei executari silite mobiliare sau imobiliare potrivit art 379 alin 1 Cod Procedura Civila. Acest aspect, mai arata contestatoarea, este retinut si de catre Curtea de Apel Craiova prin decizia nr 679/01.06.2010, pronuntata in dosarul nr 8902/101/2009, prin care s-a admis recursul, s-a admis contestatia debitoarei SC GABI DACOS SRL si a respins cererea creditoarei SC MKB ROMEXTERRA privind deschiderea procedurii insolventei cu privire la aceasta creanta,  stabilindu-se ca aceasta creanta nu este certa, lichida si exigibila si drept consecinta nu poate face obiectul unei executari silite.

In dovedirea contestatoarea  a depus: somatia nr 21/E/2010 a BEJ Pusca Stelian, contractul de leasing financiar nr 6083/13.05.2008 incheiat intre SC MKB ROMEXTERRA Leasing IFN  si SC GABI DACOS SRL prin reprezentant legal Elena Daniela Sirbulescu, administrator si asociat, fidejusor, decizia nr 679/01.06.2010 pronuntata de Curtea de Apel Craiova, in dosaurl nr 8902/101/2009, delegatie nr 6063/27.09.2010 emisa de SC Corporate Recovery Management SRL, contract de cesiune incheiat la data de 18.08.2010 intre SC MKB Romexterra Leasing  IFN SA si SC Coporate Recovery Management SRL, act aditional la contractul de cesiune incheiat la data de 18.08.2010, ordine de plata din 24.08.2010,  24.09.2010, facturile fiscale nr 7200883/24.08.2010, 7200881/24.08.2010, nr 7200876/24.08.2010, nr 7200877/24.08.2010, emis de SC MKB Romexterra Leasing SRL, cerere de subrogare in drepturi si intimpinare formulate in cauza de SC Corporate Recovery Management SRL, intimpinare formulata de BEJ Pusca Stelian.

La termenul din data de 28.09.2010, SC Corporate Management SRL Bucuretsi a depus la dosarul cauzei cerere de subrogare in drepturi si intimpinare, prin  care a solicitat sa se ia act ca intre aceasta, in calitate de cesionar si intimata SC MKB Romexterra Leasing IFN Sa, in calitate de cedent, a intervenit contractul de cesiune de creanta incheiat la data de 18.08.2010, modificat si completat cu actul aditional nr 1 din data de 24.08.2010, prin care a fost cesionata in favoarea sa creanta de 92.791, 27 lei asupra debitorului SC GABI DACOS SRL, constatarea calitatii procesuale a SC CORPORATE RECOVERY MANAGEMENT SRL, avand in vedere ca a intervenit contractul de cesiune, s-a subrogat in drepturi dobandind toate drepturile asupra creantei si garantilor SC GABI DACOS SRL. De asemenea,  s-a solicitat respingerea  contestatiei la executare cu motivarea ca, contestatoarea a semnat contractul de leasing in numele si pe seama SC GABI DACOS SRL in calitate de reprezentant si administrator, angajand raspunderea persoanei juridice, garantul fidejusor fiind tinut in acelasi mod ca acela pentru a garanta, iar prin semnarea contractului de leasing, contestatoarea, in calitate de fidejusor, s-.a obligat in solidar la rambursarea intregii creante (principal, dobanzi, dobanzi penalizatoare, comisioane si orice alte cheltuieli efectuate in derularea contractului de leasing si accesoriilor acestuia), renuntand in mod expres la beneficiul diviziunii si discutiunii prevazute de art 1662 Cod Civil, nefiind doar o aparenta de garantare in solidar. Prin intimpinare s-a mai aratat ca, creanta  este lichida intrucat câtimea ei este detetminata prin insusi contractul de leasing,  certa, deoarece aceasta izvoraste din insusi contractul de leasing care este titlu executoriu conform art 120 din OUG 99/2006 si exigibila fiind o creanta care a ajuns la scadenta inca din martie 2009.

La termenul de judecata din data de 28 septembrie 2010, intimatul a depus la dosar contractul de cesiune incheiat la 18.08.2010 cu societatea Corporate Recovery Management SRL, prin care a fost cesionata in favoarea acestei societati creanta asupra debitorului cedat SC Gabi Dacos SRL si a solicitat ca instanta sa constate calitatea procesuala a SC Corporate Recovery Management SRL.

Analizand cererea formulata, la termenul din 12 octombrie 2010, instanta a retinut ca, potrivit prevederilor art. 16 din contractul de leasing financiar nr. 6083/13.05.2008, incheiat intre parti, finantatorul poate cesiona unui refinantator creantele rezultate din contractul de leasing iar utilizatorul recunoaste drepturile pe care le are noul finantator.

Astfel, avand in vedere contractul de cesiune intervenit intre intimat, in calitate de finantator si SC Corporate Recovery Management SRL, instanta a luat act de contractul de cesiune, dispunand scoaterea din cauza a intimatului SC MKB ROMEXTERRA LEASING IFN SA Bucuresti si conceptarea, in calitate de intimat, a societatii comerciale SC Corporate Recovery Management SRL.

La data de 11.10.2010, intimatul BEJ Pusca Stelian a depus intimpinare  prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a sa si respingerea contestatiei formulate de catre contestatoare, aratand ca organul de executare nu este parte in proces, ci doar participant.

Analizand exceptia invocata, instanta apreciaza ca aceasta este intemeiata, parti in faza executarii silite fiind creditorul si debitorul urmarit. Avand in vedere ca executorul judecatoresc are doar calitatea de participant, iar nu calitatea de parte, instanta urmeaza a admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a B.E.J Pusca Stelian si a respinge contestatia la executare formulata in contradictoriu cu acesta.

Cu privire la contestatia la executare dedusa judecatii, instanta retine urmatoarele:

Prin contractul de leasing incheiat la 13.05.2008, intimatul, in calitate de finantator, a transmis SC Gabi Dacos SRL, in calitate de utilizator, dreptul de folosinta asupa bunului reprezentat de autovehiculul marca ASTRA HD 845. Intrucat utilizatorul nu a achitat o rata de leasing timp de doua luni consecutiv, s-a procedat la rezilierea contractului in temeiul art. 13.1, utilizatorul predand bunul mobil – obiect al contractului la data de 29.06.2009. In momentul rezilierii contractului, SC Gabi Dacos SRL mai avea de achitat catre intimat suma de 61.760 lei. Fiind notificata in acest sens, societatea a achitat la data de 04.02.2010, suma pentru care fusese notificata, suma reprezentand contravaloarea ratelor de leasing restante, pentru care finantatorul emisese facturi fiscale.

Potrivit prevederilor art. 15 din contractul incheiat, contestatoarea s-a obligat sa garanteze executarea de catre utilizator a tuturor obligatiilor sale, derivate din contract, renuntand, totodata, la dreptul de a invoca beneficiul de diviziune si discutiune.

Intrucat intimatul a inteles sa initieze procedura de executare silita impotriva fidejusorului Sirbulescu Elena - Daniela, formuland cerere de executare silita in acest sens, B.E.J. Pusca Stelia, caruia intimatul i s-a adresat pentru a da curs cererii sale, a emis somatia nr. 21/18.08.2010, somand contestatoarea sa plateasca MKB Romexterra Leasing IFN SA suma de 495.111,43 lei, reprezentand debit si cheltuieli de executare.

Impotriva formelor de executare, respectiv somatia mai sus – mentionata, contestatoarea a formulat, in termen, contestatie la executare, solicitand admiterea contestatiei si anularea somatiei intrucat pana la data de 29.06.2009 ratele au fost achitate potrivit graficului, autovehiculul a fost restituit, astfel ca nu au mai ramas sume neachitate. Debitul solicitat in cuantum de 495.111,43 lei, mai arata contestatoarea, nici nu exista, astfel ca suma solicitata nu este o creanta certa, lichida si exigibila.

Potrivit prevederilor art. 399 Cod procedura civila, contestaţia la executare poate fi formulata “împotriva executarii silite, precum si impotriva oricarui act de executare”. In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac.

In speţa, titlul executoriu este contractul de leasing financiar nr. 6083/13.05.2008.

Astfel, fiind vorba de un titlu executoriu rezultat din contract (de leasing), în care debitorul şi-a angajat voinţa negociindu-şi poziţia, legea nu prevede o cale procedurală specială de atac, analiza fondului titlului putând fi efectuata şi în cadrul contestaţiei la executare, instanta urmand a aprecia atat asupra indeplinirii clauzelor contractuale, cat si asupra oportunitatii rezilierii unilaterale a contractului, precum si cu privire la toate elementele de fond si forma ale contractului de leasing.

Analizand continutul contractului de leasing, instanta constata ca la art. 13.4 este stipulata clauza conform careia suma ratelor de leasing ramase de achitat pana la finalul contractului va reprezenta daune interese pentru rezilierea contractului ca urmare a aparitiei unui caz de neindeplinire a contractului.

Astfel, instanta apreciaza ca partile au inteles sa evalueze despagubirile prin acordul lor de vointa, determinand anticipat prejudiciul suferit de creditor ca urmare a neexecutarii contractului.

O astfel de conventie accesorie reprezinta o clauza penala.

Prin Legea nr. 313 din 20 februarie 1879, ale cărei dispoziţii sunt în vigoare şi constituţionale, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 524 din 2 decembrie 1997, s-a prevăzut la art. 1 că este anulată clauza penală din contractele de împrumut sau prestaţiuni în natură, or, atâta timp cât dispoziţiile legale care nu permit prevederea clauzei penale în contractele de împrumut sunt de ordine publică, potrivit art. 5 din Codul Civil, nu se poate deroga de la aceste dispozitii prin conventii.

Astfel, instanta constata ca stipularea unei clauze penale este interzisa si in contractul de leasing ce reprezinta, potrivit art. 1 alin. 1 din OG nr. 51/1997 acel contract prin care ``o parte, denumită locator/finanţator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun, al cărui proprietar este, celeilalte părţi, denumită locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăţi periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing locatorul/finanţatorul se obligă să respecte dreptul de opţiune al locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing fără a schimba natura leasingului ori de a înceta raporturile contractuale. Locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârşitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, dacă părţile convin astfel şi dacă achită toate obligaţiile asumate prin contract``.

Dincolo de aceste prevederi legale, nu ar fi echitabil ca utilizatorul, care, urmare a rezilierii contractului, a restituit autovehiculul si si-a achitat debitele restante pana in momentul rezilierii, sa fie pus in situatia de a achita acele rate care, de altfel, ar fi reprezentat platile periodice pentru folosinta in continuare, lunara, a autovehiculului respectiv. In plus, in momentul incheierii contractului, autoturismul valora 148.601,25 euro, iar executarea silita priveste suma de 495.111,43 lei, adica aproximativ contravaloarea masinii deja restituite, pentru folosinta careia au fost achitate platile periodice conform contractului.

Tot in acest sens, daunele interese solicitate, fiind compensatorii nu pot reprezenta decat echivalentul prejudiciului suferit de creditor pentru neexecutarea totala sau partiala a obligatiei, prejudiciu care in speta nu a fost dovedit.

Tot legea mai sus – amintita, nr. 313 din 20 februarie 1879, prevede si faptul ca  "Judecătorul, în caz de împrumut va putea condamna numai la plata dobânzii prevăzută în art. 1589 din Codul civil…", insa instanta retine ca executarea silita pornita in cauza priveste numai contravaloarea ratelor ramase de achitat pana la finalul contractului, astfel cum rezulta din desfasuratorul de debit aflat la dosar, nefiind solicitate si dobanzi.

Pe de alta parte, pentru a fi in prezenta unei clauze penale valabile, aceasta trebuie sa fixeze anticipat echivalentul si valoarea prejudiciului cauzat creditorului prin neexecutare, potrivit art. 1066 Cod Civil, clauza penala constand tocmai in obligatia debitorului de a presta creditorului, in caz de neexecutare a obligatiei, o suma de bani sau o alta valoare patrimoniala.

In caz contrar, nu sunt indeplinite conditiile pentru a ne afla in prezenta unei evaluari conventionale, fiind vorba de o evaluare judiciara, situatie in care, daunele interese nefiind evaluate, pe cale de consecinta nici creanta nu are caracter cert.

Potrivit dispozitiilor art. 379 Cod Procedura Civila, nicio urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decat pentru o creanta certa, lichida si exigibila.

Prin urmare, pentru a porni executarea silita, nu este suficienta existenta unui titlu executoriu, ci creditorul trebuie sa-si justifice urmarirea silita prin existenta unei creante certe, lichide si exigibile, fiind necesar sa se stabileasca existenta cumulativa a celor trei cerinte, in momentul punerii in executare.

Creanta este certa atunci cand existenta ei rezulta din chiar inscrisul constatator al creantei (art. 379 alin. 3 Cod Procedura Civila), deci cand existenta creantei este neindoielnica, or, potrivit argumentelor mai sus expuse, creanta nu exista, motiv pentru care devine de prisos analiza celorlalte doua cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca o creanta pentru a face obiect al executarii silite.

Pentru aceste motive, instanta apreciaza ca fiind intemeiata contestatia la executare formulata si, pe cale de consecinta, urmeaza a o admite, a anula actele de executare silita efectuate in cadrul dosarului de executare nr. 21/E/2010 al B.E.J. Pusca Stelian si a dispune incetarea executarii silite.

Domenii speta

Spete similare