Liberare provizorie sub control judiciar

Sentinţă penală 66 din 23.04.2010


Prin cererea înregistrată la Judecătoria Videle sub nr.577/335/21.04.2010,  inculpatul C.I.-Ga solicitat liberarea sa provizorie sub control judiciar, în temeiul art 160 ind.2 c.pr.penală.

În motivarea cererii se arată că pentru fapta pentru care a fost arestat preventiv, pedeapsa prevăzută de lege este sub 18 ani,că nu are antecedente penale, la data arestării era încadrat în muncă şi că din cauza stării de sănătate ( a fost internat în perioada 06.05.-07.07.2008 la TBC R. de V.) nu se poate trata în regim de detenţie.

Mai arată faptul că nu sunt date certe că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului ori că ar dori să influenţeze vreo parte ori martor în cauză ori alterarea sau distrugerea altor mijloace de probă , că se obligă să respecte condiţiile impuse de instanţă dacă  va fi  pus în libertate precum şi că a luat cunoştinţă de  cazurile de revocare a liberării provizorii sub control judiciar.

A anexat la cererea sa  înscrisuri în copie reprezentând acte medicale.

Având în vedere cele susţinute de inculpaţi instanţa reţine următoarele:

 Potrivit art. 1601 Cod procedură penală, în tot cursul procesului penal inculpatul arestat preventiv poate cere liberarea sa provizorie sub control judiciar.

Prin Încheierea nr. 9/12.04.2010 a Judecătoriei V., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului C.I.-G., împreună cu alţi 2 coinculpaţi pentru o perioadă de 29 zile, începând cu data de 12 aprilie 2010 şi până la data de 10 mai 2010.

S-a reţinut că în cauză există indicii temeinice, în sensul art. 143 Cod procedură penală cu privire la faptul că în data de 11.04.2010, în jurul orelor 13,00, inculpaţii au încercat să sustragă o porţiune dintr-o conductă magistrală de transport gaze naturale, aparţinând OMV - Petrom SA V., situată în zona Compresoare 25, de pe raza comunei B., judeţul T., care alimenta Depozitul 160 de prelucrare a ţiţeiului, prin secţionarea conductei cu ajutorului unui ferăstrău metalic, utilizat de inculpatul B.I.

După secţionarea a 1/3 din conductă, inculpaţii C.I.-G., C.D şi T.N. exercitând presiuni mecanice asupra conductei, au provocat expansiunea puternică a gazului din conductă, moment în care aceştia au întrerupt activitatea infracţională, părăsind zona, deplasarea lor cu un atelaj hipo fiind urmărită de agenţii de pază ai SC Securitas V., ce au reuşit să-i imobilizeze în apropierea satului B..

Secţionarea produsă conductei a creat pericolul unei explozii şi a unui incendiu, impunând intervenţia unei echipe operative din cadrul OMV - Petrom SA V. şi a pompierilor societăţii. Totodată, acţiunea inculpaţilor a condus la deteriorarea conductei, fiind necesar să se întrerupă furnizarea gazului metan şi să se oprească procesul de tratare a ţiţeiului.

Pentru a dispune  arestarea  inculpaţilor instanţa a stabilit că sunt întrunite cumulativ cerinţele prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, întrucât pentru infracţiunile ce formează obiectul cauzei legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani ( 1 an şi 6 luni la 7 ani şi 6 luni închisoare pentru tentativa la infracţiunea de furt calificat, respectiv 1 an la 10 ani închisoare pentru infracţiunea de distrugere) şi lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în care se induce o stare de nelinişte şi un sentiment de insecuritate, generate de rezonanţa negativă a faptelor.

La aprecierea stării de pericol pentru ordinea publică instanţa a avut în vedere natura faptelor pentru care inculpaţii sunt cercetaţi, modalitatea concretă în care s-a desfăşurat activitatea infracţională, numărul participanţilor, cooperarea acestora în săvârşirea faptei şi urmările produse, dar şi cele potenţiale şi atitudinea antisocială a inculpaţilor C.D. şi T.N., care au antecedente penale, existând riscul ca cei trei inculpaţi să comită şi alte fapte de natură penală.

S-a apreciat că rămânerea faptei de furt în forma tentativei nu înlătură incidenţa dispoziţiilor art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Cu privire la inculpatul C.I.-G., instanţa a considerat că lipsa antecedentelor penale nu atenuează gradul de pericol social al faptelor, atâta timp cât a sunt indicii că a participat la săvârşirea acestora în modalitatea prezentată.

Deşi ca admisibilitate în principiu cererea de liberare provizorie sub  control judiciar  formulată de inculpat îndeplineşte condiţiile legale şi este admisibilă, sub aspectul temeiniciei sale, instanţa apreciază că aceasta este neîntemeiată pentru cele ce urmează:

Gravitatea faptelor imputate tentativă de furt şi distrugere, rezultă din intenţia  celor trei inculpaţi de a sustrage o conductă magistrală de transport gaze naturale şi distrugerea acesteia într-o modalitatea ce ar fi putut produce un dezastru uman şi material.

Faptul că inculpatul nu are antecedente penale prezintă o importanţă mai redusă, având în vedere că acesta este adult ( are 26 de ani, este salariat, deci are un venit asigurat, are studii gimnaziale) ceea ce înseamnă că ar trebui să aibă un comportament adecvat în societate, în orice împrejurare.

 Inculpatul a acţionat împreună cu fratele său şi o altă persoană, ambii cu antecedente penale, lucru cunoscut de acesta.

 La locul săvârşirii faptei a fost găsit instrumentul cu care au încercat să taie conducta şi care poartă amprente digitale în curs de identificare de către poliţie.

Din declaraţiile date de martorii oculari rezultă o altă situaţie de fapt ( cea care a susţinut  propunerea de arestare preventivă) şi nu cea care a fost expusă azi de către apărătorul inculpatului.

Instanţa nu poate considera motiv întemeiat pentru  liberarea provizorie sub control judiciar nici antecedenţa medicală a  inculpatului. Acesta a fost internat la TBC R. de V. în urmă cu 2  ani, fără a mai suporta alte internări şi nici să acuze afecţiuni de dată recentă dovedite.

Faptul că în seara precedentă a avut probleme medicale şi  a fost necesară intervenţia medicului IPJ care i-a făcut o injecţie, conduce la concluzia că la locul de detenţie există posibilitatea acordării ajutorului medical.

Inculpatul nu a făcut nicio dovadă că starea sa de sănătate este atât de gravă încât regimul de detenţie îi poate afecta  chiar şi viaţa.

Riscul de a i se agrava starea de sănătate  există  şi în cazul în care inculpatul ar fi în stare de libertate ( chiar apărătorul acestuia a făcut afirmaţia că situaţia unităţilor medicale din  ţară este  critică din punct de vedere al dotărilor).

Pentru considerentele expuse mai sus, instanţa respinge cererea având ca obiect liberare provizorie sub control judiciar  formulată de inculpatul C.I.-G., ca neîntemeiată.

 În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală:

Obligă pe inculpat la  200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.