Rejudecare dupa extradare

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la numărul de mai sus, condamnatul BV, în baza art.5221 Cod procedură penală, a solicitat rejudecarea cauzei cu nr…../2003 a Judecătoriei Zalău, motivând în esenţă, că aceasta s-a judecat în lipsa sa, în calitate de inculpat, fiind astfel privat de un proces echitabil.

Analizând dosarul …./2003 raportat la motivele cererii condamnatului, instanţa reţine că prin sentinţa penală nr…../.2003 a Judecătoriei Zalău, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 ali.1-209 al.1lit. i Cod penal, cu privare de libertate.

Instanţa a mai reţinut că inculpatul a sustras un motor şi o cutie de viteze cu 5 trepte din garajul părţii vătămate CC prin folosirea unei chei.

În legătură cu judecata în primă instanţă se constată că inculpatul nu a fost prezent nici faza de urmărire penală şi nici în faza de judecată pe tot parcursul procesului, fiind însă asistat de apărător ales.

După rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, mandatul de executare a pedepsei nu a putut fi pus în executare deoarece condamnatul a părăsit România, fiind arestat în cursul acestui an în baza unui mandat european de arestare.

După arestarea sa, condamnatul a formulat prezenta cerere, în baza art.5221 Cod procedură penală solicitând rejudecarea după extrădare.

Conform art.5221 Cod procedură penală,în cazul în care se cere extrădarea unei persoane judecată şi condamnată în lipsă, cauza va putea fi rejudecată de către instanţa care a judecat în primă instanţă, la cererea condamnatului, fiind aplicabile prevederile art.405-408 Cod procedură penală, care reglementează revizuirea.

Analizând aceste prevederi legale, instanţa a constat  că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute în art. 72 din Legea nr. 302/2004 şi art. 522 1 Cod de procedură penală şi astfel prin încheierea din data de 2 iunie 2010 a admis în principiu cererea de rejudecare.

La rejudecare, inculpatul, legal citat, a fost prezent în instanţă şi a fost asistat de apărător din oficiu.

Inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei şi a solicitat readministrarea probatoriului administrat la prima instanţă.

Partea vătămată, deşi legal citată, nu s-a prezentat fiind plecată în străinătate.

La urmărirea penală partea vătămată CC s-a constituit parte civilă în cauză, cu suma de 500 lei, reprezentând contravaloarea motorului şi a cutiei de viteze cu 5 trepte iar partea vătămată PID s-a constituit parte civilă în cauză, cu suma de 150 lei.

În cauză a fost audiat martorul GIF (f.26), martorii CL şi PID neputând fi audiaţi,  aspect faţă de care în baza art.327 al.3 Cod procedură penală instanţa a dat citire declaraţiilor acestora date în faza de urmărire penală.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

În perioada ….2003 inculpatul BV a sustras din garajul părţii vătămate CC un motor de Dacia 1410 şi o cutie de viteze cu 5 trepte. La locul săvârşirii infracţiunii inculpatul a lăsat un bilet cu următorul conţinut: ” Îmi pare rău că trebuie să recurg la astfel de lucruri dar nu am avut încotro. În schimb îţi promit că în scurt timp voi plăti toate datoriile faţă de tine. În toamnă sper să vin acasă şi voi rezolva datoriile. Dacă crezi de bună cuviinţă nu spune nimănui despre asta, poate că peste 2 luni pot să-ţi trimit 200 Euro din Ungaria.”.

Biroul criminalistică al Poliţiei mun. Zalău a constat că scrisul de pe bilet aparţine inculpatului BV. Motorul a fost vândut părţii vătămate PD cu suma de 150 lei.

Fapta inculpatului, astfel reţinută, întruneşte condiţiile constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 ali.1-209 al.1lit. i Co d penal şi în consecinţă constată că se impune condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii.

La individualizarea pedepsei instanţa va avea în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, periculozitatea socială a faptei,  atitudinea sinceră a inculpatului, faptul că acesta nu are antecedente penale, precum şi modalitate afectivă de săvârşire a acesteia, astfel că va reţine în favoarea acestuia circumstanţele atenuate prevăzute de art. 74 lit. a, c Cod penal şi va reduce corespunzător pedeapsa conform art. 76 lit. c Cod penal.

În raport de circumstanţele atenuante reţinute instanţa va aplica inculpatului o pedeapsă situată sub minimul special prevăzut de lege şi implicit sub pedeapsa aplicată la prima judecare a cauzei.

În speţă sunt aplicabile prevederile art. 81-82 Cod penal, instanţa apreciind că scopul pedepsei poate fi atins şi fără privarea de libertate a inculpatului.

Pentru aceste motive, instanţa în temeiul art. 5221 ,coroborat cu art. 406 Cod procedură penală, va admite în fond cererea de rejudecare, va anula în tot sentinţa penală nr. ….2003 a Judecătoriei Zalău, precum şi formele de executare emise în baza acesteia şi va condamna inculpatul în baza art. 208 ali.1-209 al.1lit. i Cod penal la 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executări pedepsei pe 3 ani şi 6 luni ce constituie termen de încercare.

În ceea ce priveşte aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanţa va interzice inculpatului BV drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal, cu excepţia dreptului de a vota în cadrul alegerilor şi lit.b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta.

Instanţa apreciază că, faţă de prevederile art.3 din Protocolul 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, şi faţă de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului dezvoltată pe marginea acestui articol (de exemplu, cauza Hirst contra Marii Britanii), o instituire a unei interdicţii pentru inculpat de a vota în cadrul alegerilor parlamentare ar constitui o măsură disproporţionată, faţă de natura infracţiunii săvârşite de inculpat şi de persoana inculpatului. Potrivit Curţii Europene a Drepturilor Omului, „deţinuţii continuă să se bucure de toate drepturile şi libertăţile fundamentale garantate de Convenţie, cu excepţia dreptului la libertate (…). Orice alt fel de restricţie la alte drepturi trebuie să fie justificată”. Curtea acceptă că o societate democratică are posibilitatea de a lua măsuri pentru a se proteja împotriva activităţilor care urmăresc distrugerea drepturilor şi libertăţilor enunţate de Convenţie, o situaţie în care instituirea unor restricţii în privinţa drepturilor electorale este apreciată ca justificată fiind aceea în care un individ a comis grave abuzuri în exercitarea funcţiilor publice, sau a avut un comportament prin care a pus în pericol starea de drept sau bazele democraţiei. Instanţa apreciază că prin săvârşirea infracţiunii care face obiectul prezentei cauze, dar şi prin datele personale, inculpatul nu a pus în pericol grav ordinea de drept şi, cu atât mai puţin, bazele democraţiei.

Instanţa apreciază că, întrucât inculpatul nu s-a folosit la săvârşirea prezentei infracţiuni de o funcţie pe care o ocupa, de o profesie pe care o exercita sau de o activitate pe care o desfăşura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului prevăzut de art.64 alin.1 lit.c) Cod penal este lipsită de obiect.

De asemenea, instanţa reţine că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze nu probează incapacitatea acestuia de a exercita în mod corespunzător drepturile părinteşti sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.d) şi e) Cod penal.

Va atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal referitoare la revocarea suspendării condiţionate în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni.

Considerând că până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, inculpatul trebuie să beneficieze de prezumţia de nevinovăţie, instanţa va dispune punerea sa, de îndată în liberate, dacă nu este arestat în altă cauză.

Din durata pedepsei aplicate, instanţa va computa durata executată de la data

încarcerării-15.04.2010, la zi.

În acelaşi timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei şi că instanţa urmează a dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale aplicate inculpatului, în baza art.71 alin.5 Cod penal, instanţa va suspenda şi executarea pedepselor accesorii.

Va obliga inculpatul la plata pretenţiilor emise de toate părţile vătămate constituie părţi civile.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, va obliga inculpatul la plata sumei de 900 lei  cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care onorariul avocatului care a asigurat asistenţa juridică obligatorie a inculpatului, dl. PA în sumă de 200 lei va fi avansată din fondul Ministerului Justiţiei către Baroul de Avocaţi Sălaj.

Domenii speta

Spete similare