Plângere Împotriva Soluţiei Procurorului

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr. nr. 331/339/2010 din data de  11.01.2010, petenta  nr.331/339/2010 din data de03.02.2010 , petenta SC ATI SRL, parte vătămată în dosarul nr.1103/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zimnicea, în temeiul art.2781  alin.1 cod procedură penală şi în termen legal, a formulat  plângere împotriva  rezoluţiei  emise la data de 06.01.2010 în dosarul nr.1103/P/2009 de către doamna Prim –Procuror V.S., prin care  a fost menţinută rezoluţia din data de 16.11.2009 în dosarul nr.1103/P/2009 emisă de către doamna procuror A.D. din cadrul parchetului de pe lângă Judecătoria Zimnicea, prin care s-a dispus  neînceperea urmăririi  penale faţă de numiţii N.D.F., S.M. şi I.F. sub aspectul săvârşirii  infracţiunii de rupere de sigilii, prevăzută şi sancţionată de art.243 cod penal.

Menţionează că rezoluţia din data de 06.01.2010 le-a fost comunicată  în data de 11.01.2010.

Prin prezenta plângere a solicitat, în principal admiterea acesteia şi în baza art.2781 alin.8 lit.b) cod procedură penală, instanţa să dispună desfiinţarea rezoluţiei din data de 16.11.2009, emisă în dosarul nr.1103/P/2009  de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Zimnicea prin procuror A.D. şi a rezoluţiei  nr.247/II/2/2009 din data de 06.01.2010 de doamna  prim – procuror V.S. şi trimiterea cauzei procurorului, în vederea  începerii urmăririi penale în cauză, pentru săvârşirea  infracţiunii de rupere de sigilii.

În subsidiar, în cazul în care se va constata că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute  la art.243 cod penal să se analizeze faptele  prezentate în plângerea  din data de 22.09.2009 sub aspectul  infracţiunii prevăzute şi sancţionate de art.246 cod penal raportat la art.258 cod penal. – abuz în serviciu împotriva intereselor persoanei şi a infracţiuni prevăzute  de art.220 cod penal – tulburare de posesie.

Motivează petenta că, în plus  faţă de  motivele invocate la prim-procuror, greşita motivare a rezoluţiei cu privire la reţinerea  lipsei unuia din elementele constitutive ale infracţiunii, greşita interpretare în cauză a dispoziţiilor art.243 cod penal referitoare la  infracţiunea de rupere de sigilii, greşita apreciere a lipsei laturii subiective a infracţiunii de către  Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zimnicea.

În soluţionarea  plângerii formulate de petentă în baza art.278 cod procedură penală, doamna prim procuror, a constatat că susţinerile petentei sunt motivate şi a infirmat soluţia doamnei procuror, în sensul că  s-a reţinut că în mod eronat s-a apreciat că lipseşte latura obiectivă a infracţiunii. Astfel, s-a constatat  de către procurorul ierarhic superior că în speţa de faţă faptele  sesizate  îndeplinesc condiţiile cerute de lege pentru  existenţa laturii  obiective a infracţiunii de rupere de sigilii.

Pentru a menţine însă soluţia de neîncepere a urmăririi penale, procurorul ierarhic superior a încercat să demonstreze o fictivă lipsă a laturii subiective a infracţiunii, motivat de faptul că faptele s-ar fi săvârşit în prezenţa  reprezentanţilor petentei care astfel ar fi aprobat tacit ruperea acestor sigilii. Această teorie este complet neîntemeiată şi ignoră în mod flagrant declaraţiile angajaţilor petentei aflate la dosarul cauzei, din care reiese  în mod  clar că persoanele reclamate nu au avut nici o clipă permisiunea  de a rupe  sigiliile aplicate. Dacă o asemenea permisiune ar fi existat, angajaţii petentei ar fi descuiat de bună-voie lacătele ce asigurau căile de acces  sigilate, lucru care însă nu s-a întâmplat.

Faţă de faptul că persoanele reclamate au tăiat sau spart lacătele petentei demonstrează pe deplin pe de o parte lipsa acordului faţă de  acţiunile persoanelor reclamate, iar pe de altă parte deplina reprezentare a acestora cu privire la faptul că săvârşesc o infracţiune în dauna petentei.

Netemeinicia soluţiei de neîncepere a urmăririi penale sub aspectul neanalizării faptei în  sensul în care aceasta ar putea întruni elementele  constitutive ale unei alte infracţiuni, respectiv abuz în serviciu  împotriva intereselor persoanei sau tulburare de posesie.

Prin rezoluţia din 16.11.2009, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numiţii N.D.F., S.M. şi I.F., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de rupere de sigilii, prevăzută de art.243 cod  penal, fără însă ca organele de cercetare penală să verifice dacă  faptele cu care  au fost sesizate  puteau să întrunească elementele constitutive  ale unei alte infracţiuni prevăzute de Codul Penal. Consideră petenta că organele de cercetare penală, în îndeplinirea obligaţiei  lor legale de a desluşi adevărul şi de a cerceta faptele reclamate, în virtutea rolului activ prevăzut de lege ar fi trebuit să verifice  dacă faptele cu care au fost sesizate nu întrunesc elementele constitutive ale vreunei alte infracţiuni.

Astfel, în cazul în cazul în care se considera că nu sunt  întrunite condiţiile existenţei infracţiunii prevăzute de art.243 Cod penal,  anume, ruperea de sigilii, deşi consideră că o astfel de concluzie ar fi una eronată având în vedere  expunerea de motive de mai sus, organele de urmărire penală ar fi trebuit să verifice dacă faptele  prezentate de către petentă nu constituie o altă infracţiune.

În cazul în care organele de urmărire penală ar fi înţeles să dea curs obligaţiilor legale ce le reveneau în activitatea specială, acestea ar fi trebuit ca în exercitarea rolului activ să constate că faptele  reclamate ar putea constitui infracţiunea prevăzută şi sancţionată de art.246 Cod penal (raportat la art.258 Cod penal) – abuz în serviciu contra intereselor persoanei, fiind întrunite elementele constitutive  ale acestei infracţiuni: fapta este comisă de  funcţionari  în sensul prevăzut de art.258 cod procedură penală;  fapta a fost comisă de aceştia în exerciţiul atribuţiilor de serviciu;  aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţiile cu bună ştiinţă – procedând în mod  abuziv, fără nici un drept şi în lipsa unei sentinţe  a instanţelor competente în perfectă şi deplină  cunoştinţă de cauză, la îndepărtarea ilegală a sigiliilor; aceasta a realizat  că prin fapta  ei se  produce o vătămare a intereselor petentei.

 În susţinerea plângerii a depus la dosarul cauzei înscrisurile invocate.

La solicitarea instanţei, aui fost depuse la dosarul cauzei dosarele de urmărire penală în care au fost emise rezoluţiile atacate.

Examinând plângerea formulată, atât prin prisma textelor de lege incidente în cauză, cât şi a mijloacelor de probă administrate, instanţa o găseşte întemeiată, pentru considerentele ce vor urma:

Astfel, potrivit art.275 c.p., orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime, iar, potriv9t afrt.278 din acelaşi cod,  plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.

Pe de altă parte, potrivit art.278 1 din acelaşi cod de procedură penală,  după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Plângerea poate fi făcută şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.

În cauză, la data de 28.09.2009 Parchetul de pe lângă Judecătoria Zimnicea, la data de 28.09.2009 a primit şi înregistrat plângerea penală formulată de petentă, prin care solicita efectuarea  de cercetări penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de  rupere de sigilii, prev. de art.243 cod penal, comisă de  numiţii I.F. , S.M. şi N.D.– angajaţi ai SC I. SRL Zimnicea.

În fapt s-a sesizat că în ziua de 22.09.2009, susnumiţii au rupt sigiliile aplicate pe mai multe obiecte din incinta silozului amplasat în  zona Portului Zimnicea.

În baza cercetărilor efectuate s-a stabilit că în anul 2007 conform contractului nr.723/13.04.2007, SC ATIS.R.L. a închiriat de la SC A.  Giurgiu Port SA, silozul amplasat în zona Port Zimnicea, judeţ Teleorman. Ulterior, în anul 2009 au apărut neînţelegeri  între SC A.T.I S.R.L. şi SC I. S.R.L., care au generat mai multe litigii, fiecare revendicându-şi dreptul de proprietate asupra silozului.  În ziua de 22.09.2009, angajaţii SC I S.R.L., N.D.F., S.M. şi I.F. au desfăşurat  operaţiuni de curăţare  a celulei nr.2 în vederea depozitării  de produse cerealiere, ocazie cu care  au procedat la  îndepărtarea  mai multor sigilii aplicate de această celulă, precum  şi pe fosa elevatoare  şi tabloul electric,  de către SC C.U. România S.R.L.

Având în vedere aspectele susmenţionate, s-a apreciat că în sarcina susnumiţilor  nu se poate reţine săvârşirea infracţiunii  prev. de art.243 cod penal, în cauză nefiind  întrunite  elementele constitutive  ale infracţiunii  pentru următoarele considerente:

Infracţiunea  prev.  de art.243 cod penal, constituie  infracţiune  contra autorităţii  şi incriminează fapta de a  înlătura ori distruge un sigiliu legal aplicat.

Astfel, pentru existenţa laturii obiective a infracţiunii, se cere ca sigiliul să fi fost legal aplicat, adică de un organ competent cu respectarea condiţiilor de ordin formal şi substanţial prevăzute de lege. Infracţiunea de rupere de sigilii presupune numai crearea unei stări de pericol pentru  respectul destinat autorităţii, nefiind  generatoare de prejudicii materiale.

Prin aceeaşi rezoluţie s-a mai reţinut şi faptul că, susnumiţii au procedat la îndepărtarea acelor sigilii, considerând că procedează  corect în virtutea  dreptului de proprietate revendicat, sigilii ce nu au fost aplicate  legal de către un organ competent, care să reprezinte autoritatea de stat ci de către SC C.U. România S.R.L., societate ce are ca obiect  de activitate controlul  cantităţii şi calităţii mărfurilor depozitate în silozurile petentei.

Cu argumentele expuse anterior, procurorul, prin rezoluţia nr.1103 P/2009 din data de 16.11.2009 a confirmat propunerea organelor de cercetare penală de  a nu se începe urmărirea penală împotriva intimaţilor pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art.243 c.p.

Atacată în condiţiile art.278 c.p.p. invocat anterior, rezoluţia a fost menţinută prin  rezoluţia nr.247/II/2/2009 din data de 06.01.2010 de către prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zimnicea.

În procedura în condiţiile art.278 c.p.p., petenta a invocat că petenta a invocat că rezoluţia procurorului este nelegală şi netemeinică, are un conţinut lacunar, nu este  motivată şi se bazează pe un probatoriu incomplet şi greşit interpretat, acordându-se eficienţă probatorie declaraţiilor făptuitorilor  care sunt contrazise sau nu se coroborează cu celelalte  probe administrate în cauză. A mai  arătat petenta  în conţinutul plângerii că rezoluţia procurorului este netemeinică sub aspectul  neanalizării faptei în sensul că aceasta ar putea întruni elementele constitutive ale unei alte infracţiuni, respectiv abuz în serviciu contra intereselor  persoanei sau tulburare de posesie.

Analizând actele şi lucrările  dosarului penal nr.1103P/2009 în raport cu criticile  formulate de petentă cât şi din oficiu, prim - procurorul a constatat că plângerea acesteia împotriva  rezoluţiei procurorului este neîntemeiată, soluţia procurorului fiind legală şi temeinică, emisă în baza unor acte premergătoare complete  şi legal administrate, argumentată atât în fapt cât şi în drept.

Prin plângerea penală înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zimnicea la data de 28-09-2009 sub nr.1103/P/2009 s-a reclamat faptul că în ziua de 22.09.2009  orele 0915 numiţii N.D., S.F. şi I.F.– salariaţi ai SC I S.R.L. Zimnicea, au îndepărtat sigiliile legal aplicate la celula nr.2, fosa elevatorului şi panoul electric al silozului în care aveau depozitate cereale şi pe care îl utilizau în baza contractului de închiriere nr.723/13.04.2007.

Din declaraţiile persoanelor audiate în cauză (făptuitori, salariaţi ai părţii vătămate şi ai firmei care asigura paza silozurilor închiriate de  partea vătămată) a rezultat că în dimineaţa zilei de 22.09.2009 sigiliile aplicate pe celula nr.2, uşa de la  fosa elevatorului şi uşa de la panoul electric de comandă au fost înlăturate de salariaţii  SC I SRL, în prezenţa  reprezentanţilor SC ATI S.R.L. – D.G., A.M., P.M. şi agentul de pază P.G. Conform declaraţiei numitului P.M.G., electrician la SC ATI SRL, a rezultat că în dimineaţa zilei de 22.09.2009, în  baza dispoziţiei date de D.G. - şef de siloz a contactat-o pe N.D.  - salariată la SC I. SRL şi împreună cu  aceasta şi un agent de pază al aceleiaşi societăţi au desigilat  poarta de acces în siloz şi tabloul electric şi au pornit ventilatoarele pentru aerarea acestuia. Acelaşi martor  a mai declarat că, ulterior în cursul aceleiaşi zile D.G. i-a comunicat  că a primit ordin de la Bucureşti să nu mai facă aerarea celulei nr.2, motiv  pentru care a oprit ventilatoarele şi i-a predat cheile  de la panoul electric.

S-a constatat de către prim – procuror, din coroborarea probatoriului administrat în cauză că soluţia procurorului de neîncepere a urmăririi penale pentru neîntrunirea  elementelor constitutive ale infracţiunii de rupere de sigilii deşi legală, aceasta nu a fost motivată corespunzător. Deşi  s-a motivat de procuror că nu sunt  întrunite elementele constitutive ale  infracţiunii de rupere de sigilii deoarece lipseşte latura obiectivă a infracţiunii (sigiliul nu ar fi fost legal aplicat), în realitate din probele administrate trebuia să se reţină că lipseşte latura subiectivă a infracţiunii şi anume intenţia făptuitorului de a aduce atingere relaţiilor sociale care asigură şi promovează respectul autorităţii. Lipsa intenţiei rezultă  din însăşi împrejurările în care a avut loc îndepărtarea sigiliilor, în prezenţa salariaţilor  ambelor societăţi, făptuitorii neavând reprezentarea faptului că acţionează fără drept, câtă vreme silozurile erau la data comiterii  faptei în proprietatea SC I. SRL ai cărei salariaţi sunt. Întrucât deşi necorespunzător motivată, temeiul juridic în  baza  căruia s-a emis soluţia de neîncepere a urmăririi penale este corect (art.10 lit.d din codul de procedură penală) în cauză nu se impune  infirmarea soluţiei.

Cât priveşte aspectele menţionate de petentă la punctul 2 din plângere vizând neanalizarea faptei în sensul că aceasta ar putea întruni elementele  constitutive ale unei alte infracţiuni,  respectiv abuz în serviciu sau tulburare de posesie, a apreciat prim procurorul că  acestea nu pot face obiectul verificărilor pe calea plângerii întemeiate pe dispoziţiile art.278 cod procedură penală pentru următoarele considerente: plângerea  împotriva soluţiei de neîncepere  a urmăririi penale  nu poate viza decât  aspecte de nelegalitate sau netemeinicie cu privire la cercetările efectuate  pentru faptele reclamate  în plângerea  iniţială  cu care au fost sesizate organele de urmărire penală, respectiv,  în cale de atac  internă nu se poate extinde cadrul  procesual de către  procurorul ierarhic superior cu privire la alte  fapte sau alte persoane ce nu au făcut  obiectul plângerii iniţiale, petenta având posibilitatea  să formuleze  alte plângeri, pe baza cărora se să efectueze cercetări în condiţiile legii.

 Cu argumentele expuse anterior, prim procurorul  a menţinut la rândul lui rezoluţia atacată.

În ceea ce priveşte procedura în faţa instanţei, în condiţiile art.278 1 c.p.p., instanţa constată că prim procurorul însuşi, faţă de susţinerile intimaţilor în sensul că sigiliul nu ar fi fost lega aplicat, a reţinut legalitatea aplicării acestuia.

Adaugă instanţa şi argumentul că  susţinerile apărătorului intimaţilor în sensul că acesta nu ar fi fost aplicat de vreo autoritate de stat, nu pot fi primite, cu motivarea că organismul care a aplicat în cauză sigiliul este dintre cele acreditate pentru certificarea calităţii seminţelor depozitate în silozurile respective.

A include în sfera autorităţilor îndreptăţite să aplice sigilii numai executorii  judecătoreşti, fiscali etc., echivalează, în accepţiunea instanţei a lipsi de eficienţă juridică  protecţia sigiliilor aplicate de alte organisme care la rândul lor au competenţa să certifice  conformitatea unei situaţii de fapt.

Este situaţia, în accepţiunea instanţei şi a sigiliilor aplicate de societăţile de furnizare a apei potabile pe apometre, pe contoarele de energie electrică etc. şi care sunt societăţi comerciale sau regii autonome.

Norma legală, trebuind interpretată în spiritul ei, instanţa apreciază că incidenţa în cauză a art.243 c.p., este conformă cu economia de piaţă, deşi textul incriminator este anterior acestei epoci, astfel încât interpretarea istorică a acestui text de lege conduce la această concluzie.

În ceea ce priveşte susţinerile prim procurorului constând în absenţa intenţiei intimaţilor în săvârşirea acestei infracţiuni, instanţa nu le poate primi faţă de constatarea că, în accepţiunea instanţei, probatoriul care să fundamenteze  neechivoc o asemenea concluzie nu este complet.

Astfel, în accepţiunea instanţei, soluţia organelor de urmărire penală se întemeiază în cea mai mare parte pe martorii propuşi de intimaţi, acestea neaudiind martorii indicaţi de petentă în chiar actul de sesizare a organelor de urmărire penală( fila 12 din dosarul de urmărire penală).

De asemenea, procurorii nu au lămurit contradicţiile dintre relatările intimatei N.D. şi cele ale reprezentantului A.C.T.I. SRL România, D.G. şi P.M., cât şi cele ale numitei  A.M.

De asemenea organele de urmărire penală nu au avut rol activ în ceea ce priveşte relatările intimaţilor S.M.  şi I.F. în sensul de a indica numele reprezentanţilor petentei în prezenţa cărora s-a procedat la desigilarea celulelor.

Nu au fost verificate susţinerile A.C.T.I  SRL România, potrivit cărora  în aceeaşi zi, celulele au fost resigilate, şi sigiliile rupte din nou.

Cu argumentele expuse anterior, instanţa urmează să admită plângerea şi  în baza disp. art.2781  alin.1 lit.b) c.p.p., să desfiinţeze rezoluţiile atacate şi să trimită cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale împotriva intimaţilor sub aspectul infracţiunii prev. şi ped. de art.243 c.p.

Cu această ocazie, organele de urmărire penală vor audia martorii T.M., P.G. şi B.S. , indicaţi în procesul verbal de la fila 12 din dosarul de urmărire penală, vor proceda la confruntarea între ei a  intimatei N.D. şi  a martorilor D.G., A.M. şi P.M.

Toţi aceştia, precum şi intimaţii  S.M. şi I.F. vor fi reaudiaţi, pentru a fi surprinse contradicţiile dintre relatările acestora, ocazie cu care reaudierea urmează să vizeze şi susţinerile A.C.T.I. SRL România, potrivit cărora  în aceeaşi zi, celulele au fost resigilate, şi sigiliile rupte din nou, cât şi ,  în special intimatei S.M. li se va solicita să precizeze numele reprezentanţilor  petentei în prezenţa cărora s-a procedat la desigilarea celulelor.

Vor fi administrate orice mijloace de probă pe care organul de urmărire penală la va considera de cuviinţă pentru lămurirea aspectelor prezentate anterior.

Cu argumentele expuse anterior, în accepţiunea instanţei, faptele reclamate conturând elementele constitutive ale infracţiunii prev. şi ped. de art.243 c.p., apare de prisos examinarea celorlalte susţineri ale petentei invocate în sensul reţinerii în sarcina intimaţilor, eventual a altor in fracţiuni.

În baza disp.- art.192 alin.3 c.p.p, cheltuielile judiciare avansate de stat, vor rămâne în sarcina acestuia.

Domenii speta

Spete similare