Somaţie de plată

Sentinţă civilă 579 din 21.08.2009


Dosar nr. 747/828/2009

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TOPOLOVENI

SENTINŢA CIVILĂ  Nr. 579

Şedinţa publică de la 21 August 2009

Completul compus din:

PREŞEDINTE: G A, judecător

GREFIER: P G

?

Pe rol fiind soluţionarea cauzei civile privind pe reclamantul R C şi pe pârâţii G B, G M, având ca obiect somaţie de plată.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părtile.

?Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Instanţa constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 18.08.2009 când susţinerile părţilor fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă.

 

?

INSTANŢA

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.747/828/2009, reclamantul R C a chemat în judecată pe pârâţii G B şi G M, solicitând emiterea unei ordonanţe care să conţină somaţia de plată împotriva debitorilor G B şi G M pentru suma de 10.000 Euro , pe care a dat-o acestora cu titlu de împrumut, conform unui înscris sub semnătură privată  numit „chitanţă” (fila 5), precum şi penalităţi de întârziere şi obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, se invocă existenţa unui contract de împrumut încheiat între părţi la data de 06.06.2008, cu scadenţă la data de 06.06.2009, prin care reclamantul a împrumutat pârâţilor suma de 10.000 Euro, contract încheiat sub forma unui înscris sub semnătură privată intitulat „chitanţă”. Deşi au fost somaţi atât verbal cât şi în scris să execute obligaţia de restituire a sumei împrumutate, pârâţii refuză în mod nejustificat îndeplinirea acestei obligaţii.

În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. O.G.5/2001 cu modificări.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la termenul de astăzi, pârâţii au solicitat respingerea cererii reclamantului, pe motiv că suma împrumutată este de 4.000 Euro (din care au restituit 2800 lei in luna iulie 2008) şi nu 10.000 Euro, în realitate actul sub semnătură privată denumit „chitanţă” datat 06.06.2008, cuprinzând un împrumut cu camătă, având în vedere dobânda percepută de reclamant, pe care a refuzat să o menţioneze expres în convenţie. Pentru a acoperi dobânda, reclamantul a precizat în act o sumă mult mai mare decât cea împrumutată în realitate şi anume 10.000 Euro. Pe de altă parte, nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege pentru a se emite o somaţie de plată  ci o cerere întemeiată pe dreptul comun , in care se pot proba cele arătate. Solicită obligarea creditorului la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând cererea în raport de disp. art. 1 din O.G. nr.5/2001, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt şi de drept:

Art. 1alin. 1 din O.G.5/2001 condiţionează admisibilitatea unei cereri in pretenţii formulate pe calea procedurii somaţiei de plată de necesitatea prezentării de către creditoare a unui înscris constatator al creanţei sale din care să rezulte caracterul cert,lichid şi exigibil al sumei pretinse a fi datorată de debitoare. Astfel , creanţa creditoarei trebuie să fie in mod indubitabil certă , lichidă şi exigibilă , iar in cazul in care aceste caractere ale creanţei sunt puse sub semnul întrebării, sunt nesigure , cererea nu poate fi primită deoarece nu este întemeiată nici in fapt, nici in drept.  Procedura somaţiei de plată este una sumară, bazată doar pe examinarea unor înscrisuri şi a explicaţiilor şi lămuririlor părţilor, iar orice dubiu de o minimă temeinicie asupra creanţei  profită debitorului şi conduce la inadmisibilitatea cererii. Tocmai din acest motiv art. 7 din O.G.nr. 5/2001, prevede că in cazul respingerii cererii creditorului sau admiterii ei in parte , acesta poate introduce cerere de chemare in judecată potrivit dreptului comun.

În speţă, raportul juridic litigios s-a născut între părţi prin efectele convenţiei materializată în înscrisul sub semnătură privată – chitanţă din data de 06.06.2008, reprezentând un contract de împrumut (de consumaţie), având ca obiect suma de 10.000 Euro.

O primă concluzie este aceea că protecţia drepturilor subiective ale reclamantului, derivate din convenţia de împrumut încheiată cu pârâţii, nu se poate realiza pe calea somaţiei de plată, întrucât procedura instituită de O.G.nr.5/2001 se aplică numai în cazul în care înscrisul este necontestat. Ori, debitorii contestă cuantumul sumei împrumutate , recunosc că datorează numai suma de 4000 Euro, insă arată că au achitat din această sumă 2.800 lei (fila 20).

De asemenea , creditorul solicită obligarea debitorilor la plata unor penalităţi de întârziere al căror cuantum şi mod de calcul nu le precizează.

Prin urmare, instanţa consideră că într-o situaţie cum e cea de faţă clarificarea raporturilor contractuale dintre părţi sub aspectul cuantumului sumei datorate  şi a penalităţilor de întârziere aferente nu se poate face pe calea sumară a procedurii somaţiei de plată ci este necesară administrarea unui probatoriu complex, aspecte ce ţin prin definiţie de procedura de drept comun la care creditorul poate să apeleze .

Astfel , instanţa urmează să respingă cererea ca neîntemeiată.

In raport de disp. art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă urmează să oblige creditorul la plata cheltuielilor de judecată către debitori in cuantum de 600 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea privind emiterea somaţiei de plată formulată de creditorul R C, domiciliat în comuna L, sat C, judeţul A în contradictoriu cu pârâţii G B şi G M, domiciliaţi în T, str.S, nr.2, judeţul Argeş, ca neîntemeiată.

Obligă creditorul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 600 lei.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică ,azi, 21 August 2009.

Preşedinte,

G A Grefier,

P G ?

Red. G.A.

Dact. I.S.

Ex.2/24.08.2009

Domenii speta