Forţa juridică a pactului comisoriu expres

Dosar 674/1259/2006

Forţa juridică a pactului comisoriu expres

Rezilierea contractului de închiriere şi

evacuarea pârâtei.

În caz de neexecutare a obligaţiei de plată a

locaţiunii, cealaltă parte poate cere desfiinţarea

contractului potrivit art. 1439 al. 2 C.civ.;

condiţia de rezolutorie fiind subînţeleasă

întotdeauna în contractele nealagmatice, potrivit

art. 1020 C.Civ.

Sentinţa comercială nr. 609/C/30.10.2007

Reclamanta SC. R. SA a solicitat în contradicţie cu pârâta SC. G. SRL,

constatarea rezilierii contractului de închiriere 5-2005 şi evacuarea pârâtei din spaţiul

comercial, proprietatea sa, ca urmare a neachitării chiriei lunare iar conform pactului

comisoriu stipulat în contract, efectele contractului au încetat.

Tribunalul Comercial Argeş a admis acţiunea, a dispus rezilierea contractului de

închiriere şi evacuarea pârâtei din spaţiul comercial proprietatea reclamantei.

S-a reţinut că între pârâţi s-a încheiat un contract de locaţiune, în care s-a precizat

modalitatea şi termenul de plată a chiriei. Principala obligaţie a locatarului conform

contractului era să plătească regulat chiria la termenele stabilite.

Potrivit art. 1439 al. 2 C.civ., în caz de neexecutare a obligaţiilor principale,

cealaltă parte poate cere desfiinţarea contractului.

Mai mult, în speţă părţile au prevăzut expres prin contract, un pact comisoriu

expres de ultimul grad, statuând că acesta se desfiinţează de drept, fără somaţie şi punerea

în întârziere, dacă în termen de 5 zile de la data scadenţei plăţii chiriei, chiriaşul nu a

efectuat în mod valabil plata integrală.

În ceea ce priveşte proba neexecutării obligaţiilor principale de plată a chiriei

potrivit principiilor care guvernează materia efectelor obligaţiilor contractuale, creditorul

(locatarul) trebuie să dovedească existenţa obligaţiilor, după care în sarcină debitorului

(locatar) operează prezumţia de neplată, pe care acesta o poate răsturna făcând proba

plăţii, culpa debitorului în neexecutarea obligaţiei de plată fiind prezumată.

În speţă, reclamanta a făcut dovada existenţei obligaţiei de plată a chiriei, impusă

de art. 1169 C.civ., prin facturile acceptate la plată, care fac dovada conf. art. 46. C.com..

Reţinând că în cauză sunt întrunite condiţiile pentru a opera pactul comisoriu de

ultim grad, prev. art. 28 din contract, în temeiul art. 969 C.civ. şi art. 1021 C.civ., instanţa

a constatat rezilierea contractului de închiriere în baza pactului.

Urmare a rezilierii contractului de închiriere, pârâta nu mai poate justifica un titlu

pentru folosinţa imobilului care formează obiectul contractului, în raport cu disp. art. 480

C.civ. s-a dispus evacuarea din spaţiul comercial a pârâtei.

Domenii speta

Spete similare