Litigiu de asigurări sociale. emiterea deciziei de revizuire în condiţiile art.92 alin.l din legea 19/2000 şi a deciziei de constatare şi recuperare a debitului constatat în condiţiile art. 187(1) din legea 19/2001.

LITIGIU DE ASIGURĂRI SOCIALE. EMITEREA DECIZIEI DE REVIZUIRE ÎN CONDIŢIILE ART.92 ALIN.L DIN LEGEA 19/2000 ŞI A DECIZIEI DE CONSTATARE ŞI RECUPERARE A DEBITULUI CONSTATAT ÎN CONDIŢIILE ART. 187(1) DIN LEGEA 19/2001.

Decizia civilă nr.122 din 8.02. 2010

Prin sentinţa civilă nr. 1182/2009, pronunţată de Tr. Bc. în dosarul nr. 6803/110/2008 a fost admisă contestaţia formulată de contestatoarea N. V. în contradictoriu cu intimata C. J. de P. Bc. şi, în consecinţă a fost anulată decizia nr. 96309/12.05.2008 emisă de C. J. de P. Bc; s-a dispus întoarcerea executării silite, pornite în baza acestei decizii şi s-a respins cererea de acordare a daunelor morale.

Pârâta a fost obligată să plătească reclamantei 300 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tr. a reţinut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată şi înregistrată sub nr. 6803/110/2008 pe rolul Tr. Bc. la data de 18.11.2008, N. V., în nume propriu şi pentru fiul său N. G., în contradictoriu cu C. J. de P. Bc. a contestat decizia de debit nr. 96309/12.05.2008 emisă de C.J. de P. Bc. solicitând anularea şi suspendarea executării silite a respectivei decizii până la soluţionarea definitivă a contestaţiei şi întoarcerea executării silite. A mai solicitat contestatoarea obligarea intimatei la plata daunelor morale în cuantum de 5000 lei precum şi plata cheltuielilor de judecată.

A arătat contestatoarea că după luna ianuarie 1993 (decesul soţului) a primit pensie de urmaş iar din luna octombrie a aceluiaşi an a primit pe acelaşi cupon şi pensia de urmaş pentru fiul său care are un handicap de gradul I, din naştere. în cursul anului 1993 a fost angajată de Pr.ca însoţitor pentru fiul său, iar în perioada 1994-1995 a fost angajată ca însoţitor, o altă persoană D. M. Deşi nu a primit nici o decizie, începând cu luna iunie 2008 i s-a stabilit plata pensiei de urmaş atât pentru ea cât şi pentru fiul său.

Abia în luna noiembrie 2008, la cererea sa i s-a comunicat decizia 96309 privind plata debitului de 3471 lei. Consideră contestatoarea că decizia respectivă este netemeinică şi nelegală, deoarece potrivit art. 42 din Legea 448/2006, fiul său a optat între pensia de urmaş şi indemnizaţia de însoţitor, de asemeni, potrivit al. 4 al aceluiaşi articol părinţii sau reprezentanţii legali ...pot opta între asistent personal şi primirea indemnizaţiei lunare. De asemenea, a apreciat contestatoarea că pensia de urmaş poate fi cumulată cu indemnizaţia datorată persoanei cu handicap.

A mai precizat că decizia de debit nu detaliază modalitatea de calcul a acestuia, ea necunoscând în ce constă debitul de 3471 lei.

În drept îşi întemeiază contestaţia pe dispoziţiile art. 218 din O.G.92/20034 şi ale art. 399, 401, 404 C.p.c. A anexat la contestaţie copia deciziei de debit, memoriu adresate Avocatului poporului şi mai multe cupoane de pensie (filele 6, 9, 10, 15).

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri. Intimata a depus întâmpinare (filele 26-27) prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată şi menţinerea deciziei de debit.

Asupra cererii de suspendare a executării instanţa s-a pronunţat la data de 13.02.2009 prin încheiere (fila 18), admiţând-o şi dispunând suspendarea executării deciziei contestate, până la soluţionarea contestaţiei, în temeiul art. 403' alin. 4 din C. p.c.

S-a reţinut, pe baza probelor administrate, că reclamanta a încasat, în calitate de tutore, (aşa cum rezultă din toate deciziile nr. 96309 şi buletinele de calcul anexe, aflate la dosar la filele 30, 31, 32, 34) indemnizaţia lunară ce o primea fiul său în calitate de persoană cu handicap gradul I. în temeiul Legii 448/2006.

Deci aceste sume de bani nu au natura unor venituri proprii realizate dintr-o activitate profesională, în accepţiunea legiuitorului aşa cum sunt ele limitate prin dispoziţiile Legii 19/2000.

În calitatea sa de tutore, era reprezentantul legal şi administratorului bunurilor fiului său N.G., o persoană imobilizată cu un handicap grav de gradul I, care aflându-se în dificultate are nevoie de protecţia socială instituită prin lege.

Suma reprezentând indemnizaţia de handicap, constituie venit propriu al fiului său fiind o formă de protecţie socială şi nicidecum un venit propriu al contestatoarei.

Indiferent ce pensie ar fi primit contestatoarea, de urmaş de pe urma soţului decedat sau de limită de vârstă, ca titular, faptul că a încasat ( pe acelaşi cupon de pensie - fila 15) şi drepturile pe care fiul său le primea în calitate de persoană cu handicap gradul I ca indemnizaţie de handicap nu este de natură a crea un cumul de venituri.

De altfel, din analiza atentă a deciziei contestate, nr. 96309/12.05.2008 ca şi a întregii documentaţii depusă de intimată, nu rezultă cu claritate şi certitudine modul de calcul al debitului şi în ce constă acesta, astfel că aşa zisa creanţă a C. J. P. Bc. asupra drepturilor băneşti ale contestatoarei nu este certă.

În mod cert, contestatoarei nu-i sunt aplicabile dispoziţiile art. 92 alin. 1 lit. d din Legea 19/2000 care prevăd suspendarea pensiei, în situaţia în care realizează dintr-o activitate profesională venituri brute mai mari decât salariul mediu reglementat prin legea bugetului şi potrivit art. 187 din aceiaşi lege sumele se recuperează de la cei ce le-au încasat necuvenit.

Contestatoarea nu a realizat venituri dintr-o activitate profesională aşa cum susţine intimata în perioada 2001-2008 deoarece acest lucru era şi imposibil pentru contestatoare care era văduvă şi avea în îngrijire încă din 1993, un fiu imobilizat cu un handicap sever de gradul I, pentru care şi în numele căruia încasa în calitate de tutore acea indemnizaţie de handicap. Astfel susţinerile intimatei din întâmpinare, privind temeiul de drept al emiterii deciziei de debit nr. 96309/12.05.2008, care ar fi art. 92 al. 1 şi art. 187 din Legea 19/2000 urmează a fi înlăturate.

Pentru considerentele de mai sus şi în raport de probele administrate în cauză precum şi de dispoziţiile legale ale Legii 448/2006 şi Legii 19/2000, instanţa a constatat că decizia de debit nr. 96309/12.05.2008 este nelegală, iar contestaţia este întemeiată.

Împotriva hotărârii pronunţare de prima instanţă a declarat recurs intimata C. J. P. Bc. în dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta arată că tribunalul a soluţionat cauza tară a stabili corect situaţia de fapt, respectiv fără a constata că reclamanta a beneficiat de pensie de urmaş după decesul soţului, atât pentru ea cât şi pentru fiul ei, şi, sub nici o formă nu a fost curator pentru fiul său şi nici nu a încasat indemnizaţie pentru persoane cu handicap, aşa cum se reţine în motivare de către completul de judecată.

Aşa cum rezultă din decizia emisă ca urmare a evaluării pensiei potrivit H.G. nr. 1550/2004, arată recurenta, reclamanta a beneficiat de pensie de urmaş, pentru 2 urmaşi, calculată în procent de 75% din punctajul obţinut de susţinătorul decedat, potrivit art. 71 alin.(2) lit.b din Legea nr. 19/2000.

Debitul, se arată, a fost stabilit ca urmare a faptului că prin Decizia nr. 96309/19.06.2009 s-a revizuit pensia de urmaş, aceasta fiind calculată pentru un singur urmaş, respectiv pentru N. G.

Reclamanta nu putea beneficia de pensie de urmaş deoarece, potrivit art. 92 alin (1) din Legea nr. 19/2000, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei pensii de urmaş realizează venituri dintr-o activitate profesională mai mari de 1/4 din salariul mediu brut pe economie, stabilit potrivit art. 5 alin.3 din lege, respectiv cel avut în vedere la fundamentarea bugetului de asigurări sociale.

Ori, reclamanta a fost angajată cu contract de muncă ca însoţitor personal şi a beneficiat de toate drepturile prevăzute de lege, respectiv salariu, vechime în muncă pentru activitatea prestată.

Fiind în eroare, instanţa de fond a reţinut că reclamanta nu a realizat venituri în perioada 2001-2008, ci a beneficiat de indemnizaţie de handicap pentru fiul său şi, în consecinţă, nu a avut în vedere dispoziţiile art. 92 alin. 1 lit.d din Legea nr. 19/2000. pronunţând astfel o hotărâre nelegală.

În susţinerea motivelor de recurs recurenta a depus acte, respectiv copie de pe buletinul de calcul 96309/01.02.1993 privind acordarea pensie de urmaş, pentru reclamantă şi fiul său; copie de pe adeverinţa nr.3684/08.05.2008 privind datele necesare determinării stagiului de cotizare şi a punctajului mediu în vederea stabilirii pensiei pentru reclamantă; copie de pe adeverinţa nr. 993/RU/30.05.2008 pentru reclamantă, eliberată de C. J. Bc.; copie de pe carnetul de muncă al reclamantei; copie de pe decizia de pensie de urmaş, după evaluare, stabilită doar pentru fiul reclamantei precum şi de pe fişa de recalculare pensie pentru N. V .

Contestatoarea N. V. a depus întâmpinare la recursul formulat de intimata C.J.P.Bc, prin care a solicitat respingerea recursului.

Recurenta a mai depus în recurs: copie de pe decizia 835/04.10.2007 emisă de S. P. de A. S. Bc; cerere pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă şi adeverinţa nr. 5143/2008 emisă de C. J. P. Bc.

Curtea, examinând hotărârea recurată în raport de motivele de recurs invocate de recurentă , încadrate la art. 304  pct. 9 C. p. c., precum şi în raport de dispoziţiile art. 304 Cp. c.  având în vedere întreg probatoriul administrat în cauză, constată recursul întemeiat.

Instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, ignorând prevederile art. 92 alin (1) lit.d din Legea nr. 192000.

în fapt, se constată că prin Decizia nr. 96309/1993 contestatoarea a beneficiat împreună cu fiul său de pensie de urmaş , în procent de 75% din drepturile susţinătorului.

Potrivit dispoziţiilor art. 92 alin.(l) din Legea nr. 19/2000, pensionarii urmaşi nu au dreptul să li se plătească pensia de urmaş pe timpul cât realizează venituri mai mari de 1/4 din salariul minim brut pe economie dintr-o activitate profesională.

Din probele aflate la dosar, respectiv copia de pe carnetul de muncă, adeverinţa nr. 993/30.05.2008 eliberată de C.J. Bc., rezultă faptul că reclamanta a fost încadrată ca asistent personal pentru persoană cu handicap în cadrul S. p. de a. s. Bc., începând cu 1995 până la 05.06.2008, când a solicitat înscrierea la pensie pentru limită de vârstă.

Pe toată această perioadă, contestatoarea a beneficiat de salariu, salariu al cărui cuantum este peste 1/4 din salariul minim brut.

Sesizându-se cu acest aspect, cu ocazia soluţionării dosarului de pensie pentru limită de vârstă al contestatoarei, recurenta-intimată, având în vedere dispoziţiile art. 92 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, a procedat la revizuirea deciziei de pensie pentru urmaş, stabilind prin decizia revizuită o pensie de urmaş doar pentru fiul său cu handicap, în procent de 50% din drepturile susţinătorului, în conformitate cu dispoziţiile art. 71(2) lit. a din Legea nr. 19/2000.

Constatându-se, aşadar, că a fost încasată de contestatoare pensia de urmaş, nelegal pentru perioada cât aceasta a lucrat ca asistent social pentru persoane cu handicap şi a încasat venituri mai mari de % din salariul minim brut, în conformitate cu dispoziţiile art. 187( 1) din Legea nr. 19/2000, recurenta-intimată a procedat la emiterea Deciziei nr. 96309/12.05.2008, prin care a obligat contestatoarea la plata sumei de 3471 lei reprezentând suma încasată necuvenit pe o perioadă de 3 ani.

Din analiza dispoziţiilor legale în materie precum şi urmare a examinării probelor depuse la dosar, se constată că decizia contestată este temeinică şi legală, cuantumul debitului fiind stabilit prin deducerea din pensia de urmaş stabilită în procent de 75% pentru 2 urmaşi a pensiei de urmaş cuvenită pentru o singură persoană, în cuantum de 50% .

Se constată că instanţa de fond soluţionând cauza a făcut o confuzie între pensia de urmaş; indemnizaţia cuvenită persoanei cu handicap grav N. G. şi salariul primit efectiv de contestatoare pentru activitatea de asistent personal pentru persoane cu handicap şi, în consecinţă, a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală.

Faţă de cele ce preced, Curtea va admite ca fondat recursul în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă şi va modifica sentinţa apelată în sensul respingerii contestaţiei.

Domenii speta

Spete similare