Stabilire paternitate

Decizie 1693 din 22.09.2006


R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCURESTI

SECTIA A III-A CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILA NR.1693

Sedinta publica de la 22.09.2006

Curtea compusa din:

PRESEDINTE - RALUCA MOGLAN

  JUDECATOR - MIRELA VISAN

JUDECATOR - MIHAELA CIOCEA

GREFIER - RADITA IVANOV

Pe rol pronuntarea asupra recursului declarat de pârâtul BASCEANU IONUT COSMIN, împotriva deciziei civile nr.532-A din 02.03.2006 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a Civila, în dosarul nr.328/300/2003, în contradictoriu cu reclamanta COJOCARU LUCIANA PAULINA si cu autoritatea tutelara de pe lânga PRIMARIA SECTORULUI 2 BUCURESTI.

Pricina are ca obiect stabilire paternitate.

Dezbaterile în cauza si sustinerile partilor au avut loc în sedinta publica de la 19.09.2006, fiind consemnate în încheierea de sedinta de la acea data, încheiere care face parte integranta din prezenta decizie, când curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la 22.09.2006, când a decis urmatoarele:

C U R T E A

Constata ca prin  sentinta civila nr.10241/15.12.2005, Judecatoria  Sectorului 2 Bucuresti a admis actiunea formulata de reclamanta  COJOCARU LUCIANA PAULINA în contradictoriu cu pârâtul BASCEANU COSMIN IONUT si cu Autoritatea Tutelara Sector 2 Bucuresti; a stabilit ca pârâtul Basceanu Cosmin Ionut este tatal minorului Cojocaru Pavel Stefan, nascut la 21.11.2002 în Bucuresti, sector 6; a dispus efectuarea cuvenitelor mentiuni în registrul starii civile al Primariei Sectorului 6 Bucuresti; a obligat pe pârât la pensie de întretinere pentru minor, în cuantum de 390 USD lunar, de la data nasterii minorului si pâna la majorat; a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Pentru a hotarî astfel, prima instanta a retinut ca din relatia de concubinaj a partilor s-a nascut minorul Cojocaru Pavel Stefan si ca pârâtul este tatal minorului, acest din urma fapt fiind dovedit cu expertizele medico-legale efectuate în cauza - examen serologic, examen în sistemul HLA si examen ADN -, avizate de Comisia superioara medico-legala.

În drept s-a retinut aplicabilitatea dispozitiilor art.56, 59, 60, 63, 86 si 94 din Codul  Familiei.

Hotarârea a fost atacata cu apel de pârât.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a Civila, prin decizia civila nr.532A/02.03.2006, a admis apelul si a schimbat în parte sentinta apelata, în sensul obligarii pârâtului la 390 USD pensie de întretinere în favoarea minorului, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecata, respectiv 05.05.2005 si pâna la majoratul copilului; celelalte dispozitii ale sentintei au fost mentinute, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata catre apelant.

Apelul a fost primit în limita motivului formulat pe aspectul pensiei de întretinere, apreciindu-se ca, fata de caracterul declarativ al hotarârii ce se pronunta în actiunile de stabilire a paternitatii, obligatia de întretinere urmeaza a fi stabilita începând cu data introducerii actiunii, în acest sens pronuntându-se si instanta suprema, printr-o decizie de îndrumare pronuntata la data de 23.12.1965.

Celelalte motive de apel, prin care s-a invocat nulitatea rapoartelor de expertiza medico-legala efectuate la fond, nu au fost primite de tribunal.

S-a retinut în acest sens ca desi examenele serologic si ADN nu au fost efectuate de catre o comisie alcatuita din trei medici, asa cum impunea art.31 din Ordinul nr.1.134/C/25.05.2000, ci de catre o comisie formata din 2 medici, refacerea celor doua examene nu se impunea, pentru ca nulitatea relativa decurgând din neefectuarea expertizelor medico-legale în compunerea prevazuta de lege opereaza numai în cazul dovedirii de catre persoana interesata a împrejurarii ca a suferit o vatamare ce nu poate fi înlaturata decât prin anularea actului.

Cum în speta examenul HLA, efectuat în conditiile art.31 din Ordinul nr.1.134/C/25.05.2000, adica de o comisie formata din trei medici, a avut acelasi rezultat ca si celelalte doua examene - serologic si ADN, respectiv o probabilitate de peste 90% ca apelantul - pârât sa fie tatal minorului, s-a apreciat de tribunal ca nu poate fi retinuta în nici un caz producerea unei vatamari apelantului - pârât, ce ar putea fi înlaturata numai prin anularea celor doua rapoarte de expertiza; aceasta cu atât mai mult cu cât obiectiunilor formulate de apelantul - pârât pe aspectul componentei comisiei de examinare, a modalitatii efective de lucru si a rezultatelor celor trei expertize, cu referire la literatura si practica de specialitate internationale, i s-a raspuns de catre Institutul de Medicina Legala "Mina Minovici" prin adresa nr.A8/3798/11.05.2005, dar si prin avizul dat la data de 30.09.2005 de Comisia superioara medico - legala, care a aprobat toate rapoartele de expertiza medico - legala serologica si ADN, constatând ca între ele nu exista contradictii.

De asemenea, tribunalul a apreciat ca nici împrejurarea ca laboratorul de genetica din cadrul I.M.L. nu i-a pus la dispozitie apelantului - pârât graficele care însotesc raportul de expertiza ADN  nu constituie un motiv de natura a justifica anularea raportului de expertiza ADN, câta vreme nu exista o dispozitie legala care sa prevada aceasta obligatie în sarcina celor ce efectueaza examenul în discutie.

Împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs pârâtul, criticând-o atât sub aspectul valabilitatii rapoartelor de expertiza medico - legale efectuate în cauza, cât si sub aspectul datei de la care se datoreaza pensia de întretinere.

1) În sustinerea nulitatii expertizelor medico - legale administrate în cauza, recurentul a invocat urmatoarele:

- comisia ce a efectuat expertizele serologica si ADN nu a fost alcatuita potrivit prevederilor art.31 alin.1 din Ordinul comun al Ministerului Justitiei si Ministerului Sanatatii nr.1134/C/255/2000;

- raportul de expertiza serologica nu a fost semnat de unul din medicii legisti care a participat la întocmirea lui, respectiv de d-na doctor Mariana Rosu, pentru care a semnat raportul d-na doctor Dana Sîrbu, ceea ce încalca prevederile art.11 alin.3 din Ordinul nr.1134/C/255/2000;

- expertiza HLA a fost întocmita cu încalcarea dispozitiilor art.31 alin.2 din Ordinul nr.1134/C/255/2000, respectiv pe baza examenului serologic efectuat anterior, desi examenele serologic, HLA si ADN reprezentau etape obligatorii succesive ce trebuiau parcurse distinct de expertiza filiatiei; desi nu exista certitudinea ca examenul serologic a fost utilizat la efectuarea expertizei HLA, întrucât la dosarul de fond nu se regaseste o solicitare a medicului legist de a avea acces la raportul examenului serologic, asa cum impuneau dispozitiile art.11 alin.2 din Ordinul 1134/C/255/2000, chiar acceptând ca a fost utilizat raportul examenului serologic aflat în arhiva IML, acest lucru nu trebuia sa se întâmple, având în vedere ca raportul de expertiza medico-legala privind cercetarea paternitatii nr.A10/2402/2004/13.02.2005 trebuia sa se refere strict la examinarea sistemului HLA;

- expertizele efectuate în cauza nu au respectat metodologia de prelevare a probelor, care presupunea ca eprubetele în care au fost prelevate probele sa fie inscriptionate fie cu numele celor testati, fie cu câte un cod care trebuia comunicat partilor; în speta, persoanelor investigate nu li s-au comunicat nici macar verbal aceste coduri, iar eprubetele cu probele de sânge erau inscriptionate cu pixul , fara sa aiba un element de securitate;

De asemenea, referitor la expertize recurentul a aratat ca a formulat obiectiuni în fata instantei de fond sub forma unei cereri de avizare care continea întrebari cu privire la examinarea sistemului HLA si ca desi aceasta cerere a fost adresata Comisiei de Avizare si Control din cadrul IML, asa cum prevede legea, la ea s-a raspuns de Laboratorul de Antropologie - Serologie-Genetica prin adresa nr.A8/3798/05 din 11.05.2005, care a fost semnata si de seful Sectorului Antropologie - Serologie - Genetica, care nu mai avea dreptul sa avizeze expertiza HLA din moment ce participase la efectuarea ei.

La data de 30.06.2005 s-au formulat din nou obiectiuni, solicitându-se Comisiei de Avizare si Control lamuriri cu privire la continutul stiintific al celor trei expertize, avizarea lor, a adresei nr.A8/3798/2005, precum si a graficelor ce trebuiau sa însoteasca raportul de expertiza ADN; la aceste obiectiuni a raspuns organul competent, respectiv Comisia Superioara de Medicina Legala, dar care a încalcat art.25 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.774/2000, deoarece, în loc sa raspunda întrebarilor partii, s-a limitat sa aprobe toate rapoartele de expertiza medico - legala serologica si ADN, între care nu exista contradictii, iar Laboratorul de Genetica, sesizat si el cu aceeasi ocazie, nu a dat nici un raspuns.

Urmatoarea solicitare de sesizare a IML - ului pentru a raspunde la întrebarile formulate si pentru a pune la dispozitia partilor graficele ce trebuiau sa însoteasca raportul de expertiza ADN a fost respinsa în mod nejustificat de instanta la termenul din 8.12.2005.

Cererile adresare IML-ului de a comunica normele metodologice stabilite de Consiliul Superior de Medicina Legala, conform carora se efectueaza expertiza medico - legala a filiatiei în vederea cercetarii paternitatii, au ramas si ele fara raspuns, ceea ce face imposibil de verificat corectitudinea întocmirii expertizelor dispuse în cauza.

Nici sesizarea adresata Comisiei Mixte, constituita prin ordinul comun al Ministerului Sanatatii si Ministerului Justitiei, în vederea verificarii expertizelor efectuate în cauza nu a primit un raspuns complet la problemele ridicate.

Fata de inadvertentele dintre raspunsurile primite de la organele sesizate si ignorând ca testul ADN a fost efectuat în cauza cu nerespectarea prevederilor legale, în mod gresit instanta de apel a respins cererea de efectuare a unui nou raport de expertiza cu motivarea ca atât expertiza serologica, cât si expertiza HLA sunt teste de probabilitate, iar ADN este de certitudine.

Pe de alta parte, instanta de apel, desi a constatat corect ca examenul HLA este un test de probabilitate, l-a retinut drept contraproba a testului ADN, ceea ce este gresit, în conditiile în care si raportul de expertiza a sistemului HLA a fost întocmit cu neobservarea prevederilor legale.

Este, deci, evident ca instanta trebuia sa constate nulitatea rapoartelor de expertiza, întrucât nulitatea rezulta din lege, prin folosirea cuvântului "obligatoriu" si nu "poate", iar o vatamare mai mare decât aceea de a fi declarat gresit tatal unui copil nu poate fi.

Cât priveste avizarea de catre Comisia superioara medico - legala a expertizelor efectuate în cauza, aceasta nu poate constitui un argument care sa justifice solutiile instantelor de respingere a cererii de refacere a expertizelor, întrucât, potrivit dispozitiilor art.28.1 din H.G. nr.774/2000, si în cazul existentei unui aviz al Comisiei superioare se poate solicita efectuarea unei noi expertize daca au aparut date noi medicale sau de ancheta, ori tocmai aceasta este situatia în speta, unde se contestasera din punct de vedere stiintific toate cele trei expertize efectuate la fond.

De aceea, s-ar fi impus cel putin chemarea în instanta de judecata a expertilor care au participat la întocmirea expertizelor, inclusiv a directorului IML, pentru a raspunde la toate obiectiunile partilor.

În fine, legat de expertize, recurentul a solicitat ca, în cazul în care va cadea în pretentii, sa fie obligat la suportarea cheltuielilor ocazionate de avizul dat de Comisia superioara medico - legala, cheltuieli suportate în fapt de Ministerul Justitiei.

2). Sub aspectul datei de la care se datoreaza pensia de întretinere, recurentul a sustinut ca obligatia de întretinere ar fi trebuit stabilita în sarcina sa nu de la data introducerii actiunii, ci de la data pronuntarii sentintei, deoarece lui nu-i poate fi reprosata durata îndelungata a procesului, aceasta datorându-se exclusiv culpei reclamantei, care, cu rea - credinta, a introdus actiunea la Judecatoria Slatina si a refuzat propunerea de efectuare a testului ADN la un laborator acreditat din Europa, ceea ce ar fi scurtat cu mult durata procesului.

Totodata, recurentul a solicitat obligarea intimatei - reclamante sa îi puna la dispozitie, pentru situatia în care va cadea în pretentii, contul si banca la care urmeaza sa faca plata pensiei de întretinere sau macar sa precizeze modalitatea în care întelege sa îi fie facuta plata.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiata pe dispozitiile art.304 pct.5, 8 si 9 Cod  procedura civila.

Intimata-reclamanta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, fata de faptul ca cele trei expertize medico-legale efectuate în cauza au fost avizate de Comisia superioara medico-legala, ceea ce conduce la o singura concluzie, aceea ca recurentul este tatal minorului.

De asemenea, intimata a precizat ca pentru plata pensiei de întretinere pentru minor a deschis contul curent 2511.2 - 32292.2/USD, cod IBAN RO78RNCB3800000322920002 la BCR Olt Slatina.

În aceasta faza procesuala, recurentul a administrat proba cu înscrisuri, depunând la dosar corespondenta purtata între el si institutiile considerate abilitate sa-si expuna punctul de vedere referitor la modul de întocmire a expertizei medico-legale a filiatiei în vederea cercetarii paternitatii, precum si un extras de pe raportul asupra activitatii retelei de medicina legala în anul 2005.

Examinând decizia atacata prin prisma criticilor formulate, Curtea retine urmatoarele:

1)Nulitatea actelor de procedura îndeplinite cu neobservarea formelor legale se constata în conditiile art.105 alin.2 Cod procedura civila, respectiv numai atunci când prin acele acte s-a pricinuit partii o vatamare ce nu poate fi înlaturata  decât prin anularea actelor.

În speta, aceste conditii nu sunt îndeplinite în privinta  nici uneia dintre expertizele medico-legale contestate de recurent.

Astfel, relativ  la  expertizele serologica si ADN s-a invocat nulitatea pentru nerespectarea dispozitiilor art.31 alin.1 si art.11 alin.3 din Ordinul nr.1134/C/2000, întrucât cele doua expertize nu au fost efectuate de o comisie formata din trei membri, ci numai din doi, iar expertiza serologica a fost semnata, pentru unul din membrii comisiei care a  participat la întocmirea ei, de catre un alt medic.

Desi neregularitatile sesizate se confirma, atâta timp cât datorita lor nu s-a produs o alterare a rezultatului stiintific al expertizelor serologica si ADN, înseamna ca recurentul nu a suferit o vatamare de natura  a justifica anularea celor doua expertize.

Sub acest aspect în mod corect tribunalul a retinut inexistenta vatamarii fata de faptul ca examenul HLA, efectuat în conditiile art.31  alin.1 si art.11 alin.3  din Ordinul nr.1134/C/2000, adica de catre  o comisie formata din trei medici, care au semnat  personal raportul de expertiza, a avut acelasi  rezultat ca si  examenele serologic  si ADN, respectiv o probabilitate de  peste 90% ca recurentul sa fie tatal  minorului Cojocaru Pavel Stefan, precum si fata de faptul ca, din punctul de vedere al continutului stiintific, expertizele serologica si ADN au fost confirmate de Comisia superioara medico - legala prin avizul nr. E 1/7737/30.09.2005 (fila 171 dosar fond).

Cât priveste neregularitatea sesizata de recurent în legatura cu expertiza HLA, în sensul ca respectiva expertiza s-ar fi realizat numai pe baza examenului serologic, ceea ce ar contraveni dispozitiilor art.31 alin.2 din Ordinul nr.1134/C/2000, aceasta nu se confirma, dupa cum nu se confirma nici pretinsa nerespectare a metodologiei de prelevare a probelor folosite pentru expertizare.

Chiar daca în cuprinsul raportului de expertiza HLA (fila 91 dosar fond) se face referire si la rezultatul examenului serologic anterior efectuat, aceasta nu înseamna ca expertiza HLA s-ar fi întocmit numai pe baza examenului serologic, fara efectuarea investigatiilor specifice sistemului HLA, cum gresit retine recurentul.

Raportul de expertiza HLA cuprinde date certe în sensul ca a fost efectuat pe baza metodologiei specifice examinarii sistemului HLA, în urma recoltarii unor noi probe de sânge; s-au indicat astfel în raport testul pe baza caruia s-a facut tipizarea în sistemul HLA, tehnica folosita pentru aplicarea acestui test, rezultatele lui pentru fiecare din cei trei subiecti investigati - recurentul, intimata si minorul Cojocaru Pavel Stefan - în functie de probele de sânge recoltate la data de 10.01.2005, deci alte probe decât cele folosite pentru examenul serologic (recoltate la data de 27.10.2003, conform mentiunilor din expertiza serologica depusa la fila 38  dosar fond), precum si modul de valorizare a acestor rezultate în determinarea procentului probabilitatii de paternitate.

În ceea ce priveste faptul ca nu s-ar fi comunicat partilor codurile de pe eprubetele în care au fost recoltate probele biologice necesare expertizarii, acesta nu este de natura a afecta valabilitatea  examenului stiintific, atâta timp cât nu exista o dispozitie  legala care sa prevada o asemenea obligatie în sarcina personalului care recolteaza probele biologice; de altfel, contrar celor sustinute de recurent, probele prelevate în cauza au fost securizate prin introducerea lor în tuburi închise pe care s-au înscris indicative distincte de identificare, situatie care rezulta din raportul de expertiza ADN, aflat la fila 119 dosar fond.

Nici faptul ca Institutul National de Medicina Legala  nu ar fi comunicat recurentului graficele aferente raportului de expertiza ADN si normele privind metodologia unitara de efectuare a expertizei medico - legale a filiatiei în vederea cercetarii paternitatii, stabilite de Consiliul Superior de Medicina Legala, nu reprezinta motive de anulare a expertizelor administrate în cauza, în absenta unei prevederi legale care sa conditioneze valabilitatea expertizelor medico - legale de punerea la dispozitia partilor a actelor solicitate de recurent; de altfel, sustinerea recurentului ca nu i-ar fi fost comunicata metodologia unitara privind efectuarea expertizei medico - legala a filiatiei în vederea cercetarii paternitatii este infirmata chiar de actele depuse de el în faza recursului, respectiv adresa nr.13171/14.04.2006 a Ministerului Sanatatii - Compartimentul Relatii cu Presa si adresa I.N.M.L. "Mina Minovici" nr.A8/11806/05/03.04.2006, care atesta comunicarea actului solicitat si care este anexat celor doua adrese (filele 47-49, respectiv 50-53 dosar recurs).

De asemenea, recurentul a contestat si competenta Laboratorului de Antropologie  - Serologie - Genetica de a-i raspunde la obiectiunile formulate în legatura cu examenul sistemului HLA, sustinând ca la aceste obiectiuni ar fi trebuit sa raspunda Comisia de Avizare si Control din cadrul I.M.L.

Sub acest aspect este de retinut ca urmarea obiectiunilor formulate de recurent la data de 17.03.2005  (fila 94 dosar fond), instanta de fond nu a solicitat avizarea expertizei HLA de catre Comisia de Avizare si Control din cadrul I.M.L., ci, asa cum reiese din încheierea de sedinta din 17.03.2005 (fila 97 dosar fond), a solicitat IML -ului sa comunice metodologia unitara de efectuare a expertizelor de paternitate (serologica, HLA, ADN) si sa raspunda obiectiunilor formulate de recurent, ceea ce explica de ce raspunsul la obiectiuni a fost dat de Institutul National de Medicina Legala - Sectorul Antropologie - Serologie - Genetica, care a efectuat lucrarea (filele 110 - 117 dosar fond).

De altfel, sub aspectul acuratetei stiintifice a rezultatelor expertizelor medico - legale efectuate în cauza instanta de fond a solicitat avizul unui for superior  Comisiei de Avizare si Control si anume Comisiei Superioare Medico - Legale din cadrul Institutului National de Medicina Legala, care potrivit art.23 din Regulamentul de aplicare a dispozitiilor O.G. nr.1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala, aprobat prin H.G. nr.774/2000, reprezinta "autoritatea stiintifica suprema în domeniul medicinii legale, care verifica, evalueaza, analizeaza si avizeaza din punct de vedere stiintific, la cererea organelor judiciare, continutul si concluziile diverselor acte medico - legale", fiind deci fara relevanta inexistenta avizului din partea Comisiei de Avizare si Control.

Cât priveste împrejurarea ca, Comisia Superioara Medico - Legala nu a raspuns obiectiunilor recurentului, limitându-se doar la avizarea expertizelor cauzei cu motivarea ca între acestea nu exista contradictii, trebuie observat ca o atare modalitate de rezolvare a cererii partii este conforma dispozitiilor legale în materie, respectiv art.27 din Regulamentul de aplicare a dispozitiilor O.G. nr.1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala, aprobat prin H.G. nr.774/2000, care stabileste situatia în care Comisia Superioara trebuie sa formuleze precizari sau completari la avizul dat si anume numai atunci când constata existenta unor concluzii contradictorii între prima expertiza si cea ulterioara sau ale altor acte medico - legale, ceea ce nu este cazul în speta, unde s-a constatat de Comisie ca nu exista contradictii între expertizele supuse avizarii.

Pe de alta parte, modul de rezolvare de catre Comisia Mixta, constituita în baza art.30 din Regulamentul de aplicare a dispozitiilor O.G.nr.1/2000, aprobat prin H.G. nr.774/2000, a reclamatiei formulate de recurent în legatura cu modalitatea de efectuare a expertizelor medico - legale dispuse în cauza este irelevant pe aspectul nulitatii expertizelor în discutie, deoarece aceasta chestiune se analizeaza de instanta prin prisma dispozitiilor art.105 alin.2 Cod procedura civila, conform celor deja aratate.

Având în vedere considerentele prezentate, Curtea apreciaza ca nu existau temeiuri pentru ca instantele anterioare sa dispuna anularea rapoartelor de expertiza medico - legale administrate în cauza; de asemenea, apreciaza ca nu existau temeiuri nici pentru efectuarea altor noi expertize medico - legale, atâta timp cât contestarea de catre recurent a rezultatelor stiintifice ale expertizelor deja efectuate nu echivaleaza cu aparitia unor "date noi medicale sau de ancheta", singurele care în acceptiunea art.28 alin.1 din Regulamentul aprobat prin H.G nr.774/2000 ar fi permis instantelor sa dispuna efectuarea altor expertize medico - legale, în conditiile în care cele deja existente au fost avizate de Comisia Superioara Medico - Legala, fata de existenta acestui aviz nejustificându-se nici chemarea în instanta a specialistilor care au participat la întocmirea expertizelor spre a da lamuriri suplimentare în legatura cu continutul lor stiintific.

În ceea ce priveste solicitarea recurentului de a fi obligat la suportarea cheltuielilor ocazionate de primirea avizului Comisiei Superioare Medico - Legale, aceasta nu poate fi primita, pe de o parte pentru ca recurentul nu este persoana interesata în formularea unei asemenea solicitari, iar pe de alta parte pentru ca sustinerea sa legata de suportarea costului avizului de catre Ministerul Justitiei este lipsita de suport probator.

Motivele de recurs vizând expertizele medico-legale sunt deci neîntemeiate, ceea ce face inoperante în speta cazurile de casare si modificare prevazute de art.304 pct.5 si 9 Cod procedura civila, în care acestea se încadreaza.

2). Nici motivul de recurs vizând data de la care se datoreaza pensia de întretinere nu este întemeiat, cu consecinta inaplicabilitatii în speta a cazului de modificare prevazut de art.304 pct.9 Cod procedura civila.

Aceasta deoarece conduita procesuala culpabila pe care recurentul o invoca în ceea ce o priveste pe partea adversa, chiar de ar fi reala - desi nu se poate imputa reclamantei ca ar fi introdus cu rea credinta actiune la o alta instanta decât cea competenta si nici ca ea ar fi vinovata de prelungirea procesului prin neacceptarea efectuarii expertizei ADN în strainatate, în conditiile în care autoritatile medicale nationale erau competente sa o efectueze - ar fi lipsita de relevanta în stabilirea datei de la care se datoreaza întretinerea pentru minor.

Sub acest aspect se opune cu putere obligatorie pentru instante decizia de îndrumare nr.19/23.12.1965 a fostului Tribunal Suprem, care a statuat ca pensia de întretinere se datoreaza cu începere de la data introducerii actiunii în stabilirea paternitatii din afara casatoriei, daca a fost solicitata, iar nu de la data pronuntarii hotarârii,  deoarece hotarârea judecatoreasca are efect declarativ.

Cât priveste solicitarea recurentului de obligare a intimatei sa-i puna la dispozitie contul si banca la care doreste sa-i faca plata pensiei pentru minor, aceasta nu reprezinta o critica la adresa deciziei din apel, supusa cenzurii în cadrul reglementat de art.304 Cod procedura civila.

Totusi, prin întâmpinare, intimata a raspuns cererii recurentului, indicându-i contul pentru plata pensiei de întretinere si banca la care a fost deschis, iar aceste date pot fi folosite de recurent în executarea pensiei de întretinere la care a fost obligat.

Fata de argumentele expuse, Curtea constata ca recursul pârâtului nu este fondat, motiv pentru care îl va respinge, conform art.312 alin.1 Cod procedura civila.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul - pârât BASCEANU IONUT COSMIN împotriva deciziei civile nr.532 A din 2.03.2006, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a III a Civila în dosarul nr.328/300/2003, în contradictoriu cu intimata-reclamanta COJOCARIU LUCIANA PAULINA si cu Autoritatea Tutelara de pe lânga PRIMARIA SECTORULUI 2 BUCURESTI.

Irevocabila.

Pronuntata în sedinta publica, azi 22.09.2006.

 PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,

RALUCA MOGLAN MIRELA VISAN MIHAELA CIOCEA

GREFIER,

RADITA IVANOV

- 6 -