Granituire

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A III A CIVILA

SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

DECIZIA  CIVILA NR. 1649

Sedinta publica de la 18.09.2006

Curtea compusa din:

PRESEDINTE-IOANA BUZEA

JUDECATOR -DOINITA MIHALCEA

JUDECATOR -DANIELA - ADRIANA BÎNA

GREFIER -VIORICA NANESCU 

Pe  rol fiind solutionarea recursului formulat de reclamantii CIOPLEA MIHAI - STEFAN, CIOPLEA VASILICA, împotriva deciziei civile nr. 429 din 14.03.2006, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a 5-a Civila, în dosarul nr.  4607/2005 (31428/3/2005), în contradictoriu cu  pârâtii IONESCU MARIN, IONESCU RADA, GHITULEASA FLOAREA, DINCA ION si LAUTARU MARIN.

Obiectul cauzei - granituire.

La apelul nominal facut în sedinta publica se prezinta recurentii - reclamanti  CIOPLEA MIHAI - STEFAN, CIOPLEA VASILICA, personal si asistati de avocat Bota Mihai, în baza împuternicirii avocatiale nr.  69878/15.09.2006, emisa de Baroul Bucuresti - Cabinet Individual , intimatii - pârâti IONESCU MARIN , LAUTARU MARIN  personal, lipsind intimatii - pârâti IONESCU RADA, GHITULEASA FLOAREA si DINCA ION.

Procedura îndeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care învedereaza instantei faptul ca cererea de recurs nu este timbrata si faptul ca intimatii - pârâti  au depus la dosar prin serviciul registratura la data de 06.09.2006, întâmpinare, la care au atasat si un set de înscrisuri - în copii xerox.

Avocatul recurentilor - reclamanti,  depune la dosar dovada achitarii taxei judiciare de timbru pentru suma de  25,00 RON, consemnata în chitanta C.E.C nr.  3511843/1, aplicând timbru judiciar în valoare de  0,15 RON.

Partile prezente, având pe rând cuvântul arata ca nu mai au alte cereri de formulat în cauza.

Curtea, luând  act ca nu mai sunt cereri de solicitat , constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul în sustinerea si respectiv combaterea  motivelor de recurs.

Partile prezente, având pe rând cuvântul arata ca nu mai au alte cereri de formulat în cauza.

Curtea, luând  act ca nu mai sunt cereri de solicitat , constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul în sustinerea si respectiv combaterea  motivelor de recurs.

Avocatul recurentilor - reclamanti sustine si dezvolta oral motivele de recurs, întemeiate pe dispozitiile art. 304 pct.6,8 si 9 cod procedura civila, critica decizia recurata ca fiind nelegala si netemeinica, fata de faptul ca instanta a facut o interpretare gresita a dispozitiilor art. 584 Cod  civil , actele supuse analizei sunt interpretate în mod eronat; ca reclamantii au solicitat delimitarea proprietatii asupra imobilului, format din constructii si teren; ca, curtea a fost partajata, partile fiind de acord cu granituirea terenului.

Solicita admiterea recursului astfel cum a fost formulat , desfiintarea în tot a deciziei recurate , admiterea apelului, desfiintarea sentintei instantei de fond, admiterea actiunii si a se dispune granituirea conform expertizei efectuate.

Nu solicita cheltuieli de judecata.

Intimatii -  pârâti Ionescu Marin si Lautaru Marin, având pe rând cuvântul solicita respingerea recursului ca nefondat si a se avea în vedere întâmpinarea depusa la dosar.

C U R T E A 

Asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea formulata la 19.01. 2004 reclamantii CIOPLEA MIHAI STEFAN si  CIOPLEA  VASILICA au  chemat în judecata pe pârâtii  IONESCU MARIN , IONESCU RADA , GHITULEASA FLOAREA,DINCA ION, LAUTARU MARIN si  BUCUR GHEORGHE  solicitând sa se stabileasca linia de hotar care sa desparta proprietatea partilor, obligarea pârâtilor sa le  respecte dreptul de proprietate asupra terenului  .

În motivarea actiunii s-a aratat ca reclamanti sunt proprietarii terenului si a constructiilor din str. Radu de la Afumati nr. 61, sectorul 2 în suprafata de 467, 69 mp din totalul de 640 mp, astfel : 413 mp teren plus constructii conform actului de donatie autentificat sub nr. 23808/12.XI. 1991 ; 54, 69 mp -teren constructie aflata pe acesta conform contractului de vânzare cumparare autentificat sub nr. 2773/ 10.07. 2003 la BNP Tinca Constantinescu  .

Terenul si constructiile nu sunt delimitate prin semne vizibile de constructiile apartinând pârâtilor , ceea ce genereaza neîntelegeri .

La 14.06. 2004 reclamantii au învederat instantei ca înteleg sa se judece cu mostenitorii pârâtului decedat Bucur Gheorghe , respectiv cu Bucur Florian prin reprezentant legal Sutu Teodora .

Judecatoria sectorului 2 Bucuresti prin sentinta civila nr. 5661/ 27.06. 2005 a respins ca neîntemeiata actiunea .

În considerente s-a retinut ca partile din prezenta cauza stapânesc la adresa din str.Radu de la Afumati nr.61, sector 2, imobile compuse din diferite suprafete de teren cu constructii ridicate pe acestea, potrivit titlurilor de proprietate.

Premisa actiunii în granituire este ca situatia juridica a terenurilor sa fie perfect reglementata în sensul ca dreptul de proprietate sa fie corespunzator atestat si nesupus vreunei contestatii. În speta, aceasta conditie nu este îndeplinita.

Din examinarea continutului dosarului fiscal rezulta ca dreptul de proprietate al reclamantilor asupra terenului a carui granituire o solicita nu este justificat de înscrisul pe care acestia îl invoca ca titlu de proprietate.

Astfel, la baza contractului de vânzare - cumparare autentificat sub nr.2773/2003 s-a aflat actul de vânzare - cumparare autentificat sub nr.13211/1971 prin care autorul primordial Nicolescu Ion a vândut sotilor Strungar Sultana si Strungariu Gheorghe apartamentul nr.1 de la parterul imobilului din str.Radu de la Afumati nr.61, fara ca în acest act sa se consemneze vreo actiune referitoare la transmiterea dreptului de proprietate asupra suprafetei de teren aferente.

Desi în actele subsecvente (certificate de mostenitor si acte de înstrainare) se mentioneaza si suprafata de teren de 53 mp., aceste înscrisuri nu pot servi drept titlu de proprietate pentru aceasta suprafata de teren câta vreme proprietarul initial nu a transmis primilor subdobânditori dreptul de proprietate asupra terenului în discutie.

În ceea ce priveste suprafata de 413 mp. pe care reclamantii o invoca ca fiind în proprietatea lor, instanta a retinut ca si în acest caz situatia juridica a acestui teren nu este atestata cu acuratete de înscrisurile constatatoare ale operatiunilor succesive de înstrainare.

Astfel, în urma decesului autorului primordial Nicolescu Ion, conform certificatului de mostenitor nr.839/1979 au ramas ca mostenitoare Bucur Elena, în calitate de legatara cu titlu particular si Nicolescu Constanta, în calitate de sotie supravietuitoare, în masa succesorala regasindu-se imobilul din str.Radu de la Afumati nr.61, compus dintr-o constructie si teren aferent în suprafata de 477 mp..

Legatara cu titlu particular a cules o parte din locuinta, iar cota de 30 mp. aferenta acesteia, din totalul de 477 mp., a trecut în proprietatea statului conform art.30 din Legea nr.58/1974.

Sotia supravietuitoare a cules cealalta parte de constructie si restul de teren de 477 mp..

Ulterior, partea de locuinta si terenul aferent în folosinta ce i-au revenit prin mostenire legatarei Bucur Elena au fost succesiv înstrainate conform contractelor de vânzare - cumparare aflate la filele 97 - 103, ultimul cumparator fiind pârâtul Lautaru Marin.

Dupa decesul mostenitoarei Nicolescu Constanta au ramas ca mostenitor Cioplea Aurica si reclamantul Cioplea Mihai Stefan, conform certificatului de mostenitor nr.66/1987, care a stat la baza contractului de donatie autentificat sub nr.23808/1991 prin care autoarea Cioplea Aurica a donat fiului sau imobilul mostenit de la Nicolescu Constanta.

Din analizarea acestor acte rezulta ca terenul de 477 mp. nu a fost împartit în materialitatea sa între comostenitoarele Bucur Elena si Nicolescu Constanta, suprafetele de 30 mp., respectiv de 477 mp. având în realitate natura unor cote indivize din terenul total, nefiind concret individualizate ca loturi distincte, ci fiind identificate ca suprafete aferente unor încaperi din constructia de baza.

Inclusiv în decizia nr.740/1979 prin care s-a dispus trecerea în proprietatea statului a terenului de 30 mp. aceasta suprafata este identificata prin raportare la suprafata de 477 mp., ca si cota indiviza iar nu ca lot de sine statator. Similar diferenta de 413 mp. este ilustrata ca si cota din terenul total în certificatul de mostenitor nr.66/1987 si în actul de donatie reprezentând titlul de proprietate al reclamantei.

S-a mai retinut ca nici dreptul de proprietate al pârâtului Lautaru Marin nu este dovedit, întrucât prin contractul de vânzare - cumparare nr.5515/1991 s-a transmis dreptul de proprietate asupra constructiei si doar dreptul de folosinta asupra cotei indivize de 30 mp., fara sa se fi facut dovada atribuirii  în proprietate asupra acestei suprafete conform art.36 din Legea nr.18/1991.

Împotriva acestei sentinte au declarat apel  reclamantii CIOPLEA MAIHAI STEFAN si VASILICA  criticând sentinta ca nelegala si netemeinica.

Astfel, s-a aratat ca înstrainarea terenului prin contractul de vânzare - cumparare autentificat sub nr.2773/2003 este dovedita de faptul ca vânzarea s-a înregistrat în Registrul de transcriptiuni cât si de faptul ca autorul Nicolescu Ion nu a mai achitat impozitul pe aceasta suprafata si nu si-a exercitat nici o prerogativa a dreptului de proprietate, întelegând sa le transmita cumparatorului. Instanta poate deduce si retine ce au înteles partile din conventie fara contestatia partilor sau altor persoane.

Arata apelantii ca transmiterea succesiva a imobilului consta în teren si constructie face dovada realitatii vointei vânzatorului Nicolescu Ion, care a înteles sa vânda terenul cât si constructia.

Referitor la suprafata de 413 mp. pe care o detine în proprietate, instanta a afirmat ca situatia juridica a acestui teren nu este atestata cu acuratete de înscrisurile constatatoare ale operatiunilor succesive de înstrainare. 

Afirmatia ca terenul nu ar fi fost împartit în materialitatea sa de mostenitorii autorului Nicolescu Ion - respectiv Nicolescu Constanta si Bucur Elena, este contrazisa de mentiunile exprese din certificatul de mostenitor nr.839/1979 si de actele succesive de vânzare - cumparare, prin care sunt delimitate constructiile nu numar de camera, asezare pe loturi a imobilului si terenul în suprafata de 30 mp. care este aferent constructiei.

În spiritul Legii nr.18/1991 cât si a dispozitiilor art.35 de trimitere la art.22, întinderea dreptului de proprietate asupra terenului aferent unei constructii, dobândit prin cumparare sub imperiul Legii nr.58/1974 poate fi determinata prin deducerea intentiilor partilor în conventie.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a Civila  prin decizia civila nr. 429/ 14.03. 2006 a respins apelul ca nefondat  retinând în considerente ca în ceea ce priveste suprafata de 53 mp. situata în str.Radu de la Afumati nr.61 nu s-a facut dovada dobândirii dreptului de proprietate de la autorul original, prin actul de vânzare - cumparare care sta la baza încheierii actelor subsecvente, transmitându-se numai dreptul asupra constructiei - apartamentul nr.1, fara a cuprinde nici o referire la teren aferent.

Împrejurarea ca aceasta înstrainare s-a înregistrat în registrul de transcriptiuni sau faptul ca autorul originar  a încetat sa mai achite impozitul aferent acestei suprafete ulterior încheierii contractului, nu prezinta relevanta, atâta vreme cât reclamantii nu justifica printr-un titlu constitutiv sau translativ de proprietate dreptul real asupra imobilului în litigiu.

Instanta nu are a interpreta, prin elemente exterioare actului juridic de natura celor învederate de apelanti, vointa reala a vânzatorului cât priveste transmiterea dreptului de proprietate atât asupra constructiei cât si asupra terenului aferent, fiind învestita cu o actiune în granituire care presupune preexistenta unor titluri de proprietate care sa consfinteasca întinderea drepturilor partilor litigante asupra imobilelor învecinate, hotarârea pronuntata într-o astfel de cauza neproducând efecte constitutive, ci declarative.

Pe de alta parte, s-a constatat ca actul de vânzare - cumparare autentificat sub nr.13211/30.12.1971 a fost încheiat anterior intrarii în vigoare a Legii nr.58/1974 care prevedea în art.30 ca dobândirea terenurilor cuprinse în perimetrul construirii a localitatilor urbane si rurale, se poate face numai prin mostenire legala fiind interzisa înstrainarea sau dobândire prin acte juridice între vii, iar în caz de înstrainare a constructiilor terenul aferent trecând în proprietatea statului cu plata unei despagubiri, astfel încât nu se contureaza nici un motiv pentru care partile contractante nu ar fi avut în vedere la încheierea contractului de vânzare - cumparare transmiterea dreptului de proprietate atât asupra constructiei cât si asupra terenului aferent, daca aceasta ar fi corespuns vointei lor reale.

Împrejurarea ca suprafata de teren aferenta constructiei înstrainata prin actul de vânzare - cumparare este mentionata în certificatele de mostenitor eliberate de pe urma cumparatorilor, nu atesta însasi transmiterea dreptului de proprietate asupra acesteia, certificatul de mostenitor neavând efect constitutiv sau translativ si neputând suplini manifestarea de vointa a partilor la încheierea contractului.

În privinta suprafetei de 413 mp. tribunalul a retinut ca fiind corecta solutia primei instante deoarece acest teren nu a facut obiectul unui partaj între mostenitorii defunctului Nicolescu Ion si ulterior, între subdobânditorii cu titlu particular a imobilului situat la adresa mentionata, asa încât nu se poate conchide ca reclamantii sunt titularii unui drept exclusiv de proprietate asupra terenului susceptibil de a fi delimitat de proprietatile vecine prin granituire.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantii CIOPLEA MIHAI STEFAN si  CIOPLEA VASILICA  criticând decizia sub aspectul dispozitiilor art. 304 pct. 8 si 9 Cod procedura civila  considerând ca s-au interpretat gresit dispozitiile art. 584 Cod procedura civila  precum si actele de proprietate .

S-a aratat ca imobilul în suprafata de 467, 69 mp compus din constructii si teren situat în str.Radu de la Afumati nr. 61 sectorul 2  a fost dobândit în proprietate în baza contractului de donatie autentificat sub nr. 23808 /1991 si a contractului de vânzare - cumparare  autentificat sub nr. 2773/10.07. 2003 la BNP Tinca Constantinescu .

Conform contractului de donatie imobilul în suprafata de 413 mp este strict delimitat respectiv 4 camere , 2 la intrare pe partea dreapta si 2 la intrare pe partea stânga , antreul si 413 mp teren .

Acest imobil a fost stapânit de mama recurentului neîntrerupt , iar dupa deces recurentii au devenit proprietarii în fapt si în drept a acestuia.

Imobilul în suprafata de 53 mp - ap. nr. 1 - îl detin prin cumparare de la Crivineanu Vasilica  si avea la baza contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 1371/2001, certificatul de mostenitor nr. 119/ 2001 , contractul nr. 1890/1991 si nr. 18850/ 1930 .

Astfel gresit a retinut instanta în ceea ce priveste suprafata de 53 mp ca nu ar fi proprietatea recurentilor întrucât nu ar exista dovada transmiterii de la autorul originar  si prin actele de vânzare subsecvente s-ar fi transmis numai dreptul asupra constructiei .

Aceasta sustinere este netemeinica fata de actele de vânzare cumparare si certificatele de mostenitor autentificate si transcrise în registrul de inscriptiuni .

Aceiasi este  si situatia actului de vânzare cumparare  autentificat sub nr. 13211/ 30.12.1971, sustinerea instantei fiind contrazisa de actele de vânzare încheiate ulterior  si care au fost gresit interpretate de instanta .

În ceea ce priveste certificatele de mostenitor sunt invocate dispozitiile art. 77 , 76 si 83 din Legea nr. 3671995 potrivit cu care bunurile ce compun masa succesorala se  dovedesc prin înscrisuri , notarul fiind competent sa stabileasca compunerea masei succesorale .

În ceea ce priveste suprafata de teren de 413 mp afirmatia instantei în sensul ca nu se justifica prin raportare la titlurile initiale  este nefondata, întrucât nu explica la ce titluri se refera si ce se întelege prin "nu se justifica".

Au dobândit  proprietatea asupra suprafetei de 413 mp prin contractul de donatie nr. 23808/12. 11. 1991 de la mama recurentului , care a stapânit-o prin mostenire conform certificatelor nr. 837/1979 si 839/1979  si în baza contratului  nr. 18850/ 1930 transcris de Tribunalul Ilfov - sectia notariat .

În aceste acte atât constructia  cât si terenul sunt clar delimitate , fara posibilitatea de confuzie si care nu necesita lotizare , sau iesire din indiviziune , fiind evidentiate si ca numar constructie si ca suprafata .

Neconforma cu realitatea este si sustinerea instantei ca suprafata de 30 mp din suprafata totala de 477 mp aferenta mostenitoarei Bucur Elena este în indiviziune , deoarece dreptul acestei asupra suprafetei de 30 mp era clar delimitat , fiind terenul aferent constructiei , fiind detinuti în proprietate exclusiva , nicidecum partajabila .

Referitor la trecerea în proprietatea statului a unor suprafete de teren ca efect al Legii 58/1974 apreciaza recurentii ca sunt lipsite de relevanta , deoarece niciodata nu au fost preluate efectiv de catre stat , nu s-a efectuat nici un act de predare preluare .

În prezent Legea nr. 58/1974 a fost abrogata fiind în contradictie cu actele internationale , dispozitiile art. 35 din  Legea nr. 18/1991 fiind imperative iar titularii dreptului de folosinta sunt proprietari si nu posesori ai terenurilor intrate sub incidenta Legii nr. 58/1974 .

Analizând actele si lucrarile dosarului în raport cu motivele de recurs formulate Curtea va respinge recursul ca nefondat pentru urmatoarele considerente :

Art. 584 Cod civil  îndreptateste pe orice proprietar de a impune vecinului sau sa-si granituiasca proprietatea sa , adica sa-i fixeze linia de despartire , de hotar , prin semne exterioare vizibile , respectiv prin pietre de hotar sau alte semne cu asemenea destinatie .

Aceasta operatiune consta în verificarea titlurilor de proprietate  ale vecinilor , în masurarea proprietatilor lor , în fixarea liniei despartitoare a celor doua proprietati vecine si în punerea unui semn exterior acestei linii despartitoare .

Pentru a se putea stabili granitele proprietatilor învecinate este absolut necesar ca dreptul de proprietate al vecinilor sa fie exclusiv , adica sa priveasca o parte din bun în materialitatea sa.

Tribunalul a analizat în raport cu sustinerile din motivele de apel si conform cu art. 295 alin. 1 Cod procedura civila  ,situatia de proprietate exclusiva ori de proprietate comuna pe cote parti  în raport cu actele de proprietate detinute de reclamanti si a celor a pârâtilor .

Dispozitiile art. 304 pct. 8 Cod procedura civila  nu sunt incidente în cauza caci ele privesc interpretarea gresita a actului juridic dedus judecatii , adica a raportului juridic supus judecatii , în speta granituirea , si nu gresita interpretare a  actelor de proprietate , adica a probelor în baza carora reclamantii si-au întemeiat actiunea .

Recursul va fi analizat de catre Curte  sub prisma criticilor ce privesc legalitatea si sunt încadrate pe dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.

  În ceea ce priveste suprafata de teren de 413 mp dobândita de recurenti în baza actului de donatie autentificat sub nr. 23808 /1991 si a contractului de vânzare - cumparare  autentificat sub nr. 2773/ 10.07. 2003 la BNP Tinca Constantinescu .

Prin actul de donatie sus mentionat Cioplea Aurica a donat fiului sau Cioplea Mihai Stefan dreptul de proprietate ce îl detine asupra a 4 camere , respectiv doua la intrarea din partea dreapta si 2 camere la  intrarea pe partea stânga , antreul de la intrare si anexe gospodaresti , WC , împreuna cu  terenul aferent respectiv de 413 mp din suprafata totala a imobilului situat în Bucuresti , str. Radu de la Afumati nr. 61 , sectorul 2 .

Astfel cum rezulta din acest înscris în ceea ce priveste terenul s-a înstrainat numai o cota parte -respectiv 413 mp din totalul terenului care se afla la adresa din Bucuresti , str. Radu de la Afumati nr. 61 sectorul 2.

Ceea ce este strict delimitat prin acest act de donatie este numai constructia , asupra sa dreptul de proprietate fiind exclusiv si nu pe cote -parti .Faptul ca autoarea recurentului a stapânit neîntrerupt , pâna la deces imobilul , nu îi confera un drept exclusiv de proprietate asupra terenului , posesia sa fiind conforma cu actele  de proprietate anterioare ale autorilor de la care a dobândit ea însasi .

Astfel autorul initial al proprietatii a fost Nicolescu Ion care a dobândit proprietatea în temeiul actului de vânzare - cumparare  autentificat sub nr. 18850/1930 transcris sub nr. 9044/1930 de Tribunalul Ilfov -sectia notariat .

Nicolescu Ion a vândut din proprietatea detinuta initial prin actul de vânzare cumparare nr. 13211/ 30.12.1971 catre Strungariu Gheorghe si Strungaru Sultana ap. 1 parter , compus din una camera , antreu si doua bucatarii 8fila 135-136 ( dosar fond).

În acest act nu se face nici o mentiune la înstrainarea vreunei suprafete de teren . Singura mentiune referitoare la suprafata de 53 mp apare în certificatul de mostenitor emis dupa defunctul Strungariu Gheorghe  nr. 981/1980 , iar la temeiul dobândirii este trecut actul de vânzare cumparare nr. 13211/ 30. 12. 1971.

Potrivit art. 88 alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 36/1995  certificatul de mostenitor face deplina dovada a calitatii de mostenitor si a cotelor de mostenire ce se cuvin mostenitorilor,însa în ceea ce priveste puterea doveditoare a certificatului de mostenitor , este unanim acceptat ca el nu poate fi opus tertilor ca instrument de dovada a proprietatii , nu constituie fata de terti un titlul de proprietate , caci notarul nu are caderea sa certifice calitatea de proprietar a celui care lasa mostenirea , ci numai calitatea de mostenitor si a cotei sau bunurilor împartite prin buna învoiala.

Daca aceasta mentiune a fost preluata în actele de vânzare cumparare ulterioare si în certificatele de mostenitor ce s-au succedat pâna la Criveanu Vasilica -autoarea directa a recurentilor, nu înseamna ca dreptul de proprietate s-a si dobândit .

Pe de alta parte, din adresa nr. 10634/5. 10. 2004  a Directiei Venituri Buget Local sectorul 2 (fila 82 dosar fond) rezulta ca Bodor Stefan si Grancea Maria au înstrainat lui Criveanu Vasilica o cota indiviza de 53 mp si constructia edificata pe acesta (fila 144 dosar fond ).

Chiar si în situatia în care s-ar admite existenta unei înstrainari a suprafetei de 53 mp  de la Nicolescu la Strungaru , aceasta suprafata apare ca fiind în cota indiviza si nu exclusiva, împrejurare care exclude posibilitatea granituirii pâna la sistarea starii de indiviziune.

În prezenta cauza ceea ce are relevanta este pe de o parte atât existenta dreptului de proprietate cât si întinderea lui , ori în cauza întinderea dreptului de proprietate nu este determinata deoarece dreptul de proprietate al recurentilor nu este unul exclusiv ci pe cote parti .

Aceasta împrejurare  rezulta si din analizarea celorlalte acte de proprietate ale partilor si din înstrainarile pe care autorul comun Nicolescu Ion le-a efectuat pe parcursul anilor catre diferite persoane.

Astfel Nicolescu Ion a mai vândut cu contract de vânzare - cumparare  nr. 8879/9.09. 1971 lui Duna Gheorghe si Duna Emilia ap. 2 si 48 mp , teren în indiviziune din totalul de 640 mp, ap. 1 garsoniera si cota de teren indiviza de 38 mp  lui Munteanu Ana cu contractul de vânzare - cumparare  nr. 8067713. 08. 1971 , ap. 3 lui Dobrescu Valeria cu contractul de vânzare - cumparare  759774.10.1973  cu o cota indiviza de 24 mp din totalul de  501 mp .

Aceiasi situatie se regaseste si în privinta suprafetei de 413 mp , cu urmatoarele precizari .

În urma decesului lui Nicolescu Ion se emite certificatul de mostenitor nr. 839/16.08. 1979  din care rezulta ca masa succesorala se compune din constructie cu 5 camere si teren de 477 mp .

Mostenitoarele sale sunt Bucur Elena -pentru o camera  si 30 mp teren din totalul de 477 mp aferent imobilului  si Nicolescu Constanta careia îi revine restul de cladire si restul de teren de 477 mp .

Terenul de 30 mp din totalul de 477 mp a intrat în patrimoniul statului prin decizia nr. 740/10.10. 1979  începând cu data de 16.08. 1979 (fila 99 dosar fond).

Cei 30 mp intrati în patrimoniul statului au fost transmisi ca drept de folosinta succesiv de Bucur Elena pâna la Lautaru Marin situatie atestata prin adresa nr. 10634/2004 (fila 82 dosar fond) .

Criticile recurentilor referitore la faptul ca niciodata nu s-a preluat terenul de 30 mp în proprietatea statului sunt lipsite de suport legal câta vreme din actele de vânzare cumparare succesive de la Bucur Elena pâna la Lautaru Marin rezulta ca ceea ce s-a transmis a fost doar dreptul de folosinta si nu dreptul de proprietate .

Faptul ca în prezent Legea nr.  58/1974 este abrogata si existenta art. 35 din Legea nr. 18/1991 nu conduc la dobândirea dreptului de proprietate ope legis , ci potrivit Legii 18/1991 este necesara parcurgerea unei proceduri speciale , proprietarul constructiei devenind si proprietarul terenului în baza Ordinului Prefectului , ordin care constituie titlu de proprietate.

Referitor la suprafata de teren ce i-a revenit mostenitoarei Nicolescu Cosntanta se constata ca dupa decesul sau , conform certificatului de mostenitor nr. 66/22.01. 1987 ramâne ca mostenitoare Cioplea Aurica - mama recurentului , pentru constructie si teren de 413 mp din suprafata totala.

Prin sentinta civila nr. 3246/ 23. 04. 1983  Bucur Gheorghe a chemat-o în judecata pe Nicolescu Constanta si pe Bucur Elena  solicitând iesirea din indiviziune .

Din dispozitivul sentintei sus mentionate rezulta cu claritate ca s-a dispus iesirea din indiviziune numai asupra constructiei , terenul ramânând în continuare în stare de indiviziune , ceea ce si explica mentiune din certificatul de mostenitor dupa Nicolescu Constanta nr. 66/ 1987 prin care Cioplea Aurica dobândeste terenul de 413 mp în indiviziune .

În situatia în care s-ar fi sistat starea de indiviziune astfel cum rezulta din actele de proprietate prezentate anterior , terenul aparea delimitat prin indicarea vecinatatilor si a suprafetei fiecarei laturi , împrejurare care însa nu rezulta din nici un act depus în cauza .

Având în vedere situatia juridica rezultata din actele de proprietate depuse în cauza rezulta ca nu sunt îndeplinite cerintele art.584 Cod civil, situatie în care granituirea nu se poate dispune pâna la sistarea starii de indiviziune si delimitarea materiala a dreptului de proprietate al partilor.

Astfel fiind , Curtea în baza art. 312 alin. 1 Cod procedura civila cu referire la art. 304 pct.9 Cod procedura civila  va respinge recursul ca nefondat .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

 DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentii - reclamanti CIOPLEA MIHAI - STEFAN si CIOPLEA VASILICA, împotriva deciziei civile nr.429/14.03.2006, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a Civila, în contradictoriu cu  intimatii - pârâti IONESCU MARIN, IONESCU RADA, GHITULEASA FLOAREA, DINCA ION si LAUTARU MARIN.

IREVOCABILA.

Pronuntata în sedinta publica, azi 18.09.2006.

 PRESEDINTE  JUDECATOR JUDECATOR

IOANA BUZEA DOINITA MIHALCEA DANIELA ADRIANA BÎNA

GREFIER

VIORICA NANESCU

Red./Dact.D.A.B.

Dact.R.L.; 2 ex./5.10.2006

TB-S.5 - M.Ciocea; A.Mateescu

Jud.S.2 - L.Niculescu

10

Domenii speta

Spete similare