-Regim vamal suspensiv şi regim vamal economic.Condiţii şi obligaţii.Consecinţa nerespectării obligaţiilor legale

-codul Vamal al României - Lg.141/1997 cu modificările ulterioare

-regulamentul de aplicare a Codului Vamal aprobat prin HG 1114/2001 cu modificările ulterioare

-regim vamal suspensiv şi regim vamal economic.Condiţii şi obligaţii.Consecinţa nerespectării obligaţiilor legale

În conformitate cu prevederile Codului Vamal, Lg.141/1997 cu modificările ulterioare, art.108, utilizarea unui regim vamal economic este condiţionată de eliberarea unei autorizaţii de către autoritatea vamală, condiţiile în care este utilizat regimul respectiv fiind stabilit în autorizaţie, iar titularul autorizaţiei este obligat să informeze autoritatea vamală asupra tuturor elementelor survenite după acordarea autorizaţiei, acre pot influenţa menţinerea acesteia sau condiţiile de utilizare.

Potrivit art.155(1) din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României aprobat prin HG 1114/2001, regimul vamal suspensiv încetează dacă mărfurile plasate sub regimul vamal suspensiv, sau, după caz, produsele compensatoare ori transformate obţinute, primesc  în mod legal, o altă destinaţie vamală sau un alt regim vamal. Dacă regimul vamal suspensiv nu încetează în condiţiile al.1, art.155 din HG 1114/2001, taxele vamale şi alte drepturi de import datorate, se încasează din oficiu de  birourile vamale în baza unui act constatator.

Actul constatator constituie titlu executoriu pentru încasarea taxelor vamale şi a altor drepturi de import, la care se adaugă comisionul vamal, dacă acesta se datorează.

 (Decizia civilă nr.18/18.01.2007- Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal )

Prin sentinţa civilă nr.605/28.04.2006 Tribunalul Călăraşi  a  admis acţiunea formulată de  reclamanţii, asociaţi  ai A.F.  în contradictoriu  cu  pârâtele  Direcţia Generală a Finanţelor Publice  Călăraşi  şi Autoritatea Naţională a  Vămilor Bucureşti - Direcţia Regională Vamală  Bucureşti,  a dispus  anularea deciziei  nr.17/08.11.2005 emisă de pârâta  Direcţia Generală a  Finanţelor Publice  Călăraşi şi a admis  contestaţia  formulată  de petentul  (AF) împotriva actului constatator  nr.148  din  26.08.2005  şi a  deciziilor cu  acelaşi  număr şi dată  emise de pârâta  Autoritatea Naţională a  Vămilor  Bucureşti - Direcţia Regională Vamală  Bucureşti privind suma de  69.935  lei  (Ron),  reprezentând  taxe vamale, comision  vamal, TVA,  dobânzi şi  penalităţi  pe  care  le-a anulat.

Pentru a  se  pronunţa astfel instanţa de fond  a  reţinut că  prin actul constatator nr.148  din  26.08.2005  şi decizia  nr.17  din  08.11.2005,  pârâtele  Autoritatea Naţională a  Vămilor şi Direcţia Generală a  Finanţelor Publice Călăraşi au  stabilit răspunderea în  sarcina unei persoane juridice  care  îşi încetase activitate, fiind  radiată din  registrul  comerţului.

Împotriva acestei  sentinţe,  au  declarat recurs  pârâtele  criticând-o ca  nelegală şi  netemeinică în baza art.304  pct.9 Cod procedură civilă.

În dezvoltarea  motivelor de  recurs Autoritatea Naţională a  Vămilor  prin  Direcţia Regională Vamală Bucureşti arată,  în  esenţă,  că  instanţa de fond  a  dat  o  greşită interpretare a  legii, deoarece intimata  reclamantă  avea obligaţia ca în  termenul  acordat de administraţia vamală să  procedeze  la definitivarea operaţiunii temporare  şi  să încheie  regimul vamal suspensiv.

Recurenta pârâtă  Direcţia Generală a  Finanţelor Publice Călăraşi arată că actul constatator vizează obligaţii fiscale vamale  care decurg  din perioada  în  care  "AF "  era o  persoană juridică  în  fiinţă  şi  nu  are  relevanţă faptul  că  la  data  emiterii titlului ,  subiectul de  drept  nu  mai  exista.

Examinând sentinţa atacată, în  raport de criticile formulate,  cu dispoziţiile  legale  incidente cauzei  şi  cu materialul probator  existent  la dosar, se  constată  că recursul este fondat pentru considerentele ce vor  fi  expuse în  continuare:

Potrivit  art.155  alin.1  din  HG  nr.1114/2001 privind Regulamentul  Vamal  al României "regimul vamal suspensiv încetează  dacă  mărfurile plasate sub  acest regim sau, după  caz, produsele  compensatoare  ori transformate,  obţinute  , primesc,  în  mod legal,  o altă destinaţie vamală  sau  un alt  regim  vamal".

Legea  nr.141/1997 privind  Codul  vamal prevede  că "titularul aprobării  este obligat să informeze de îndată autoritatea  vamală  asupra oricăror modificări care influenţează derularea operaţiunii sub  regimul vamal  aprobat".

AF primit  la data de 16.05.2002 autorizaţia de admitere temporară pentru utilizarea sub regim  de leasing  a  unei combine  agricole  "John Deere" tip 1188H în care s-a prevăzut un termen de  36  de luni în  intervalul  căruia mărfurile importate  trebuie  să  primească o destinaţie  vamală .

La data de 03.03.2004, cocontractantul AF a reziliat  contractul de  leasing pentru  neplata  ratelor, iar  AF, contrar dispoziţiilor Codului Vamal, nu a  informat  autoritatea vamală despre încetarea contractului  de  leasing  în  considerarea  căruia a  primit  autorizaţia de admitere  temporară.

Întrucât  asociaţia familială nu  şi-a îndeplinit obligaţia legală,  iar  regimul vamal  suspensiv nu a  încetat Biroul  Vamal  Călăraşi  ,  în  mod corect a întocmit actul constatator  prin care a  stabilit taxele  vamale  şi  drepturile de  import datorate de  AF.

Faptul  că actul constatator a  fost  încheiat la data de 26.08.2005, iar din actele  dosarului rezultă  că Asociaţiei Familiale i s-a anulat autorizaţia la  data de 19.05.2005 este  un aspect care  priveşte executarea actului administrativ  contestat  şi  nu  legalitatea  acestui  act.

Se reţine,  pe  de o  parte ,  situaţia că  din actele  dosarului nu  rezultă că  primarul  oraşului Lehliu  Gară, judeţul  Călăraşi a  notificat recurentelor  pârâte  despre anularea autorizaţiei  AF în conformitate cu disp. art.13 (3) din  Legea  nr.300/2004 privind  autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor  familiale  care  desfăşoară activităţi economice în  mod independent, iar pe de  altă  parte, procedura simplificată  de radiere a  asociaţiilor familiale prevăzută de  art.13 (4)  din lege,  nu şterge obligaţiile de natura  taxelor, impozitelor,  contribuţiilor  sau  datoriilor  vamale şi  accesoriilor acestora,  care  au  revenit în sarcina persoanei juridice radiate.

Astfel fiind,  Curtea constatând că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre cu încălcarea şi aplicarea greşită  a legii,  în temeiul art.304  pct.9  şi  art.312 Cod procedură civilă,  va  admite  recursurile  şi va modifica  sentinţa atacată în sensul că  va respinge acţiunea  ca  neîntemeiată.

3

Domenii speta

Spete similare