Drept vamal. Stabilirea calităţii de principal obligat şi titular al regimului de tranzit în operaţiunea derulată sub acoperirea unui document de tranzit.

Decizie 1204/R din 10.12.2009


Drept vamal. H.G 707/2006 privind regulamentul  vamal. Art. 2, alin. 1, lit.a din Ordinul nr. 9317/2007 şi art. 31.

Stabilirea calităţii de principal obligat şi titular al regimului de tranzit în operaţiunea derulată sub acoperirea unui document de tranzit.

În condiţiile în care o societate are calitatea de  comisionar în vamă şi a întocmit şi transmis către AUV formularul de ……a principalului obligat , în raport de dispoziţiile art. 1, alin. 3 din Ordinul nr. 9317/2006, putea deveni principalul obligat în …….demarată.

Prin sentinţa civilă nr. 1270 din 17 iunie 2009, pronunţată de Tribunalul Harghita, s-a respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. H. SRL Gheorgheni în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Harghita.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin decizia nr. 7170 din 18 septembrie 2008 s-a stabilit de către pârâtă calitatea reclamantei de principal obligat şi că este titularul regimului de tranzit în operaţiunea derulată sub acoperirea documentului de tranzit T1 MRN 07ROBV560000002117 din 16 martie 2007; s-a stabilit că, întrucât procesul verbal de control nr. 25/2008 face parte integrantă din decizia nr. 5033/2008 pentru regularizarea situaţiei, urmează ca Direcţia Generală a Finanţelor Publice Harghita, după reluarea procedurii de soluţionare, să se pronunţe asupra contestaţiei.

DJAOV Harghita a reţinut că, principal obligat în operaţiunile de tranzit nu poate fi oricine, aceasta fiind o calitate pentru care trebuie să se îndeplinească anumite condiţii prevăzute de lege. S-a reţinut, de asemenea că documentul de tranzit sus-menţionat a fost completat, la rubrica 50, cu datele societăţii H. S. SRL, deci  societatea trebuia să aibă această calitate. Astfel, instanţa de fond a constatat că soluţia DJAOV Harghita este legală şi temeinică, pentru cele ce urmează:

La data de 16 martie 2007, comisionarul în vamă, reclamanta S.C. H. S. SRL, în calitate de principal obligat, a efectuat un tranzit sub acoperirea documentului T1 MRN 07ROBV560000002117 , pentru încheierea unei operaţiuni de perfecţionare activă începută în anul 2006 pentru S.C. R. I. SA, reţinând calitatea de principal obligat a reclamantei, rezultând în mod evident din documentul de tranzit, care a fost completat cu datele reclamantei. Susţinerea reclamantei, referitoare la faptul că procesul verbal de control şi decizia de regularizare , au fost  întocmite abuziv, instanţa a constatat că este neîntemeiată.

Astfel, s-a constatat că aceste acte au fost încheiate cu ocazia închiderii din oficiu a tranzitului, iar împotriva lor reclamanta a formulat contestaţie, iar prin decizia nr. 8/2008 Direcţia Generală a Finanţelor Publice Harghita a soluţionat contestaţia, dispunând desfiinţarea deciziei de regularizare nr. 1010 din 15 februarie 2008 pentru suma totală de 15.759 lei. Ca urmare a acestei decizii, prin adresa nr. 8021 din 2 iunie 2008  DJAOV Braşov s-a dispus refacerea controlului de către o altă echipă din cadrul DJAOV Harghita.

În urma reverificării operaţiunii de către o altă echipă,  s-au întocmit actele care au stat la baza emiterii deciziei nr. 7170 din 18 septembrie 2008, şi aceste acte fiind contestate de reclamantă, iar prin decizia nr. 37 din 20 august 2008 s-a dispus, printre altele, declinarea competenţei de soluţionare a contestaţiei, în favoarea DJAOV Harghita. În soluţionarea contestaţiei, această din  urmă direcţie a emis decizia nr. 7170 din 18 septembrie 2008, ce constituie obiectul prezentei acţiuni. Urmărind această derulare a situaţiei faptice, instanţa de fond a ajuns la concluzia că nu există dovezi care să probeze susţinerea reclamantei în sensul că au fost emise abuziv actele respective, respingând acţiunea acesteia în întregul ei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S.C. H. S. SRL, solicitând modificarea hotărârii în sensul admiterii cererii şi anularea deciziei 7170 din 18 sept. 2008 emisă de Direcţia Generală pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Harghita, privind stabilirea calităţii de principal obligat în cazul tranzitului acoperit cu T1 MRN 07ROBV560000002117 din 16 martie 2007.

În motivarea cererii de recurs se arată că în mod greşit prin decizia contestată i s-a stabilit calitatea de principal  obligat în cazul tranzitului acoperit cu documentul T1MRN 07ROBV560000002117 din 16 martie 2007, întrucât acest document a fost întocmit de societate în calitate de comisionar în vamă prin reprezentare indirectă conform art. 31 din Legea nr. 86/2006 şi nu în calitate de principal obligat. Calitatea de principal obligat o are S.C. R. I. SA, care s-a angajat să plătească toate datoriile vamale în cazul în care s-ar naşte pentru mărfurile exportate în cadrul activităţii de perfecţionare activă, societate care a fost autorizată  încă din anul 2002 cu vămuire la domiciliu, întocmind şi declaraţiile vamale.

Prin decizia contestată DJAOV Harghita se arată că tranzitul nu s-a încheiat având în vedere că biroul vamal din Germania nu a confirmat încheierea tranzitului, motiv pentru care a solicitat prezentarea documentelor justificative pentru încheierea tranzitului, acestea au şi fost prezentate, dar nu au fost luate în considerare de organul vamal.

S-a reţinut în sarcina lor obligaţia să închidă regimul vamal suspensiv, dar această obligaţie a fost stabilită  cu încălcarea dispoziţiilor art. 36 din Regulamentul CECE nr. 2454/1993 din care rezultă că împuternicitul, respectiv comisionarul vamal nu are obligaţia să închidă regimul vamal suspensiv, întrucât acesta acţionează în numele şi pe seama calităţii titularului regimului vamal suspensiv, în speţă S.C. R. I. SA.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, se solicită respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea soluţiei primei instanţei, ca fiind temeinică şi legală, întrucât în raport de dispoziţiile art. 115 din Legea nr. 86/2006, principalul obligat este titularul regimului de tranzit şi răspunde pentru prezentarea mărfurilor intacte la biroul de destinaţie, în termenul prevăzut şi cu respectarea întocmai a măsurilor de marcare şi sigilare adoptată de autoritatea vamală şi respectarea dispoziţiilor referitoare la regimul de tranzit.

Documentul  T1MRN 07ROBV560000002117 din 16 martie 2007 a fost completat  cu datele societăţii S.C. H. S. SRL, la rubrica 50, făcându-se menţiunea „principalul obligat”, iar decizia contestată a fost dată tocmai în considerarea acestui document cu datele înscrise în conţinutul lui, întrucât el nu poate fi completat decât de persoana care are calitatea de principal obligat pentru operaţiunea de tranzit derulată.

În legătură cu cererea de verificare a deciziei privind regularizarea obligaţiilor suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 5033 din 24 iunie 2008, şi a procesului verbal de control nr. 25 din 24 iunie 2008, se arată că această cerere  nu a format obiectul deciziei 7170 din 18 sept.2008, prin această ultimă decizie a fost stabilită numai calitatea de principal obligat,  situaţia procesului verbal şi a raportului de inspecţie formează obiectul altei verificări.

Examinând cererea de recurs formulată în raport de motivele invocate şi în limitele prevăzute de art. 3041 Cod procedură civilă , curtea a constatat că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin acţiunea dedusă judecăţii se contestă decizia 7170 din 18 sept.2008,  prin care s-a stabilit că reclamanta are calitatea de principal obligat şi este titularul regimului de tranzit în operaţiunea derulată sub acoperirea documentului de tranzit  T1MRN 07ROBV560000002117 din 16 martie 2007.

Art. 2 alin. 1 lit. a din Ordinul 9317/2007 defineşte calitatea de principal obligat ca fiind persoana care îşi exprimă voinţa de a efectua operaţiune de tranzit prin depunerea declaraţiei de tranzit prevăzută în acest scop, declaraţia urmând a fi completată cu datele de identificare a persoanei interesate şi transmisă autorităţii naţionale a vămilor în conformitate cu formularul prevăzut în anexa 1 din ordin.

Alin. 3.1 din acelaşi ordin prevede că pot efectua operaţiuni de tranzit comunitar în calitate de principal obligat persoanele cu sediul în România şi care se încadrează într-una din următoarele situaţii.

-sunt autorizate în calitate de comisionar în vamă;

 - sunt autorizate să declare mărfuri în procedura simplificată de vămuire la domiciliu;

- îşi declară mărfurile în nume propriu;

- sunt societăţi de transport de ,mărfuri sau reprezentanţi ai unor societăţi de transport de mărfuri.

În speţă societatea contestatoare are calitatea de comisionar în vamă şi a întocmit şi transmis către ANV formularul de înregistrare a principalului obligat, astfel că la rubrica 50 ca  principal obligat sunt înscrise datele societăţii. Reclamanta prin acţiunea dedusă judecăţii contestă această calitate, susţine că acel document la care face referire pârâta a fost întocmit dintr-o eroare, însă nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de art. 578 lit. j din HG nr. 707/2006 privind regulamentul vamal, în sensul de a comunica autorităţii naţionale vamale situaţia reală a persoanei ca titular principal a operaţiunii de tranzit desfăşurată sub acoperirea documentului T1MRN 07ROBV560000002117 din 16 martie 2007.

Având în vedere faptul că reclamanta în raport de dispoziţiile art. 1 alin. 3 din Ordinul nr. 9317/2006 prin calitatea pe care o deţine, acea de comisionar în vamă, putea deveni principal obligat în operaţiunea derulată sub acoperirea documentului T1MRN 07ROBV560000002117 din 16 martie 2007, că această calitate a şi fost recunoscută de către reclamantă, prin întocmirea documentului de la fila 69, instanţa de control apreciază că în mod temeinic şi legal prima instanţă a stabilit că justificat pârâta i-a stabilit calitatea de principal obligat  în efectuarea tranzitului vamal, sub acoperirea actului mai sus menţionat.

În ceea ce priveşte cererea reclamantei de reanalizare a obligaţiilor fiscale, stabilite prin procesul verbal de control 25 din 24 iunie 2008 şi  prin decizia nr. 5033 emisă la aceeaşi dată, instanţa de control a constat că  reanalizarea acestor  obligaţii formează obiectul  unei cercetări administrativ jurisdicţionale, nefiind emis un act din partea autorităţii administrativ fiscale, respectiv Direcţia Generală a Finanţelor Publice Harghita, de soluţionare a contestaţiei împotriva  acestor acte şi care să poată forma obiectul unei acţiuni în contencios administrativ, cererea reclamantei apărând ca prematur formulată sub acest aspect.