Contestaţie la executare. Calitate de creditor. Cesiune de creanţă. Persoanele faţă de care se efectuează notificarea.

Sentinţă comercială 65 din 03.04.2007


Contestaţie la executare. Calitate de creditor. Cesiune de creanţă. Persoanele faţă de care se efectuează notificarea.

OG nr.51/1998, art.3731 alin.1 şi 2 şi art.379, 399 (2) Cod procedură civilă

Intimata "A" a preluat prin cesiune de creanţă în sumă de 135.588,40 USD de la "B", devenind astfel succesoarea în drepturi şi obligaţii a lui "B".

Creanţa cedată a provenit dintr-o convenţie de credit. Această creanţă a fost garantată printr-un contract de gaj de către contestatoarea "T.D.".

Cesiunea de creanţă nu a fost notificată terţului garant al debitorului cedat întrucât legea nu prevede o astfel de obligaţie.

De aceea, susţinerea contestatoarei că intimata "A" nu are calitate de creditor faţă de aceasta nu are temei legal, contestaţia la executare fiind respinsă şi pe acest motiv.

(Sentinţa comercială nr.65 din 03.04.2007 - Secţia a VI-a Comercială a Curţii de Apel Bucureşti)

Asupra cererii de faţă,

Deliberând constată că, prin contestaţia la executare reînregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti în urma declinării competenţei de soluţionare a cauzei de către Curtea de Apel Timişoara potrivit sentinţei civile nr.7/PI/22.01.2007 în dosarul nr.7141/59/2006, contestatoarea Ţ.D. a solicitat anularea înscrisului intitulat "comunicarea titlurilor executorii" şi anularea executării silite înseşi, precum şi suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea contestaţiei contestatoarea a arătat în esenţă că, AVAS i-a comunicat faptul că este debitorul unei creanţe de 135.588,40 USD potrivit titlurilor executorii constând în convenţia de credit nr.249/1996 şi contractul de cesiune de gaj nr.249/31.07.1996 şi că dacă în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acelei comunicări nu va achita suma respectivă, se va proceda la executarea silită fără nici o altă somaţie.

De asemenea, s-a mai arătat că AVAS este creditorul sumei respective în temeiul contractului de creanţă nr.219029/21.07.1999, încheiat de intimată cu Bancorex S.A.

Contestatoarea a mai arătat că, executarea silită se desfăşoară cu încălcarea dispoziţiilor art.3731 alin.1 şi 2 şi art.379 Cod procedură civilă întrucât AVAS nu are calitate de creditor faţă de contestator. Convenţia de credit nr.249/1996 şi contractul accesoriu de gaj s-au încheiat cu Bancorex S.A. - Sucursala Arad, contestatoarei nefiindu-i notificată cesiunea de creanţă astfel că operaţiunea juridică de care AVAS face vorbire nu-i este opozabilă.

Altfel, dreptul de creanţă în litigiu este prescris începând cu 01.08.2006 pentru că potrivit convenţiei de credit nr.249/1996 creditul trebuia rambursat la 31.07.1999, dreptul de a cere executarea silită născându-se la 31.08.1999.

În drept s-au invocat prevederile art.399 alin.2 Cod procedură civilă.

Intimata a depus întâmpinare prin care în esenţă a arătat că, în privinţa prescripţiei au existat acte de întrerupere, că potrivit art.82 din OUG nr.51/1998, executarea silită continuă pe parcursul soluţionării contestaţiilor formulate de către debitori, că nu se notifică cesiunea terţului garant al debitorului cedat.

Intimata a depus precizări în sensul că în afară de comunicarea titlurilor executorii către contestatoare, la data de 24.10.2006, nu au mai fost efectuate alte acte de executare silită împotriva acesteia.

Examinând contestaţia formulată de contestatoare în baza probelor administrate în cauză Curtea a reţinut că aceasta apare nefondată pentru considerentele de mai jos.

În primul rând, Curtea reţine că, faţă de contestatoare nu s-au întreprins acte de executare, intimata comunicându-i doar titlurile executorii cu adresa nr.12588/24.10.2006, din al cărui conţinut rezultă că, numai în cazul în care plata nu va fi făcută de bună voie se va proceda la executarea silită.

Această comunicare este contestată pe două considerente şi anume: lipsa notificării cesiunii de creanţă şi prescrierea dreptului la acţiune.

Astfel fiind situaţia în speţă sunt incidente prevederile art.45 din OUG nr.51/1998 republicată privind competenţa soluţionării cauzei de către Curtea de Apel Bucureşti.

În fine contestatoarea are calitate de terţ garant al debitorului cedat şi nu există prevedere legală pentru ca părţile unui contract de cesiune de creanţă să notifice contractul de cesiune acestui terţ garant.

Probele relevă că, dreptul de a solicita executarea silită nu este prescris pentru că au survenit mai multe cauze de întrerupere a prescripţiei (vezi filele 28 şi următoarele dosar).

Între alte acte, se reţine că, prin ordinul nr.1479/20.07.2006 AVAS a instituit poprire asupra unor debitori printre care şi "A. PAS I.". Aşadar, la 20.07.2006 şi mai înainte de 01.08.2006 AVAS a întreprins un nou act de întrerupere a executării obligaţiei principale.

Astfel fiind situaţia prescripţia s-a întrerupt inclusiv faţă de terţii garanţi ai debitoarei principale deoarece contractul de gaj are un caracter accesoriu faţă de contractul de împrumut bancar.

Faţă de cele arătate motivele contestaţiei apar nefondate.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării silite Curtea a arătat că faţă de contestatoare nu au început acte de executare propriu-zise, lipsind practic obiectul cererii de suspendare.

Pe de altă parte, procedându-se la soluţionarea cauzei pe fond, nu mai subzistă motivele pentru care s-ar impune analiza acestei cereri.

Pentru aceste considerente Curtea în baza art.1169 Cod civil a respins contestaţia ca nefondată.