Deschiderea procedurii de insolventa prevazuta de Legea 85/2006

Dosar nr. 44567/3/2008

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI  SECŢIA  A  VII  A  COMERCIALĂ

Sentinta comerciala nr.3675

Sedinta publica data de 25.06.2009

Tribunalul compus din:

PRESEDINTE –JUDECATOR SINDIC: BUMBULUT ANCA

GREFIER : BALAN ALINA

Pe rol solutionarea cauzei comerciale de fata formulata de creditoarea  SC B SA impotriva debitoarei SC F SRL intemeiata pe disp. Legii 85/2006.

Dezbaterile in fond ale cauzei au avut loc in sedinta publica de la 18.06.2009 fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, ce face parte integranta din prezenta, cand tribunalul avand nevoie de timp pentru a delibera a amanat pronuntarea la data de 25.06.2009, cand a pronuntat prezenta sentinta.

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra cererii de faţă, reţine următoarele:

Creditoarea S.C. B S.A. a solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă împotriva debitoarei S.C. F S.R.L.,printr-o cerere înregistrată la data de 21.11.2008, legal timbrată.

În motivare arată că a încheiat cu debitorul contractul de asociere în participaţiune nr.116/06.07.1999, având ca obiect asocierea părţilor în vederea dezvoltării unui program de investiţii pentru modernizarea unor active dintr-o staţiune de odihnă. Contractul a fost încheiat pe o perioadă de 5 ani.  debitorul avea obligaţia de a achita suma de 6.000 usd/an reprezentând cota de asociere conform art.6.2 din contract, iar pentru întârzieri la plată au fost calculate penalităţi de întârziere  de 0,3% pe zi.

A fost emisă factura fiscală nr.902139/13.06.2006 în valoare de 30.085,87 lei reprezentând cota de asociere pentru anul 2003 şi primele 7 luni din anul 2004. Din această valoare, debitorul a achitat suma de 18.135,91 lei prin ordin de plată, restul de plată fiind de 11.950,50 lei.

Se susţine că este o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, constatată prin înscris, iar debitorul nu a mai efectuat plăţi de mai mult de 30 de zile.

În drept invocă art.3, art.31, art.32 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.

În probaţiune a prezentat contractul de asociere, factura fiscală, certificat constatator O.R.C.

A mai solicitat desemnarea practicianului T SPRL.

În temeiul art.33 alin.1 din Legea nr.85/2006, cererea creditorului a fost comunicată debitorului, care nu a formulat contestaţie în termenul prevăzut la alin.2 , dar în şedinţa publică din data de 26.03.2009 a prezentat mai multe înscrisuri conform cărora susţine că ar fi achitat debitul.

La data de 23.iunie 2008  reclamanta SC B SA  a formulat  şi depus la dosarul cauzei prin intermediul serviciului registratură al instanţei „Concluzii Scrise” prin care  a solicita deschiderea  insolvenţei împotriva debitoarei SC F SRL pentru o creanţă  în cuantum de 11.950,50 lei; desemnarea practicianului în insolvenţă  T SPRL.

În motivarea, reclamanta a arătat că este titulara unei creanţe care depăşeşte valoarea prag 10.000 lei; creanţa este certă, lichid şi exigibilă şi că neplata  datoriei este consecinţa stării de insolvenţă a debitoarei care durează de cel puţin 30 de zile.

Datoria reclamantei este faţă  de debitoare este în cuantum de 11.950,50 lei şi reprezintă rest de plată pentru factura fiscală nr.902139/13.06.2006.

În contractul de asociere în participaţiune nr.116/1999 sunt stabilite o serie de obligaţii financiare în sarcina debitoarei, după cum urmează:

Asociatul administrator  se obligă să achite asociatului participant suma de 6000 USD/an, iar diferenţa de plătit, conform cotei de participare a SC B SA  la profit se va stabili în maxim 30 de zile de la încheierea bilanţului contabil pe exerciţiul financiar încheiat;

Asociatul administrator se obligă să achite direct la sucursala B S.A. contravaloarea tuturor utilităţilor furnizate pe bază de factură emisă de sucursală în termen de 48 de ore de la data  emiterii facturii.

Debitul a fost acceptat de către debitoare prin semnarea contractului nr.116/1999 care prevede expres această obligaţie precum şi cuantumul ei.

Mai arată reclamanta că la dosarul cauzei se află depus de către debitoare ordinul de plată nr.1/06.04.2006 în sumă de 8.629,8 Ron, acest ordin de plată nu dovedeşte achitarea facturii fiscale nr.902139/13.06.2006 reprezentând cota de asociere în participaţiune pentru anul 2003 şi cota de asociere pentru perioada 01.01.2004 -05.07.2004.

La dosarul cauzei se mai află depuse şi ordinele de plată nr.2/23.03.2006 în sumă de 17.259,6 lei şi ordinul de plată din data de 23.03.2007 în sumă de 15.034,20 lei reprezentând contravaloarea pentru tot anul 2006. Cu ordinele de plată sus menţionate s-au achitat datoriile pentru perioada  când contractul  de asociere nr.116 era în vigoare.

Se susţine că debitorul nu a răsturnat prezumţia de insolvenţă.

La data de 23.06.2008 debitoarea SC F SRL a formulat şi depus prin intermediul serviciului registratură al instanţei „concluzii scrise” prin care a solicitat respingerea cererii introdusă de către reclamantă ca neîntemeiată pentru următoarele motive:

Prin cererea introductivă prin care reclamanta-creditoare solicita instanţei  deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei prin care arăta că are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, arată debitoarea că  factura la care se face referire în cerere emisă de SC B SA nu a fost recunoscută de către  societatea debitoare neexistând nici o semnătură a vreunei persoane autorizate de debitoare să primească astfel de acte.

Mai mult din înscrisurile depuse la dosar, în susţinerea cererii de către creditoare rezultă că societatea debitoare nu s-a încheiat contractul de asociere din data de 06.07.1999 care la art.6.2 alin 1 prevede că asociatul administrator se obliga să achite asociatului participant SC B SA suma de 6.000 USD reprezentând cota de asociere.

Susţinerea creditoarei  în sensul că ordinele de plată reprezintă plăţi pentru alte facturi nu poate fi primită, întrucât  conform dispoziţiilor art. 1110-1113 Cod civil imputaţia plăţii se face de către debitor. În cazul în care debitorul nu face imputaţia aceasta poate fi făcută de  creditor cu respectarea anumitor reguli, or, în cazul de faţă societatea debitoare a achitat cotele de asociere pentru anii 2003-2004.

Mai mult, între cele două părţi există pe rolul instanţelor de judecată mai  multe dosare având ca obiect  contractul de asociere invocat, iar în ceea ce priveşte  creanţa pentru care s-a solicitat deschiderea procedurii, aceasta face obiectul dosarului nr.9910/212/2006 aflat pe rolul Tribunalului Constanţa.

Mai arată debitoarea că între părţi s-au  desfăşurat relaţii comerciale, însă societatea debitoare i-a achitat creditoarei suma solicitată prin  cererea introductivă. Totodată învederează instanţei că societatea debitoarea nu este în încetare de plăţi, aceasta având disponibilităţi financiare care să acopere obligaţiile contractuale pe care le are şi că înţelege să achite  o sumă de bani pe care aceasta nu o datorează.

Aşa cum a arătat societatea debitoare are disponibilităţi băneşti, iar pretinsa creditoare, în cazul în care ar avea un titlu executoriu, ar putea să se îndestuleze , însă nu înţelege să achite o sumă de bani pe care nu o datorează.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut:

Creditoarea S.C. B S.A. a solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă împotriva debitoarei S.C. F S.R.L., invocând deţinerea unei creanţe în valoare de 11.950,50 lei  RON, sumă ce ar reprezenta restul de plată pentru  factura fiscală nr.902139/13.06.2006 în valoare de 30.085,87 lei, reprezentând cota de asociere pentru anul 2003 şi primele 7 luni din anul 2004. Din această valoare, debitorul a achitat suma de 18.135,91 lei prin ordin de plată, restul de plată fiind de 11.950,50 lei.

Pentru dovedirea acestei creanţe a invocat contractul de asociere în participaţiune nr.116/06.07.1999, în baza căruia a fost emisă factura fiscală nr.0902139/13.06.2006 de către creditor, nesemnată spre primire, care se susţine că ar fi fost achitată în parte de către debitor.

Creditorul nu a prezentat însă dovada că debitorul ar fi achitat o parte a preţului corespunzător acestei facturi fiscale, în timp ce debitorul a prezentat două ordine de plată nr.1/06.04.2004 prin care a achitat suma de 25.889,40 lei, prin care susţine că ar achitat datoria. Părţile au avut mai multe încercări de rezolvare a neînţelegerilor, fiind notificate părţile în vederea concilierii, dar fără rezultat, neînţelegerile privind modul de imputare a plăţilor.

Din aceste înscrisuri se reţine că există divergenţe în ceea ce priveşte modul de achitare al datoriilor, că debitorul susţine că a achitat cotele de asociere pe anii 2003-2004, astfel că pentru stabilirea cu exactitate a modului de îndeplinire a obligaţiilor contractuale de către fiecare parte este necesară administrarea unui probatoriu complex. Numai dintr-o examinare a înscrisurilor prezentate de creditor nu se poate reţine  caracterul cert şi exigibil al creanţei pretinse.

De altfel, instanţa a reţinut că pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia comercială există înregistrat dosarul nr.9910/212/2006 având ca obiect cererea creditorului de faţă pentru evacuarea debitorului şi pretenţii, astfel că pe calea dreptului comun urmează a se stabili în ce mod au fost respectate obligaţiile asumate de către fiecare dintre cele două societăţi. În respectivul dosar se administrează probele necesare pentru a stabili cuantumul datoriei : expertiză contabilă, interogatorii.

În ceea ce priveşte procedura de insolvenţă, instanţa apreciază că societatea creditoare nu deţine o creanţă certă  şi exigibilă.

Aşa fiind, în temeiul art.33 alin.5 raportat la  art.31 alin.2 şi art.3 pct.6 din Legea nr.85/2006, instanţa va  respinge cererea creditorului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Respinge cererea formulata de creditorul S.C. B S.A., împotriva debitorului S.C. F S.R.L., având ca obiect deschiderea procedurii de insolventa.

Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la comunicare.

Pronuntata in  sedinta publica din data de 25.06.2009.

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare