Individualizarea judiciară a pedepsei. criterii

INDIVIDUALIZAREA JUDICIARĂ A PEDEPSEI. CRITERII.

Decizia penală nr. 548 din 23 septembrie 2009

Prin sentinţa penală nr. 192 din 30 aprilie 2009 a Judecătoriei Târgu Neamţ, inculpatul L. C. a fost condamnat, la pedepsele de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 al. 2 lit. b, c Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal şi 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208, 209 al.1 lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal şi în baza art. 33 lit. a Cod penal şi art. 34 lit. b Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 cinci ani închisoare.

În baza art. 61 al. 1 Cod penal, s-a revocat liberarea condiţionată privind pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 104/P/17.05.2006 pronunţată de Tribunalul Neamţ şi s-a contopit restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat din pedeapsa anterioară de 719 zile de închisoare cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă penală, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 ani închisoare, s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive din data de 24.03.2009 la zi.

În baza art. 71 al. 2 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a teza II şi lit. b Cod penal pe durata pedepsei aplicate.

În baza art. 14 şi 346 Cod procedură penală şi art. 998 Cod civil, s-a luat act că părţile vătămate U. G. şi C. M. nu s-au constituit părţi civile.

În baza art. 118 lit. b Cod civil s-a dispus confiscarea de la inculpat a unui cuţit (briceag) cu prăsele din metal şi lemn de culoare maro-roşcat, cu lungimea totală de 20 cm. şi lungimea lamei de 9,7 cm.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut faptul că la data de 23 februarie 2009, după ce a fost audiat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Neamţ pentru comiterea unei infracţiuni de furt, inculpatul, întrucât a rămas fără bani, s-a hotărât să sustragă bani de la o persoană în stare de ebrietate. Astfel, a mers în oraş, a aşteptat până în jurul orelor 2200 pentru a se întuneca şi pentru a nu fi surprins de eventualii martori, a mers în zona Autogării Târgu Neamţ şi l-a observat pe U. G. care a părăsit un local în stare vizibilă de ebrietate. Inculpatul a urmărit îndeaproape pe partea vătămată, asigurându-se că nu este observat. În momentul în care a ajuns într-o zonă slab luminată, a lovit de la spate pe partea vătămată cu pumnii în zona capului. Partea vătămată a căzut, iar inculpat l-a imobilizat punând un picior pe spatele acestuia, după care i-a sustras din buzunarul pantalonilor suma de 300 lei şi un telefon mobil, apoi a abandonat victima. În urma loviturilor primite, partea vătămată U. G. a suferit leziuni vindecabile în 6-7 zile de îngrijiri medicale.

La întoarcerea spre casă inculpatul s-a întâlnit cu învinuitul L. F. şi trecând pe lângă autoturismul cu nr. NT-03-... s-au hotărât să sustragă bunuri din acesta. Astfel, L. F. a asigurat paza şi inculpatul a spart (cu ajutorul unei pietre de bujii pe care o avea special asupra sa) geamul dreapta faţă al autoturismului. Inculpatul a intrat pe geam în autoturism, de unde a sustras 6 CD-uri, un cuţit, un adaptor al brichetei auto. După săvârşirea faptei, bunurile au fost împărţite.

La o scurtă perioadă de timp autorii faptelor au fost depistaţi de organele de poliţie, iar la efectuarea percheziţiei corporale au fost găsite asupra acestora bunurile sustrase.

La individualizarea judiciară a pedepsei, prima instanţă a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal. Având în vedere gradul de pericol social al faptelor săvârşite, împrejurările comiterii acestora, urmările produse precum şi elementele care caracterizează persoana şi conduita inculpatului, acesta fiind recidivist, prima instanţă a apreciat că scopul educativ preventiv al pedepsei va putea fi atins faţă de inculpat prin aplicarea unei pedepse privative de libertate.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal a declarat apel inculpatul, considerând hotărârea netemeinică sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, solicitând reducerea acesteia.

Analizând sentinţa atacată, în raport cu motivele de apel invocate, prin decizia penală nr. 249/AP/19.08.2009 Tribunalul Neamţ a constatat că apelul este nefondat.

În motivarea deciziei Tribunalul a reţinută că în mod corect instanţa de fond a reţinut situaţia de fapt, vinovăţia inculpatului şi încadrarea juridică a faptelor, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză. În ceea ce priveşte aceste aspecte, inculpatul nu a formulat critici ale sentinţei iar instanţa, verificând din oficiu hotărârea, în conformitate cu dispoziţiile art. 371 al. 2 Cod procedură penală, a constatat că nu sunt motive de nelegalitate a acesteia.

Pedepsele stabilite au fost corect individualizate în raport de gradul ridicat de pericol social al faptelor, ce rezultă din faptul că anterior a mai fost condamnat pentru infracţiuni de acelaşi gen, de împrejurările concrete în care acestea au fost comise, dar şi de conduita inculpatului, care a recunoscut în cursul procesului penal faptele, cuantumul şi modalitatea de executare a pedepselor, astfel cum au fost stabilite, fiind de natură a crea condiţiile reeducării inculpatului şi atingerii scopului pedepsei. Faptul că inculpatul a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii tot pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat şi tâlhărie, denotă faptul că pedepsele aplicate nu şi-au atins scopul prevăzut de art. 52 Cod penal, respectiv de a preveni săvârşirea de noi infracţiuni.

Împotriva deciziei de mai sus a declara recurs inculpatul care a solicitat reducerea pedepsei aplicate pe considerentul că doreşte să se reîntoarcă mai repede în familia sa.

Curtea analizând motivele de recurs şi hotărârile anterioare pronunţate în cauză constată că primele instanţe au pronunţat soluţii legale în cauză, iar recursul declara teste nefondat.

Conform prevederilor art. 52 c. penal Pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni. Prin executarea pedepsei se urmăreşte formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, iar în temeiul prevederilor art. 72 c. penal La stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În cauza de faţă, inculpatul a mai fost condamnat pentru săvârşirea unor infracţiuni de furt. De altfel, faptele prezente le-a săvârşit după de a plecat de la un organ de urmărire penală care îl ancheta pentru săvârşirea unor infracţiuni de furt. Aceste aspecte demonstrează că pedepsele anterior aplicate nu şi au atins scopul, acela de a realiza reeducarea inculpatului şi împiedecarea de a săvârşi noi infracţiuni.

Pe de altă parte, modul de săvârşire al faptelor în cauză, în public şi cu violenţă una dintre ele, creează o stare de pericol social, aspect care coroborat cu cele de mai sus impun aplicarea unei pedepse privative de libertate, indiferent de faptul că prejudiciul creat părţilor vătămate este modic. În ceea ce priveşte cuantumul pedepsei, Curtea constată că prima instanţă s-a orientat în mod corespunzător şi a dat în mod corect eficienţă prevederilor art.52, 72 c.penal în raport cu statutul de recidivist al inculpatului şi cu împrejurările săvârşirii faptei. De altfel, prima instanţă a aplicat în cauză minimul de pedeapsă prevăzut de lege.

Faţă de această situaţie, Curtea În baza art. 38515 pct. 1 lit. b c. pr. pen va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat L. C. împotriva Deciziei nr. 249/AP/ 19.08.2009 pronunţată de Tribunalul Neamţ în dosarul nr. 934/321/2009.

În baza art. 38517 al. 4 c. pr. pen. se va deduce în continuare perioada executată prin arest preventiv de la data de 19.08.2009 la  zi.

În baza art. 189 c. pr. pen. onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 de lei pentru avocat B. R. din cadrul Baroului Bacău se va suporta din fondul M.J.L.C. şi va fi inclus în cheltuielile judiciare.

În baza art. 192 al. 2 c. pr. pen. se va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Domenii speta

Spete similare