Publicitate imobiliară. rectificare de carte funciară. condiţii.

Decizie 1436/R din 06.11.2006


PUBLICITATE IMOBILIARĂ. RECTIFICARE DE CARTE

FUNCIARĂ. CONDIŢII.

Legea nr.7/1996

Cererea în rectificarea cărţii funciare este acea acţiune

în justiţie prin care se cere îndreptarea sau suprimarea unei

înscrieri necorespunzătoare realităţii făcută în cartea funciară,

pentru a pune de acord starea tabulară cu situaţia juridică reală a

unui imobil şi are de regulă un caracter subsecvent, fiind grefată

pe o acţiune de fond.

Instanţele au soluţionat în mod greşit litigiul, cu

încălcarea prevederilor Legii nr.7/1996 care condiţionează

încuviinţarea şi discutarea oricărei modificări a situaţiei de carte

funciară, în contradictoriu cu autorul dreptului a cărui modificare

se solicită, respectiv recurentul.

(Decizia civilă nr.1436/R/06 Noiembrie 2006 pronunţată de Curtea

de Apel Piteşti)

Prin încheierea nr.2573 dată în Camera de Consiliu la 18

martie 2004 de Judecătoria Piteşti – Biroul de Carte Funciară, s-a admis

cererea formulată de petenţii C.C., lichidatorul S.C.„I.E.C.”S.R.L.

Bucureşti prin împuternicitul D.I. şi OJ.C.G.C. Argeş şi s-a dispus

anularea documentaţiei cadastrale nr.4865 din 11 aprilie 2000 pe numele

T.I., înscrisă în Cartea Funciară nr.12311 N a localităţii Piteşti, sub

nr.5870 din 24.08.2000, avându-se în vedere că aceasta nu corespunde ca

amplasament şi configuraţie potrivit probelor dosarului.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.17, 36, 37 şi 49 din

Legea nr.17/1996.

Împotriva acestei încheieri a exercitat calea de atac a apelului

T.I., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, astfel:

- În mod greşit judecătorul delegat nu a procedat la citarea sa

cu prilejul dezlegării cererii, încălcându-se astfel dreptul său la apărare şi

principiul contradictorialităţii.

- În mod eronat s-a procedat la anularea înscrierii în cartea

funciară a documentaţiei cadastrale nr.4865 din 01 aprilie 2000 şi

respectiv la modificarea amplasamentului potrivit adresei nr.3745 din 15

martie 2004, invocându-se motive tehnice, câtă vreme documentaţia

iniţială ce a stat la baza autentificării actelor de proprietate ale părţilor a

fost legalizată şi înscrisă în cartea funciară.

- Într-o ultimă critică s-a arătat că soluţia judecătorului delegat 

contravine legii, pentru considerentul că interesele sale ar putea fi

afectate de cele statuate prin hotărârea premergătoare, într-un viitor

proces.

Tribunalul Argeş, prin decizia civilă nr.459 din 19 aprilie

2006, a respins ca nefondat apelul, reţinând că, potrivit art.336 alin.4 Cod

procedură civilă, încheierea pronunţată în materie necontencioasă poate

fi atacată de orice persoană interesată, chiar dacă aceasta nu a fost citată

la dezlegarea cererii.

Soluţia îşi găseşte întreaga raţiune în specificul procedurii

necontencioase, în cadrul căreia nu se urmăreşte stabilirea unui drept

potrivnic faţă de o altă persoană.

Principiul este, aşadar, opus celui din dreptul comun.

Ţinând seama de caracterul acestei proceduri în cadrul căreia

nu se urmăreşte stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană,

Judecătoria Piteşti a procedat la soluţionarea cererii fără citarea părţilor.

Din acest punct de vedere tribunalul a constatat că prima

critică este neîntemeiată.

Având în vedere adresa nr.1927 din 14 septembrie 2000 şi

planul de parcelare al parterului Fortuna, transmise de lichidatorul 

S.C.„I.E.C.”S.R.L. Bucureşti prin împuternicitul D.I., Biroul de Carte

Funciară, prin judecătorul delegat, în mod corect a anulat înscrierea în

cartea funciară a documentaţiei cadastrale nr.4865 din 11 aprilie 2000 pe

numele T.I., întrucât această documentaţie nu mai corespundea ca

amplasament şi configuraţie.

Prin această măsură nu s-a făcut altceva decât a se modifica,

din considerente tehnice, amplasamentul iniţial pe care au fost

poziţionate spaţiile comerciale deferite acţionarilor C.C. şi T.I., în

Complexul „Fortuna”, fără a se aduce atingere vreunui drept al acestora,

potrivit schiţei depusă la dosarul cauzei.

În raport de cele reţinute, tribunalul a constatat că şi această

critică  este neîntemeiată.

Nici ultima critică nu a fost privită ca fondată, în aprecierea

instanţei de control, pentru considerentele expuse în soluţionarea

primului motiv de apel, procedura privind dezlegarea cererii în faţa

judecătorului delegat având un caracter necontencios în cadrul căreia nu

se urmăreşte stabilirea unui drept potrivnic faţă de altă persoană.

Faţă de considerentele expuse, în temeiul art.296 Cod

procedură civilă, tribunalul a respins apelul ca nefondat.

În conformitate cu prevederile art.299 şi respectarea

termenului statuat de art.301, împotriva acestei decizii a formulat recurs

petentul T.I., invocând critici încadrate în prevederile art.304 Cod

procedură civilă, respectiv: greşita soluţionare a cererii formulate de C.C.

prin care se solicita anularea documentaţiei cadastrale pentru proprietatea

petentului, spaţiu comercial.

În dezvoltarea criticii, se arată că prin încheierea atacată se

modifică limitele proprietăţii petentului în cadrul unei proceduri

necontencioase, ceea ce nu este posibil.

Cele două spaţii comerciale (proprietatea petentului şi

intimatului) fac obiectul unui litigiu aflat pe rolul tribunalului comercial şi

în timpul derulării acestuia s-a anulat înscrierea în cartea funciară, în

condiţiile în care schiţele de plan anexă la actele de dare în plată fac parte

integrantă din aceste titluri de proprietate.

Se dezvoltă critica, în sensul că fără acordul petentului s-a

efectuat o nouă documentaţie cadastrală care schimbă în mod total

amplasamentele în baza cărora s-a efectuat actul de dare în plată pentru

părţile litigante.

Se solicită admiterea recursului, modificarea deciziei şi pe

fond respingerea cererii.

Recursul este fondat pentru considerentele ce se vor

prezenta.

Potrivit art.19 din Decretul-lege nr.115/1938, nici o

rectificare de carte funciară nu este posibil a fi soluţionată ori dispusă

decât în contradictoriu cu titularul dreptului contestat.

Această statuare se regăseşte şi în prevederile Legii nr.7/1996,

fie că se referă la radiere, fie la rectificare, prevederi ce nu permit a fi

efectuate niciuna din aceste operaţiuni decât în contradictoriu cu titularul

dreptului vizat.

În raport de obiectul cererii de rectificare a înscrierilor din

cartea funciară, în sensul anulării documentaţiei cadastrale nr.4865 din 11

aprilie 2000 pe numele altei persoane decât cea care solicita acest lucru,

se impunea ca instanţa să verifice dacă nu se aduc atingere normelor ce

reglementează aspecte de interes general sau interesele unor terţe

persoane, dată fiind tocmai importanţa pentru circuitul civil  a înscrierilor

din cartea funciară.

Cum recurentul face dovada că i-au fost atinse interesele

decurgând din dreptul său de proprietate intabulat cu respectarea legii, se

constată că judecătorul delegat de cartea funciară, cât şi instanţa au

încălcat obligaţia la care am făcut referire în cele ce preced.

În raport de cererea cu care a fost investită, instanţa trebuia să 

constate că soluţionarea cererii nu este posibilă decât în cadrul procedurii

contencioase, respectiv a acţiunii de rectificare a cărţii funciare şi ulterior,

în temeiul unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, era posibilă folosirea

procedurii necontencioase.

Curtea constată că instanţele au soluţionat în mod greşit

litigiul, cu încălcarea prevederilor Legii nr.7/1996 care condiţionează

încuviinţarea şi discutarea oricărei modificări a situaţiei de carte funciară,

în contradictoriu cu autorul dreptului a cărui modificare se solicită,

respectiv recurentul.

Se constată astfel că prin solicitarea sa intimatul persoană

fizică a urmărit preconstituirea unei probe, în condiţiile în care părţile au

pe rolul instanţelor un litigiu comercial, care vizează drepturile de

proprietate ale părţilor din această cauză.

Se poate concluziona că cererea în rectificarea cărţii funciare

este acea acţiune în justiţie prin care se cere îndreptarea sau suprimarea

unei înscrieri necorespunzătoare realităţii făcută în cartea funciară, pentru

a pune de acord starea tabulară cu situaţia juridică reală a unui imobil.

De regulă, acţiunea în rectificare este grefată pe o acţiune de

fond, în speţă acţiune în anularea documentaţiei cadastrale, are deci un

caracter subsecvent.

Art.34 din Legea nr.7/1996 prevede limitativ cazurile de

exercitare a acţiunii în rectificare, astfel că orice persoană interesată poate

cere rectificarea înscrierilor de carte funciară dacă printr-o hotărâre

judecătorească definitivă şi irevocabilă se constată unul din aceste cazuri.

Regimul juridic al proprietăţii imobiliare se întemeiază pe mai

multe principii, printre care şi acela al legalităţii, principiu care decurge

din obligaţia instituită de lege pentru judecătorul delegat de carte funciară

de a verifica dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru a se

putea dispune înscrierea unui drept real şi a respinge cererea dacă aceste

condiţii nu sunt întrunite.

Verificând respectarea acestui principiu, se constată că a fost

încălcat de instanţe pentru considerentele mai sus prezentate, sub acest

aspect recursul este fondat.

Pentru aceste considerente, în temeiul art.312 alin.2 Cod

procedură civilă, a fost admis recursul, cu consecinţa modificării deciziei

atacate, în sensul admiterii apelului şi pe fond a respingerii cererii vizând

anularea înscrierii în cartea funciară a documentaţiei cadastrale

nr.4865/11.04.2000, pe numele T.I., ca inadmisibilă.

Faţă de soluţia adoptată, este de prisos analizarea celuilalt

motiv de recurs, care viza încălcarea prevederilor legale cu privire la

citarea recurentului, în condiţiile în care se solicita anularea

documentaţiei cadastrale pentru proprietatea acestuia, fără a avea

cunoştinţă de această împrejurare.

Sub acest aspect, decizia adoptată de instanţa de apel este

legală.

În consecinţă, s-a admis recursul petentul T.I. declarat împotriva deciziei

civile, s-a modificat decizia atacată, în sensul admiterii apelului declarat

de petentul T.I. împotriva încheierii nr.2573, pronunţată în Camera de

consiliu din data de 18 martie 2004 de către Judecătoria Piteşti şi pe fond

s-a respins ca inadmisibilă cererea formulată de lichidatorul

S.C."I.E.C."S.R.L. Bucureşti prin împuternicit şi Oficiul Judeţean de

Cadastru, Geodezie şi Cartografie.