În cadrul unei contestaţii de verificare a creanţei unei creditoare, judecătorul sindic îşi depăşeşte limitele investiri atunci când invocă din oficiu excepţia nulităţii absolute a contractelor ale căror efecte au fost vizate în contestaţie.

În cadrul unei contestaţii de verificare a creanţei unei creditoare, judecătorul sindic îşi depăşeşte limitele investiri atunci când invocă din oficiu excepţia nulităţii absolute a contractelor ale căror efecte au fost vizate în contestaţie. Nulitatea poate fi invocată doar în cadrul unui proces ce vizează actul  a cărui nulitate se invocă, or, obiectul contestaţiei vizează tabelul de obligaţii suplimentar, nicidecum contractul.

Pronunţarea asupra excepţiei şi admiterea ei doar prin motivare nu şi prin dispozitiv, cu atât mai mult cu cât admiterea contestaţiei a avut la bază doar analiza excepţiei invocate din oficiu impune casarea cu trimitere spre rejudecare. În plus nu există legătură între admiterea contestaţiei şi înlăturarea creanţei din tabelul de obligaţii cu atât mai mult cu cât singurele situaţii în care se poate dispune anularea unor acte frauduloase sunt cele reglementate de art. 79-80 din Legea nr. 85/2006 republicată.

Prin sentinţa nr. 210/04032008 pronunţată de Tribunalul Comercial Mureş în dosarul nr.1137/1371/2007, s-a admis în parte contestaţia disjunsă formulată de creditoarea SC Transgargo Internaţional SRL Braşov, împotriva tabelului suplimentar de obligaţii al debitoarei SC Carbid Fox SA Târnăveni, în sensul eliminării integrale a creanţei în cuantum de 941.439,85 lei înscrisă în favoarea intimatei SC Carbid Trading SA Târnăveni, societate în faliment reprezentată de lichidatorul judiciar Suciu Adriana Tatiana şi a respins contestaţia formulată în contradictoriu cu PCC Morava Chem SRO Cehia.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că  în cauză la termenul din 28.02.2008 judecătorul sindic a invocat din oficiu excepţia nulităţii absolute a izvorului raportului juridic dintre cele două societăţi, excepţie care a cauzat ineficacitatea contractului şi ca urmare a eliminat creanţa SC Carbid Trading SA înscrisă în tabelul suplimentar de obligaţii al SC Carbid Fox SA.

A reţinut că cele două societăţi au procedat la încheierea unui contract prin încălcarea unor dispoziţii imperative privind incompatibilitatea reprezentanţilor firmelor.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 34 alin.2 din Decretul nr. 31/1954 şi ale art. 948 pct.1 Cod civil.

Judecătorul sindic a menţionat că printre cauzele ajungerii debitoarei în insolvenţă se află şi încheierea contractului nr.14003/2002 încheiat între SC Carbid Fox SA şi SC Carbid Trading SA, contract ale cărui efecte au fost atacate în contestaţia supusă analizei.

Celelalte motive vizează contestaţia ce o priveşte pe PCC Morava Chem SRO Cehia.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs SC Carbid Trading SA  şi a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii, respectiv în ceea ce priveşte contestaţia formulată de SC Trans Cargo Internaţional SRL, împotriva creanţei SC Carbid Tranding SA şi respingerea contestaţiei.

În motivarea recursului s-a menţionat că prima instanţă a invocat textul de lege cuprins în art.145 din Legea nr.31/1990, pentru a constata nulitatea absolută a contractului, deşi acest text de lege nu prevede o astfel de sancţiune.

Art. 145 are menirea de a proteja interesele acţionarilor, fiind vorba astfel de un interes personal, iar nulitatea absolută intervine numai în cazul nerespectării unei norme care ocroteşte un interes obştesc.

Art. 34 alin.2 din Decretul nr. 31/1954 reţinut de instanţa de fond, s-a menţionat că nu are aplicabilitate în cauză deoarece persoana juridică nu se poate confunda cu persoanele fizice care compun organele sale colegiale, iar principiul specialităţii capacităţii civile nu a fost încălcat deoarece contractul în discuţie se încadrează în sfera actelor comerciale ce pot fi încheiate de societăţile comerciale.

S-a arătat că acest contract nu a fost contestat de nimeni, şi că eventual acţionarii SC Carbid Fox SA ar fi putut trage la răspundere consiliul de administraţie pentru încheierea unor acte prejudiciabile pentru societate, ceea ce însă nu s-a întâmplat.

S-a menţionat că SC Transgargo Internaţional SRL a contestat doar creanţa SC Carbid Trading SA născută în timpul cât debitoarea SC Carbid Fox SA s-a aflat în procedura reorganizării judiciare, însă judecătorul sindic şi-a depăşit atribuţiile şi a înlăturat total creanţa.

Cu privire la contract s-a arătat că acesta a fost cuprins în planul de reorganizare, plan care a fost aprobat fiind supus atât controlului judecătorului sindic, cât şi al creditorilor care l-au votat.

Creditoarea SC Carbid Trading SA a continuat să presteze aceste serviciu în baza contractului, aşa cum era cuprins în planul de reorganizare.

Analizând cererea de recurs prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor art. 3041 Cod procedură civilă, instanţa a reţinut următoarele:

În cadrul procedurii de faliment, se pot formula mai multe cereri de către părţile implicate în procedură.

Creditoarea SC Transgargo Internaţional SRL a formulat o contestaţie împotriva tabelului suplimentar de obligaţii ale debitoarei SC Carbid Fox SA.

Obiectul acestei contestaţii este verificarea creanţei creditoarei SC Carbid Trading SA.

Aceasta este acţiunea cu care a fost investit judecătorul sindic în vederea soluţionării.

Faţă de acest obiect considerăm că judecătorul sindic şi-a depăşit limitele investirii, invocând din oficiu excepţia nulităţii absolute a contractului nr. 14003/01.11.2002(volumul XVII, filele 202 - 211 dosar fond), încheiat între  creditoarea SC Carbid Trading SA şi debitoarea SC Carbid Fox SA.

Nulitatea absolută poate fi invocată doar în cadrul unui proces ce vizează actul al cărui nulitate se invocă, ori, în speţă, aşa cum am arătat mai sus, obiectul procesului vizează tabelul de obligaţii, nicidecum contractul mai sus menţionat.

În asemenea situaţie, judecătorul sindic şi-a depăşit limitele investirii.

Faţă de aceste aspecte, menţionăm că judecătorul sindic s-a pronunţat astfel pe ceea ce nu s-a cerut.

Deşi a admis contestaţia ca urmare a admiterii excepţiei(întreaga motivare bazându-se pe constatarea nulităţii absolute a contractului), numai prin motivare s-a pronunţat pe excepţie, nu şi prin dispozitiv.

În această situaţie, judecătorul sindic nu a motivat admiterea contestaţiei, neanalizând pe fond contestaţia, ci numai excepţia invocată din oficiu.

Nu există nici o legătură între admiterea contestaţiei şi înlăturarea creanţei.

De altfel, judecătorul sindic nu a ţinut seama de faptul că singurele situaţii în care se poate dispune anularea unor acte frauduloase sunt cele reglementate de art. 79 – 80 din Legea nr.85/2006. Aici sunt prevăzute  condiţii speciale, termene, etc.

În consecinţă, în baza art. 312 alin.5 Cod procedură civilă, instanţa a admis recursul, deoarece procesul s-a soluţionat fără a se intra în cercetarea fondului, a casat hotărârea  atacată şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe.

În rejudecare prima instanţă va identifica solicitările reclamantului, respectiv va pune în discuţie obiectul acţiunii în raport de cele menţionate în cuprinsul recursului, respectiv dacă se referă la creanţa creditoarei născută în perioada reorganizării judiciare a debitoarei, în raport de cuprinsul contestaţiei, va analiza pe fond contestaţia, şi va ţine cont de celelalte constatări din cuprinsul prezentei decizii, precum şi din cuprinsul recursului.

Domenii speta

Spete similare