Analizarea de către instanţa de apel a unor motive depuse după închiderea dezbaterilor. încălcarea principiilor contradictorialităţii, publicităţii şi dreptului la apărare.

Decizie 317 din 06.10.2009


1. ANALIZAREA DE CĂTRE INSTANŢA DE APEL A UNOR MOTIVE DEPUSE DUPĂ ÎNCHIDEREA DEZBATERILOR. ÎNCĂLCAREA PRINCIPIILOR  CONTRADICTORIALITĂŢII,  PUBLICITĂŢII ŞI DREPTULUI LA APĂRARE.

În  condiţiile în care  prin motivele de apel depuse de către pârâţi, după închiderea dezbaterilor şi rămânerea în pronunţare s-au formulat şi critici noi , iar acestea  au format , obiectul analizei instanţei de apel,, tribunalul a încălcat flagrant dreptul la apărare al intimaţilor şi principiile contradictorialităţii şi publicităţii, pronunţând o hotărâre nelegală.

Dispunând asupra unor motive de apel care nu au fost comunicate părţilor adverse şi asupra cărora nu a existat posibilitatea de a formula apărări şi de a fi supuse dezbaterii în şedinţă publică, tribunalul a încălcat dispoziţiile art. 129 şi respectiv ale disp.art. 24 din Constituţia României şi ale art. 6 din  Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar hotărârea pronunţată este astfel lovită de nulitate absolută.

Prin decizia civilă nr.317/6 aprilie 2009 Curtea de Apel Ploieşti a admis recursul declarat de  reclamantul C.N. în contradictoriu cu intimata pârâtă C.A. şi pârâţii C.S. şi C.C. împotriva deciziei civile nr. 1490 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa la data de 28 noiembrie 2008, acasat decizia şi a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Dâmboviţa reţinând următoarea situaţie:

La data de 7.06.2007 pârâţii C.C. şi C.S. au depus la dosar motivele de apel în formă olografă prin care au susţinut că, în speţă, componenţa masei succesorale nu corespunde probelor administrate, în cuprinsul acesteia intrând şi bunurile indicate în cererea formulată de către ei la instanţa de fond şi s-a învederat că s-au aplicat nelegal disp.art. 741 Cod civil, atribuindu-se atât terenurile din intravilan cât şi construcţia, reclamantului intimat.

Potrivit încheierii de şedinţă din data de 2.11.2007 tribunalul a rămas în pronunţare  asupra apelului, luând act de concluziile orale formulate de apărătorul reclamantului, (apelanţii şi apărătorul acestora  neprezentându-se), pentru ca ulterior, după rămânerea în pronunţare să se prezinte apărătorul apelanţilor, care a depus la dosar motivele de apel tehnoredactate, conform referatului existent pe versoul încheierii din 2 noiembrie 2007.

La data de 16.11.2007 tribunalul a pronunţat decizia civilă nr. 515 prin care a admis apelul declarat de pârâţi şi a dispus completarea masei succesorale cu mai multe bunuri, iar în considerentele acestei hotărâri instanţa a expus motivele de apel tehnoredactate depuse de apărătorul apelanţilor  după rămânerea în pronunţare, motive care nu sunt identice cu cele  redactate în formă olografă la data de 7.06.2007 şi care fuseseră supuse dezbaterii la termenul de judecată din data de 2.11.2007.

Astfel, prin aceste motive s-au reiterat criticile formulate în cererea olografă, referitoare la componenţa masei succesorale în raport de probele administrate, la cele opt camere ce formează imobilul de locuit şi la aplicarea greşită a prevederilor art. 741 Cod civil şi ale art. 6739 Cod procedură civilă, dar în plus de acestea s-a criticat reţinerea de către instanţa de fond a efectuării de către reclamantul-intimat, prin contribuţie proprie, a două camere, o bucătărie şi un garaj, aceste construcţii fiind în realitate, au susţinut apelanţii, „edificate în coproprietate de reclamant cu părinţii”.

În aceste condiţii, având în vedere că  prin motivele de apel depuse de către pârâţi, după închiderea dezbaterilor şi rămânerea în pronunţare s-au formulat şi critici noi , iar acestea sunt motivele de apel reţinute în considerentele deciziei , care au format deci, obiectul analizei instanţei de apel, Curtea a constatat că procedând astfel, tribunalul a încălcat flagrant dreptul la apărare al intimaţilor şi principiile contradictorialităţii şi publicităţii, pronunţând o hotărâre nelegală.

Dispunând asupra unor motive de apel care nu au fost comunicate părţilor adverse şi asupra cărora nu a existat posibilitatea de a formula apărări şi de a fi supuse dezbaterii în şedinţă publică, tribunalul a încălcat dispoziţiile art. 129 şi respectiv ale disp.art. 24 din Constituţia României şi ale art. 6 din  Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar hotărârea pronunţată este astfel lovită de nulitate absolută.

În considerarea celor menţionate în precedent, apreciind în cauză incidenţa cazului de casare reglementat de art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă - text de lege pe care se întemeiază în realitate primul motiv de recurs formulat de către reclamant, (încadrarea în drept fiind realizată de instanţă, conform dispoziţiilor art. 129 şi 306 al. 3 cod pr.civilă), Curtea a admis recursul şi a casat decizia recurată,  trimiţând cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel.