Omor deosebit de grav. Elemente constitutive

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BOTOŞANI

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. XXXX/40/2012art. 174, 176 Cod penal

SENTINŢA NR. XXX

Şedinţa publică din data de xx.xx. 2013

Completul constituit din:

PREŞEDINTE

Grefier

Ministerul public, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani reprezentat prin procuror

Pe rol pronunţarea asupra acţiunii penale privind pe inculpatul A. A. M. – trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 174, 176 lit. g Cod penal (prin schimbarea încadrării juridice din art. 174 Cod penal), art. 266 alin. 2, şi art. 266 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, 34 Cod penal.

Dezbaterile cauzei în fond au avut loc în şedinţa publică din data de xx.xx. 2013, susţinerile orale ale părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, care parte integrantă din prezenta hotărâre şi când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanţa a amânat pronunţat pronunţarea pentru astăzi, când:

Deliberând,

T R I B U N A L U L

Asupra acţiunii penale de faţă:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani din xx.xx. 2012, a fost trimis în judecată inculpatul A. A. M. pentru săvârşirea infracţiunilor de omor şi cercetare abuzivă, prev. şi ped. de art. 174 Cod penal, art. 266 alin. 2 şi art. 266 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a şi 34 Cod penal.

S-a reţinut în sarcina acestuia că, în calitate de agent de poliţie judiciară la Secţia nr. 10 de Poliţie Rurală Ştefăneşti, judeţul Botoşani, în exercitarea atribuţiilor de serviciu privind identificarea autorilor furtului comis în seara de xx.xx.2011, dintr-un chioşc aparţinând lui C. C., din satul Năstase, comuna Mihălăşeni, inculpatul a exercitat acte de violenţă, în scopul obţinerii unor declaraţii de recunoaştere de la suspecţii T. I. C. şi I. G. D..

T. I. C. a suferit leziuni vindecabile în 6-7 zile de îngrijiri medicale iar I. G. D. a suferit leziuni în urma cărora a decedat.

Sesizată instanţa cu rechizitoriul, s-a format dosarul nr. XXXX/40/2012 cu prim termen de judecată la xx.xx.2012, acordându-se ulterior alte termene de judecată la solicitarea acestuia pentru apărare.

La punerea în discuţie a regularităţii actului de sesizare, la termenul de judecată din xx.xx.2012, procurorul a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracţiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, respectiv cea de omor, prev. şi ped. de art. 174 Cod penal, în infracţiunea de omor deosebit de grav, prev. şi ped. de art. 174, 176 lit. g Cod penal, dată fiind calitatea inculpatului de agent de poliţie.

Prin încheierea de şedinţă de la acest termen, analizând cererea formulată de procuror în raport de calitatea pe care a avut-o inculpatul la data comiterii infracţiunii, instanţa a apreciat-o că este întemeiată, motiv pentru care, în temeiul art. 334 Cod procedură penală, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de omor, prev. şi ped. de art. 174 Cod penal în infracţiunea de omor deosebit de grav prev. şi ped. de art. 174 raportat la art. 176 lit. g Cod penal.

Urmare a admiterii cererii de schimbare a încadrării juridice, instanţa a respins cererea inculpatului de a beneficia de dispoziţiile art. 3201 Cod procedură penală, respectiv de reducerea pedepsei ca urmare a recunoaşterii, motivat de faptul că, în cauză nu pot fi aplicate dispoziţiile alin. 1 – 6 ale acestui text de lege întrucât acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţă.

Urmare a schimbării încadrării juridice, instanţa din oficiu a dispus efectuarea unei expertize psihiatrice pentru inculpat, expertiză efectuată în cauză şi care a concluzionat (fila 166 dosar) că acesta a comis faptele cu discernământ.

Analizând actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, în raport cu probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa reţinut corect dovedită următoarea situaţie de fapt:

În perioada xx.xx.2007-xx.xx. 2011, inculpatul A. A. M. şi-a desfăşurat activitatea în cadrul I.P.J. Botoşani (fila 165 dosar urmărire penală), iniţial ca ajutor şef de post în comuna Rădăuţi Prut şi apoi ajutor şef de post la Postul de Poliţie Durneşti, judeţ Botoşani.

Începând cu data de xx.xx.2011, inculpatul a fost numit agent la secţia nr. 10 Poliţie Rurală Ştefăneşti iar la 01 noiembrie 2011 a fost numit agent la Postul de poliţie Mihălăşeni din cadrul secţiei de poliţie rurală nr. 10 Ştefăneşti.

În baza ordinului M.A.I. nr. S/II/3140/05 mai 2007 emis ca urmare a avizului procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ nr. 1680/C/2007, inculpatul făcea parte din structurile Poliţiei judiciare (fila 164 dosar urmărire penală).

La data de xx.xx. 2011, la Secţia nr. 10 Poliţia rurală Stefăneşti, din cadrul I.P.J. Botoşani a fost înregistrată plângerea formulată de numitul C. C. P. din comuna Mihălăşeni, sat Năstase, judeţ Botoşani, cu privire la faptul că, în noaptea de xx.xx.2011, persoane necunoscute au pătruns prin forţarea unui geam în magazinul I.F. C. C. Petru iar, din interior, au sustras mai multe bunuri în valoare de aproximativ 70 lei, solicitând efectuarea de cercetări pentru identificarea autorilor şi recuperarea prejudiciului.

Şeful secţiei de Poliţie Rurală nr. 10 Ştefăneşti, inspectorul P. D. N. a constituit echipa operativă formată din agent principal A.M.şi agent A. A. M., care făceau parte din structurile Poliţiei Judiciare însoţiţi de agent principal N. P. C. – tehnician criminalist, care s-au deplasat la faţa locului în vederea efectuării de cercetări şi identificarea autorilor faptei.

După ce au ajuns la faţa locului, lucrătorii de poliţie au raportat că cele sesizate se confirmă iar din efectuarea cercetării la faţa locului s-a constatat că autorii faptei au pătruns în bar prin forţarea gratiilor şi a sistemului de închidere a unui geam, sustrăgând de pe un raft circa 10 pungi de seminţe de floarea soarelui marca Family, 5 ciocolate marca Laura, suma de 250 lei în monede de 50 bani.

Lucrătorii echipei operative au raportat continuarea cercetărilor. În satul Năstase, comuna Mihălăşeni, inculpatul s-a deplasat cu autoturismul proprietate personală iar agenţii de poliţie N. şi A. M. s-au deplasat cu un autoturism din dotarea Secţiei de Poliţie Rurală nr. 10 Ştefăneşti. Inculpatul a audiat pe numitul C. C. Petru iar tehnicianul criminalist a procedat la efectuarea cercetării la faţa locului. Ulterior, cei doi agenţi de poliţie, A. M şi A. A. M. au efectuat investigaţii pentru a stabili cercul persoanelor bănuite, care puteau fi autorii infracţiunii de furt.

Printre persoanele care au fost incluse în cercul de bănuiţi au fost T. I. C. şi I. G. D..

Din investigaţii a rezultat că, I. G. D. se afla la sora sa I. G. P., care locuia în sat Stanca, oraş Ştefăneşti, cu concubinul ei T. L.. În jurul orelor 1030, cei doi agenţi de poliţie au ajuns în localitatea Stânca, oraş Stefăneşti, unde l-au găsit pe I. G. D. în stare de ebrietate la sora acesteia. Aceştia au invitat-o pe victimă la Postul de Poliţie Mihălăşeni. Cei trei s-au urcat în autoturismul din dotarea unităţii şi-au deplasat în apropierea satului Năstase în tarlaua numită „La Livadă”, unde l-au găsit pe numitul T. I. C., care păşuna oile lui C. C. I.. L-au luat şi pe acesta în autoturism, moment în care I. G. D. a început să se împotrivească activităţii de conducere afirmând că refuză să-i mai însoţească pe cei doi agenţi de poliţie.

În aceste împrejurări, A.M. a procedat la încătuşarea victimei, aceasta fiind dusă la poliţie cu autoturismul din dotarea Secţiei de Poliţie Rurală nr. 10 Ştefăneşti, condus de către agentul A. M, acesta fiind însoţit şi de agentul de poliţie N. P. C..

Inculpatul a făcut deplasarea la postul de poliţie cu autoturismul proprietate împreună cu T. I. C..

În jurul prânzului, cele două echipaje au ajuns la postul de poliţie Mihălăşeni. I. G. D. a fost introdus în camera şefului de post în care a intrat şi inculpatul, care avea asupra sa bastonul din dotare. Agentul de poliţie A.M.C. a procedat la desfacerea cătuşelor de la mâinile lui I. G. D.  după care a intrat în anticameră unde se afla T. I. C., începând să-l audieze pe acesta în legătură cu furtul comis în seara precedentă.

În camera unde se afla A.M. cu T. I. C., se aflau două birouri la celălalt birou tehnicianul criminalist N. P. C. întocmea procesul verbal de cercetare la faţa locului.

Având în vedere că I. G. D. nu recunoştea fapta săvârşită, inculpatul a început să-l lovească cu bastonul peste cap, corp, membre superioare şi membre inferioare.

În acest timp, A.M.C. consemna declaraţia scrisă ca urmare a audierii lui T. I. C.. În aceste împrejurări, inculpatul a ieşit în două rânduri din încăperea în care se afla I. G. D. şi i-a aplicat şi lui T. I. C. mai multe lovituri de baston peste spate cerându-i să recunoască fapta săvârşită şi avertizându-l ca altădată să nu mai meargă la furat împreună cu I. G. D..

La un moment dat, atât T. I. C., cât şi I. G. D.  şi-au făcut nevoile fiziologice pe ei, primul cerând să fie dus la grupul sanitar, fiind condus de către A.M.C. la WC-ul din spatele postului de poliţie.

Datorită loviturilor primite, I. G. D. a căzut între sobă şi un postament pentru drapel, afirmând că-i este rău şi că-l doare stomacul, cerând totodată apă.

Inculpatul s-a deplasat în faţa postului de poliţie cu o sticlă, luând apă de la o pompă. După ce i-a dat acestuia să dea apă şi l-a stropit ca să-şi revină, a continuat să-l lovească cu bastonul peste mâini şi picioare, cerându-i să recunoască fapta pentru care este cercetat.

I. G. D. a manifestat în continuare o stare generală de rău, situaţie în care inculpatul a chemat iniţial pe N. P. C., cerându-i acestuia să-şi dea cu părerea dacă acesta nu se preface. Văzând că I. G. D.  este leşinat, a fost chemată martora P. M. asistentă medicală care s-a deplasat la faţa locului, fără a avea asupra sa, aparatură medicală sau medicamente de intervenţie. Martora l-a găsit pe I. G. D. căzut, opus uşii de intrare între soba din dreapta şi postamentul pentru drapel, cu faţa spre uşa de intrare, având pupilele fixe. Văzând că starea acestuia este foarte gravă, a revenit în prima cameră, de unde a făcut un apel la telefonul de urgenţă 112 anunţând ambulanţa.

Întrucât în încăpere mirosea a alcool, martora a crezut iniţial că victima a făcut o hipertensiune arterială, datorită stării de ebrietate. În acest sens, s-a deplasat la dispensar, luând asupra sa un aparat de tensiune, un garou, venocard şi ser fiziologic în ideea de a încerca să-i acorde asistenţa medicală.

Martora a încercat să-i desfacă hainele de la o mână pentru a-i măsura tensiunea şi a căuta o venă ca să-i facă o injecţie intravenoasă.

Întrucât nu a reuşit l-a rugat pe inculpat să-l ajute iar acesta a solicitat ajutorul inculpatului A.M.C.. În aceste împrejurări, martora a constatat că victima nu avea puls şi tensiune şi că era decedată.

Sosind ambulanţa, personalul medical a constatat că pacientul decedase de aproximativ 45 minute, acesta având puls 0, tensiune 0, respiraţie absentă, pupile mitriatice, cornee opacă, lividitate cadaverică şi extremităţi reci cianotice. Dat fiind această situaţie, nu s-a mai procedat la efectuarea manevrelor de resuscitare.

În aceste împrejurări, inculpatul şi doi agenţi de poliţie, au anunţat superiorii, respectiv pe comisarul şef V. C., şeful poliţiei oraşului Stefăneşti şi inspectorul P. D. N., care au sesizat conducere I.P.J. Botoşani şi au solicitat intervenţia unei echipe operative din care să facă parte şi un procuror pentru a cerceta împrejurările în care a intervenit moartea lui I. G. D..

Din raportul de constatare medico-legală nr. XX/N/xx.xx.2012 a Serviciul de Medicină Legală Botoşani, a rezultat că moartea lui I. G. D. a fost violentă şi s-a datorat şocului traumatic şi hemoragic, urmare a unui politraumatism cu hematoame subcutanate întinse, tumefacţii, echimoze, fractură a două coaste şi contuzie pulmonară.

Leziunile s-au putut produce prin lovire cu obiect contondent de formă alungită şi posibil mijloace contondente.

De asemenea, s-a constatat că, în momentul decesului, victima avea o alcoolemie de 2,40 gr. ‰ iar alcooluria de 2,30 gr. ‰.

S-a mai arătat în acest raport că leziunile traumatice pot data din xx.xx. 2011, iar pentru instalarea stării de şoc traumatic şi hemoragic, este necesar un interval de timp de 15-30 minute de la producerea leziunilor.

Starea de ebrietate a favorizat apariţia şi decompensarea şocului.

Totodată, s-a concluzionat că între leziunile traumatice, constatate la necropsie şi deces există raport direct de cauzalitate.

La data de xx.xx.2011, a fost examinat medico-legal şi T. I. C..

Din raportul de constatare medico-legală nr. 1532/D/22 decembrie 2011, a Serviciului de Medicină Legală Botoşani (fila 104 dosar urmărire penală), rezultă că T. I. C. a prezentat leziuni în regiuni scapulară stângă, interscapulară vertebrală superior, pe faţa postero-internă a braţului stâng, pe faţa internă a braţului stâng în regiunea scapulară dreaptă, pe faţa postero-internă a braţului drept, pe faţa externă a braţului drept şi pe faţa externă a coapsei drepte, leziuni care puteau data din xx.xx. 2011 şi au putut fi produse prin loviri repetate cu un corp dur alungit, fiind necesare pentru vindecare un număr de 6-7 zile îngrijiri medicale.

Situaţia de fapt prezentată mai sus a fost dovedită cu procesul verbal de cercetare la faţa locului însoţit de planşe fotografice (filele 425 dosar urmărire penală), dovada de ridicare bunuri (fila 26 dosar urmărire penală), concluzii provizorii emise de Serviciul de Medicină Legală Botoşani (filele 39-40 dosar urmărire penală), raportul de constatare medico-legal necropsie nr. 56/E/03 martie 2012 (filele 41-44 bis dosar urmărire penală), împreună cu planşe fotografice privind examinare cadavrului (filele 45-79 dosar urmărire penală), declaraţiile martorilor T. I. C. (filele 92-99 dosar urmărire penală şi fila 139 dosar instanţă), N. P. C. (filele 124-126 dosar urmărire penală şi fila 138 dosar instanţă), A.M.C. (filele 133-138 dosar urmărire penală şi fila 170 dosar instanţă), T. L. (filele 145-146 dosar urmărire penală şi fila 172 dosar instanţă), I. G. P. fila 147 dosar urmărire penală şi fila 173 dosar instanţă), P. M.(filele 148-149 dosar urmărire penală şi fila 174 dosar instanţă), procesele verbale de confruntare aflate la filele 100-141 dosar urmărire penală), declaraţiile inculpatului (filele 172-182 dosar urmărire penală şi filele 201 şi 243 dosar instanţă), proces verbal de cercetare la faţa locului (filele 116-117 dosar urmărire penală) însoţit de planşe fotografice (filele 188-123 dosar urmărire penală), raportul de constatare medico-legală pentru T. I. C. împreună cu planşe foto (filele 104-115 dosar urmărire penală), adresa Serviciul Judeţean de Ambulanţă împreună cu fişa urgenţă prespitalicească (fila 161-163 dosar urmărire penală).

Inculpatul, pe parcursul procesului penal, a avut o poziţie relativ sinceră în ce priveşte împrejurările care au dus la decesul victimei.

În prima declaraţie dată la organul de cercetare penală, acesta a precizat că, fără a se exercita acţiuni de violenţă asupra victimei, acestuia i s-a făcut rău. Ulterior, acesta s-a prelevat de dreptul la tăcere iar, în următoarele declaraţii pe care le-a dat, a recunoscut că i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii şi bastonul victimei peste mâini şi picioare. Recunoaşte de asemenea că l-a lovit şi pe T. I. C. spunându-i acestuia ca altădată să nu mai fure.

Totodată, a precizat că victima a fost lovită în acelaşi timp şi de către colegul său, A.M. peste corp cu pumnii. A mai precizat că nu au fost necesare multe lovituri întrucât victima a căzut imediat jos, fiind posibil ca aceasta să se fi lovit puţin de sobă.

După ce victima a căzut jos, a arătat inculpatul că el a continuat să o mai lovească cu bastonul iar A. M. cu pumnii.

În timp ce victima era lovită, a arătat inculpatul că aceasta ţipa şi spunea că nu se face vinovat de fapta de care era acuzat.

La un moment dat, victima a spus că-i este rău, iar inculpatul a plecat să-i aducă apă. După ce i-a adus apă, a continuat să o lovească cu bastonul de culoare albă peste mâini şi picioare însă acesta tot nu a recunoscut şi în aceleaşi împrejurări l-a strigat pe A.M.să vină la el, care a venit şi a lovit victima cu piciorul în zona pieptului. Când şi-a dat seama că victima nu se mai mişcă, arată inculpatul că N. l-a sunat pe şeful său, P. D. de la Ştefăneşti iar acesta i-a spus să o anunţe pe asistenta de la dispensar. A mai arătat că nu a sunat ambulanţa întrucât a făcut exact ce i-a zis şeful său.

După ce a sosit ambulanţa a venit şi şeful său P. D., care l-a liniştit spunându-i că victimei i s-a făcut rău de la alcool şi să nu ne speriem. Arată că a fost învăţat de P. D. şi V. D. – şeful Poliţiei Rurale Ştefăneşti să nu declare nimic afirmând „dacă vă daţi de gol în faţa procurorului nu aţi făcut nimic”.

De asemenea, a învederat instanţei că are cunoştinţă că, în acea noapte victima a comis o faptă de furt în dauna părţii vătămate I. E., respectiv a sustras dintr-un beci al acesteia două bidoane ce conţineau vin şi că este posibil ca, fractura de coaste să fi fost produsă prin căderea acestuia de pe scară în beciul respectiv.

În susţinerea situaţiei de fapt prezentată de inculpat, la urmărirea penală s-a dispus confruntarea inculpatului cu martorii T. I. C., A.M.C. şi N. P. C..

În instanţă, apărătorul inculpatului a solicitat în apărare proba cu martorii I. V., P. D. N., V. C., A. R. C. şi, în circumstanţiere proba cu înscrisuri şi cu audierea martorilor D. D. şi M. I..

În dovedirea celor susţinute de către inculpat cu privire la faptul că inculpatul în ce noapte ar fi căzut într-un beci a solicitat a fi ataşat dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Săveni, în care s-au făcut cercetări cu privire la acest furt.

De asemenea, a solicitat avizarea raportului de necropsie efectuat de Serviciul de Medicină Legală Botoşani.

După primirea avizului, inculpatul, prin apărător, a solicitat efectuarea unui raport de expertiză medico-legală cu următoarele obiective:

- să se facă aprecieri, estimări şi să se formuleze concluzii cu privire la leziunile descrise în raportul de constatare medico-legală întocmit de S.M.L. Botoşani, cu referire la sediul acestora, întinderea lor, aspectul lor, vechimea în raport cu momentul decesului victimei, mecanismul de producere a acestora;

- care ar fi fost numărul de zile necesar pentru vindecare în caz de supravieţuire;

- care dintre ele au avut efect tanato-generator;

- care este cauza şi mecanismul morţii;

- dacă semnele de violenţă, leziunile de pe membrele superioare şi inferioare au avut efect tanato-generator. În caz de supravieţuire, care ar fi fost numărul de zile de îngrijiri.

- dacă fractura incompletă a celor două coaste şi contuzia pulmonară s-au putut produce ca urmare a căderii de pe scara beciului locuinţei lui I. E., în seara de xx.xx.2011, sau cu ocazia escaladării gardului (de circa 1,50 m.), de la barul familiei C., tot în noaptea de 15/xx.xx. 2011;

- raportat la intoxicaţia etanolică stabilită în cauză în momentul decesului (2,40 % - în sânge, respectiv 2,30 % în urină), să se facă estimări, aprecieri şi concluzii dacă aceasta prin ea însăşi prezenta potenţial tanato-generator şi reprezintă în fapt cauza morţii sau a constituit doar un factor favorizator;

- prin metoda calculului retroactiv, să se stabilească gradul de intoxicaţie etanolică pentru orele anterioare decesului, respectiv orele 1000-1200;

- raportat la toate datele de anchetă (urmărire penală şi cercetare judecătorească), să se dea explicaţii ştiinţifice în legătură cu posibilitatea instalării şocului traumatic şi hemoragic stabilit drept cauză a decesului, potrivit raportului de constatare medico-legală emis de Serviciul de Medicină Legală Botoşani.

Instanţa a admis probele solicitate de către inculpat.

În urma analizării probelor solicitate de către inculpat în raport cu celelalte probe administrate în instanţă cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa constată că nu se confirmă susţinerea inculpatului cu privire la participarea la comitere faptei şi a altei persoane.

Astfel, martorii P. D. N. (fila 216 dosar instanţă), V. C. (fila 217), Ţ. C. I. (fila 139 instanţă), N. P. C. (fila 138 instanţă), audiaţi atât în cursul urmăririi penale cât şi în instanţă, au descris în mod constant aceeaşi situaţie de fapt cu privire la modul de derulare a evenimentelor din ziua de xx.xx. 2011, la sediul poliţiei Mihălăşeni, judeţul Botoşani. De asemenea, martorii A.M.C., T. I. C. cât şi N. P. C. au fost confruntaţi cu inculpatul la urmărirea penală, susţinând aceleaşi declaraţii în instanţă, neexistând nici un dubiu cu privire la situaţia de fapt reţinută în sarcina inculpatului, aşa cum a fost prezentată mai sus.

Prin urmare, actele de agresiune asupra victimei, din întreg probatoriul administrat rezultă că au fost datorită acţiunii inculpatului.

În ce priveşte leziunile cu privire la fractura celor două coaste şi contuzia pulmonară, aşa cum rezultă din raportul de necropsie, cât şi din expertiza efectuată în cauză, acestea s-au produs prin lovirea activă, ipoteza formulată de inculpat prin apărător nefiind susţinută de aceste două acte medicale.

În cauză, cu privire la aceste leziuni a fost audiat şi medicul legist I. V., la cererea inculpatului, care, în declaraţia dată la fila 200 dosar, a precizat că, după părerea sa, aceste leziuni se puteau produce cu mijloace contondente, prin lovire cu pumnul sau cu piciorul.

De altfel, din probatoriul administrat în cauză, există o îndoială cu privire la furtul comis de către victimă în noaptea de 15/xx.xx. 2011, din beciul părţii vătămate I. E., întrucât există contradicţii între declaraţia acestei părţi vătămate dată în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Săveni, care precizează că a formulat prezenta plângere fiind sesizată de către organele de poliţie şi că i s-ar fi sustras din beci, 2 bidoane de plastic cu vin de câte 5 litri cu vin fiecare şi declaraţia martorului T. L. (filele 145 dosar urmărire penală şi 172 instanţă) care precizează că victima a venit la domiciliul său cu 2 bidoane de vin de câte 3 litri fiecare.

Din verificările dosarului de cercetare penală al Parchetului de pe lângă Judecătoria Săveni, respectiv procesul verbal de cercetare la faţa locului efectuat la locuinţa părţii vătămate I. E. (fila 28 dosar urmărire penală), rezultă că, pentru verificarea afirmaţiilor victimei, la sosirea echipei de cercetare s-a procedat la forţarea lacătului de la anexa de unde se reclamă furtul, întrucât nu s-au constatat urme de forţare a acestei uşi, lucru dovedit cu planşa fotografică aflată la fila 33 în acest dosar.

Prin urmare, este posibil ca vinul cu care victima a venit la domiciliului concubinei surorii sale să fi provenit din altă locaţie, aşa încât, cu atât mai mult nu poate fi luată în considerare de către instanţă susţinerea apărătorului inculpatului cu privire la o altă modalitate de producere a leziunilor în ce priveşte fractura de coaste şi contuzia pulmonară.

Revenind la cele două acte medicale efectuate în cauză, instanţa reţine că, din raportul de necropsie efectuat de Serviciul de Medicină Legală Botoşani (aflat la 41-44 dosar urmărire penală), rezultă că moartea victimei I. G. D. a fost violentă şi s-a datorat şocului traumatic şi hemoragic, urmare a unui politraumatism cu hematoane subcutanate întinse, tumefacţii, echimoze, fractura a două coaste şi contuzie pulmonară, leziuni ce s-au putut produce prin lovire cu obiecte contondente de formă alungită şi posibil şi mijloace contondente, între leziunile constatate la necropsie şi deces, existând raport direct de cauzalitate.

În acelaşi raport se face precizarea că, în momentul decesului, victima avea o alcoolemie de 2,40 gr. ‰ şi o alcoolurie de 2,30 gr. ‰.

Se precizează de asemenea că leziunile traumatice pot data din xx.xx. 2011, că pentru instalarea stării de şoc traumatic şi hemoragic este necesar un interval de timp de 15-30 minute de la producerea leziunilor iar starea de ebrietate a favorizat apariţia şi decompensarea şocului.

Acest raport de necropsie a fost avizat de Comisia de avizare şi control a Institutul de Medicină Legală Iaşi (fila 133 dosar), care a concluzionat că este de acord cu concluziile raportului de constatare medico-legală întocmit de Serviciul de Medicină Legală Botoşani, concluzii care sunt ştiinţific elaborate şi bazate pe datele medicale inserate în raport, precizând că decompensarea şocului traumatico-hemoragic a fost favorizată şi de intoxicaţia etilică prezentată de victimă.

La cererea inculpatului, aşa cum s-a arătat mai sus, instanţa a admis efectuarea unei expertize medico-legale cu obiectivele mai sus-arătate, expertiză efectuată în cauză şi depusă la dosar (filele 289-295 dosar) şi care a concluzionat că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat şocului traumatico-hemoragic, consecinţa unui traumatism obiectivat prin plăgi, hematoame subcutanate întinse în suprafaţă, echimoze, fractură a două coaste şi contuzie pulmonară şi intoxicaţiei acute etanolice.

S-a mai precizat faptul că în tanato-geneză au intervenit doi factori violenţi, respectiv şocul traumatico-hemoragic şi intoxicaţia acută etanolică, niciunul dintre aceştia neputând explica izolat decesul.

Aspectul şi topografia leziunilor de violenţă pledează pentru producerea lor prin loviri active cu mijloace contondente şi obiect contondent alungit.

În caz de supravieţuire se precizează în raport că leziunile de violenţă constatate ar fi necesitat 23-25 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.

De asemenea, s-a precizat că leziunile de violenţă constatate pe membrele superioare şi inferioare (hematoame, echimoze), prin însele în mod izolat nu au avut potenţial tanato-generator şi ar fi necesitat 11-12 zile îngrijiri medicale pentru vindecare în caz de supravieţuire a victimei.

Fractura celor două coaste şi contuzia pulmonară s-a produs cel mai probabil prin lovire activă, ipoteza formulată de apărătorul inculpatului (căderea susnumitului pe scara unui bec sau cu ocazia escaladării unui gard) fiind puţin probabilă.

S-a mai arătat în concluziile raportului că intoxicaţia acută etanolică prezentată de victimă, respectiv alcoolemia de 2,40 gr. ‰ şi alcooluria de 2,30 gr. ‰, prin ea însăşi în mod izolat nu a avut potenţial tanato-generator.

Explicând decesul victimei s-a arătat că teoretic decesul imediat post-agresiune poate interveni prin trei mecanisme: lezarea severă a unui organ vital, dezechilibrul metabolic sever (hipobolemie, hipoxie, acidoză) sau combinaţii ale acestora. Şocul hemoragic apare la pierderi de volum sanguin între 15-80 %, în funcţie de viteza hemoragiei şi intervenţia mecanismelor compensatorii de apărare (reacţia simpatoandrenergică). În cazul victimei, deşi pierderile sanguine nu au fost rapide intoxicaţia etanolică cu blocat mecanismele compensatorii, şocul instalându-se rapid şi cu severitate mare.

La această expertiză, inculpatul prin apărător, a formulat obiecţiuni după cum urmează:

Referitor la primul obiectiv al expertizei, a fost criticat faptul că cei trei experţi au formulat descrieri, concluzii incomplete fără argumentaţie sau răspuns, astfel încât s-a solicitat ca cei trei experţi să facă estimări şi aprecieri iar în final să se formuleze concluzii, argumentate ştiinţific pentru fiecare aspect precizat în obiectiv, solicitând a se formula opinii şi estimări cu privire la vechimea leziunilor, raportat la concluziile provizorii, dat fiind inadvertenţele dintre cele două concluzii provizorii aflate la dosarul de cercetare penală şi faţă de care nu se face vorbire în finalul raportului de constatare medico-legală a Serviciul de Medicină Legală Botoşani.

De asemenea, a criticat faptul că nu s-a specificat cu certitudine cu privire la argumentele care demonstrează că fractura incompletă a celor două coaste şi contuzia pulmonară s-au produs prin loviri active şi care ar fi argumentele care înlătură posibilitatea producerii lor prin căderi repetate sau escaladarea unui gard de circa 1,5 m. înălţime aşa cum rezultă din datele de anchetă.

Cei trei experţi nu au răspuns de asemenea, la solicitarea de a se face un calcul retroactiv al alcoolemiei victimei.

A criticat faptul că expertiza întocmită de Institutul de Medicină Legală Iaşi nu face referire cu privire la raportul de necropsie efectuat de Serviciul de Medicină Legală Botoşani, nu s-a explicat şi demonstrat existenţa şocului traumatic şi hemoragic, nu s-au făcut aprecieri şi estimări cu privire la leziunile descrise în actele medico-legale, neavându-se în vedere că victima a pătruns în beciul unei gospodării şi apoi a escaladat un gard înalt de 1,50 m. şi a pătruns într-un birt sătesc, neapreciindu-se că aceste leziuni ar fi putut fi produse în aceste împrejurări.

Instanţa a apreciat că aceste obiecţiuni sunt neîntemeiate, motiv pentru care le-a respins, apărătorul inculpatului a insistat pe tot parcursul cercetării judecătoreşti cu privire la producerea leziunilor victimei, susţinând că s-ar fi putut produce prin căderea în acel beci sau prin escaladarea gardului în momentul când a comis fapta de furt în dauna părţii vătămate C. C. P..

Ori, aşa cum s-a arătat mai sus nu există nici o dovadă certă că victima ar fi autorul furtului din beciul aparţinând părţii vătămate I. E., reieşind chiar şi contradicţii din probatoriul administrat de organele de cercetare penală iar cu privire la faptul producerii leziunilor de către victimă prin escaladarea gardului, de asemenea nu există nici o probă că victima şi-ar fi produs aceste leziuni în această modalitate având în vedere declaraţiile martorului T. I. C., care fiind întrebat în instanţă (fila 139 dosar), acesta a precizat că gardul pe care l-a sărit victima nu era înalt ci aproximativ de 1 m., acesta sărindu-l fără nici un efort. Relevante sunt şi declaraţiile martorilor T. L. şi I. G. P.(filele 172-173 dosar instanţă), care au precizat că victima în acea noapte şi în dimineaţa următoare nu a prezentat semne de leziuni recente.

Cu privire la existenţa la dosarul cauzei a celor două concluzii provizorii (filele 39-40 dosar cercetare penală), este relevantă declaraţia medicului legist dată în instanţă (fila 200 dosar) care a arătat în instanţă de ce au fost emise două concluzii provizorii, respectiv faptul că au avut loc două constatări (una la lumina naturală şi una la lumina artificială. Arată martorul în instanţă că la lumina naturală leziunile externe nu mai aveau o culoare verzuie pe care o constatase în acea dimineaţă din cauza luminii artificiale, astfel încât s-a apreciat că aceste leziuni s-au produs în ziua de xx.xx. şi nu de 24-48 ore, cum era specificat în primele concluzii.

Neavând nici un indiciu că aceste leziuni s-ar fi produs în alte împrejurări şi la o altă dată, dat fiind şi cele două constatări medico-legale întocmite de specialişti, instanţa a apreciat că aceste obiecţiuni nu sunt întemeiate.

Este neîntemeiată şi obiecţiunea pe care a formulat-o apărătorul inculpatului cu privire la calculul retroactiv al alcoolemiei victimei, ambele constatări medico-legale concluzionând care era alcoolemia la data decesului victimei.

În ce priveşte obiecţiunea referitoare la faptul că raportul de expertiză medico-legală nu face vorbire de raportul de necropsie, instanţa constată că şi această obiecţiune este neîntemeiată, în cuprinsul expertizei-medico-legale se face vorbire de toate cele reţinute prin raportul de necropsie, cu menţiunea că acest raport de necropsie a fost avizat de către comisia de avizare de pe lângă Serviciul de Medicină Legală Botoşani. Practic acest raport medico-legal cuprinde aceleaşi constatări care au fost făcute de către Serviciul de Medicină Legală Botoşani însă are concluzii mai complete cu privire la împrejurările care au dus la decesul victimei.

Nefiind concluzii contradictorii între aceste două rapoarte medico-legale instanţa a constatat că nu se impune a fi avizat acest ultim raport.

Instanţa apreciază că situaţia de fapt reieşită ca urmare a administrării probelor din dosar întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor deosebit de grav şi nu cea de lovituri cauzatoare de moarte, motiv pentru care va respinge cererea inculpatului ca fiind neîntemeiată.

În vederea delimitării infracţiunii de omor de infracţiunea de lovitură cauzatoare de moarte trebuie să se ţină seama de toate împrejurările în care fapta a fost comisă, de obiectul folosit, de intensitatea cu care au fost aplicate loviturile şi de loviturile şi regiunea corpului în care s-au aplicat acestea.

În timp ce în cazul infracţiunii prevăzute de art. 183 Cod penal, făptuitorul acţionează cu praeterintenţie, acesta urmărind doar lovirea victimei, consecinţa mai gravă produsă, respectiv decesul acesteia depăşind intenţia făptuitorului şi în raport cu care acesta se află în culpă, în cazul infracţiunii de omor, făptuitorul acţionează numai cu intenţia de a suprima viaţa victimei, fapta putând fi comisă cu intenţie directă şi cu intenţie indirectă.

Practic între efectuarea distincţiei între infracţiunea de omor şi infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte, este forma vinovăţiei cu care a fost comisă fapta. Delimitarea dintre cele două infracţiuni constituie un proces deosebit de dificil dar care trebuie tratat cu cea mai mare atenţie datorită consecinţelor foarte importante în special sub aspectul limitelor de pedeapsă stabilite de normele incriminatoare.

În speţa de faţă, atitudinea agresivă a inculpatului care a aplicat victimei numeroase lovituri cu cele două bastoane descrise chiar de acesta în instanţă, cu pumnii şi picioarele date la întâmplare şi care i-au produs acesteia fracturi de coaste, contuzie pulmonară şi alte traumatisme, continuând cu lovirea chiar după ce aceasta a căzut jos acuzând dureri, mai mult de atât cunoscând şi starea sa de ebrietate, este de natură să conducă la ideea că a prevăzut şi acceptat posibilitatea lezării cu potenţial mortal ridicat.

Chiar dacă leziunile produse victimei, aşa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză medico-legală nu puteau izolat explica decesul, împrejurările care au determinat producerea lor şi faptul că inculpatul s-a oprit din agresarea victimei doar în momentul când aceasta a devenit inconştientă, inculpatul a avut reprezentarea rezultatului acţiunii sale agresive, rezultat pe care chiar dacă nu l-a urmărit l-a acceptat ca rezultat posibil.

Reţinând vinovăţia inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de omor, instanţa îi va aplica acestuia o pedeapsă în baza acestui text de lege.

De asemenea, în sarcina inculpatului, instanţa va reţine vinovăţia şi pentru două infracţiuni de cercetare abuzivă prev. şi ped. de art. 266 alin. 2 Cod penal (victime I. G. D. şi T. I. C.) şi-i va aplica acestuia câte o pedeapsă în baza acestui text de lege.

La stabilirea şi individualizarea pedepselor, instanţa va avea în vedere pe lângă criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 72 Cod penal, împrejurările în care a fost comisă fapta, calitatea pe care o avea inculpatul la data comiterii ei, persoana acestuia, care este fără antecedente penale, că a avut o poziţie parţial sinceră în instanţă, că este cunoscut cu comportări bune în familie şi în societate, lucru reieşit din actele în circumstanţiere aflate la filele 66-106 dosar, şi va aprecia că pentru reeducarea sa, este necesară aplicarea unor pedepse cu închisoarea cu executare în regim de detenţie orientate spre minimul special.

Întrucât inculpatul a comis faptele în concurs real se va face în cauză aplicarea art. 33 lit. a, 34 Cod penal.

Pentru infracţiunea de omor deosebit de grav, instanţa îi va aplica inculpatului şi pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b, c Cod penal pe o durată de 5 ani.

Pe durata executării pedepsei, instanţa va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b Cod penal.

Instanţa va interzice inculpatului şi pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. c Cod penal, având în vedere că acesta a comis fapta în calitate de agent de poliţie în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

În temeiul art. 350 Cod procedură penală, instanţa va menţine starea de arest preventiv a inculpatului, apreciind că în cauză subzistă temeiurile care au stat la baza arestării preventive, respingând ca nefondată cererea de revocare a acestor măsuri formulată de inculpat.

În acest sens, se are în vedere gravitatea faptelor comise de către inculpat, calitatea pe care a avut-o la data săvârşirii acestora, impunându-se în continuare privarea sa de libertate.

În ceea ce priveşte latura civilă, instanţa constată că în cauză s-au constituit părţi civile sora victimei, respectiv H. G. şi concubina acestuia N. I. în calitate de reprezentant legal al minorilor victimei şi Serviciul Judeţean de Ambulanţă Botoşani.

Având în vedere că inculpatul a comis faptele în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin actul de sesizare s-a trimis în calitate de parte responsabile civilmente Ministerul Administraţiei şi Internelor prin I.P.J. Botoşani.

Prin adresa depusă la instanţă (fila 37 dosar), Ministerul Administraţiei şi Internelor a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive având în vedere faptul că raporturile de serviciu ale inculpatului se desfăşurau cu I.P.J. Botoşani, care potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 218/2002, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române cu modificările şi completările ulterioare este o unitate cu personalitate juridică aflată în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Instanţa va respinge ca neîntemeiată excepţia invocată de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, apreciind că, având în vedere calitatea inculpatului, este parte responsabilă civilmente în cauză alături de I.P.J. Botoşani – instituţie reprezentativă în teritoriu.

Ministerul Administraţiei şi Internelor este ordonator principal de credite şi repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetele proprii şi pentru bugetele instituţiilor ierarhic inferioare ai căror conducători sunt ordinatori secundari sau terţiari.

Inspectoratul Judeţean de Poliţie Botoşani, având calitate de ordonator terţiar de credite, nu poate dispune decât de sumele care îi sunt repartizate de către ordonatorul principal, respectiv Ministerul Administraţiei şi Internelor, astfel încât obligaţia acestora în calităţi de părţi responsabile civilmente va fi solidară.

Referitor la partea civilă H. G. A., este de observat că aceasta s-a constituit parte civilă în cauză, respectiv la urmărirea penală cu suma de 8.500 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate cu înmormântarea fratelui ei, iar în instanţă (fila 108 dosar) a solicitat suma de 50.000 euro cu titlu de daune morale, reprezentând suferinţa avută ca urmare a decesului fratelui său.

Este adevărat că, din actul notarial existent la fila 107 dosar, rezultă că aceasta a fost despăgubită de către inculpat cu suma de 8.500 lei reprezentând cheltuieli ocazionate cu înmormântarea victimei şi că a precizat că nu mai avea alte pretenţii de natură patrimonială faţă de acesta însă instanţa nu poate avea convingerea clară că ar fi renunţat şi la prejudiciul moral, astfel încât va aprecia că se impune acordarea sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale.

Dispariţia neaşteptată a fratelui său într-un mod tragic este de natură a cauza acesteia profunde suferinţe psihice ce impun acordarea de despăgubiri băneşti însă într-un cuantum rezonabil, sumă la care va fi obligat inculpatul, în solidar cu părţile responsabile, respingând restul pretenţiilor ca neîntemeiate.

Partea civilă N. I., în calitate de reprezentant legal al minorilor rezultaţi din relaţia de concubinaj cu victima, a solicitat ca inculpatul să fie obligat la o contribuţie periodică pentru cei trei copii şi daune morale în sumă de 50.000 euro (fila 109 dosar).

Instanţa va admite în parte pretenţiile solicitate de această parte civilă pentru următoarele considerente:

Din actele de stare depuse în dosarul de urmărire penală (filele 158-160 dosar), rezultă că doar doi minori sunt copii victimei, respectiv I. M. Ge. – născută la xx.xx.2000 şi I. D. I. – născut la xx.xx.2001.

Martorul D. D. (fila 175 dosar) a precizat în instanţă că victima nu avea un loc de muncă stabil, era însă sănătos şi lucra cu ziua la diverse persoane pentru a-şi întreţine copiii.

A mai precizat acest martor că, mama minorilor, în prezent se confruntă cu greutăţi financiare iar copii fiind deprimaţi întrucât nu mai au tată, victima fiind foarte ataşată de ei. De asemenea, martorul a precizat că victima lucra şi în Italia la curăţatul pomilor, cules de mandarine şi în construcţii.

Având în vedere că inculpatul prin fapta sa a privat victima de întreţinerea celor doi minori, instanţa constată întemeiată cererea reprezentantului legal al acestora, astfel încât îl va obliga pe inculpat în solidar cu părţile responsabile civilmente să le plătească minorilor o contribuţie periodică de cate 125 lei lunar începând cu data decesului victimei şi până la majoratul fiecărui copil în parte.

La stabilirea contribuţiei, instanţa va avea în vedere venitul minim pe economie întrucât inculpatul nu avea încheiat un contract de muncă.

Totodată, va aprecia că se impune acordarea acestor minori şi un prejudiciu moral de 50.000 lei, la care va fi obligat inculpatul în solidar cu părţile responsabile civilmente, sumă care să reprezinte o compensaţie a suferinţei minorilor ca urmare a decesului tatălui lor.

Instanţa va respinge restul pretenţiilor solicitate ca fiind neîntemeiate.

De asemenea, instanţa va obliga inculpatul în solidar cu părţile responsabile civilmente să plătească serviciului Judeţean de Ambulanţă suma de 324,4 lei, reprezentând cheltuieli pentru transportul şi asistenţa medicală (fila 20 dosar instanţă).

În temeiul art. 191 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E :

Respinge cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de omor deosebit de grav, prev. şi ped. de art. 174 alin. 1, 176 lit. g Cod penal în art. 183 Cod penal, ca neîntemeiată.

Condamnă pe inculpatul A. A. M. – fiul lui G. şi M., născut la X în municipiul Botoşani, cu domiciliul în sat şi comuna Truşeşti, judeţ Botoşani, în prezent aflat în Arestul I.P.J. Botoşani, CNP X, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- omor deosebit de grav, prev. şi ped. de art. 174, 176 lit. g Cod penal, la pedeapsa de 18 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b şi c Cod penal, pe o durată de 5 ani;

- cercetare abuzivă, prev. şi ped. de art. 266 alin. 2 Cod penal, la pedeapsa de 2 ani închisoare (victima I. G. D.);

- cercetare abuzivă, prev. şi ped. de art. 266 alin. 2 Cod penal, la pedeapsa de 2 ani închisoare (victimă T. I. C.);

În temeiul art. 33 lit. a, 34 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b şi c Cod penal, pe o durată de 5 ani.

Face în cauză aplicarea art. 71, 64 lit. a teza II, lit. b şi c Cod penal.

Respinge, ca nefondată, cererea de revocare a arestării preventive formulată de inculpat.

Menţine starea de arest preventiv a inculpatului şi deduce din pedeapsa de executat durata reţinerii şi arestării preventive de la xx.xx.2011 la zi.

Respinge, ca nefondată, excepţia invocată de către Ministerul Administraţiei şi Internelor cu privire la lipsa calităţii procesuale pasive a acestuia.

Obligă inculpatul, în solidar cu părţile responsabile civilmente Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Inspectoratul Judeţean al Poliţiei Botoşani, să plătească părţii civile H. G. A. suma de 10.000 lei, cu titlu de daune morale, respingând restul pretenţiilor, ca neîntemeiate.

Admite, în parte, cererea de constituire parte civilă a numitei N. I., în calitate de reprezentant legal al minorilor I. M. G (născută la xx.xx.2000) şi I D I (născut la xx.xx.2001).

Obligă inculpatul, în solidar cu părţile responsabile civilmente Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Inspectoratul Judeţean al Poliţiei Botoşani, să plătească părţii civile suma de 4.875 lei, reprezentând contribuţia periodică pentru cei doi minori, începând cu data de xx.xx. 2011 şi până la data pronunţării sentinţei iar, în continuare, cate 125 lei, lunar pentru fiecare copil, cu acelaşi titlu, începând cu data de xx.xx.2013 şi până la majoratul fiecărui copil în parte.

 Obligă inculpatul, în solidar cu părţile responsabile civilmente, la plata sumei de 50.000 lei, către partea civilă N. I. - reprezentând daune morale  acordate celor doi minori.

Respinge, ca neîntemeiate, restul pretenţiilor solicitate de această parte civilă.

 Obligă inculpatul, în solidar cu părţile responsabile civilmente, să plătească statului suma de 8.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare, din care suma de 300 lei onorariu avocat oficiu pentru părţile civile vor fi achitate către Baroul de Avocaţi Botoşani din fondurile Ministerului Justiţiei iar suma de 175 lei, reprezintă contravaloarea expertizei medico-legale efectuate de Institutul Naţional Mina Minovici Bucureşti şi avizul Institutului de Medicină Legală Iaşi.

În temeiul art. 118 lit. b Cod penal, dispune confiscarea corpului delict, respectiv un baston MAI, înregistrat în Registrul de Corpuri delicte al Tribunalului Botoşani.

Cu apel în 10 zile de la comunicare pentru inculpat, partea civilă Serviciul Judeţean de Ambulanţă Botoşani şi părţile responsabile civilmente şi de la pronunţare pentru restul părţilor.

Pronunţată în şedinţă publică, azi xx.xx.2013.

Preşedinte,Grefier,

Domenii speta

Spete similare