Antrenarea raspunderii patrimoniale a administratorului falitei; calitate procesuala activa. - art.138 din Legea 85/2006.

SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

Materie : RECURS COMERCIAL. ANTRENAREA RASPUNDERII PATRIMONIALE A ADMINISTRATORULUI FALITEI; CALITATE PROCESUALA ACTIVA.

- art.138 din Legea 85/2006.

Legiuitorul a conferit calitate procesual activa pentru formularea cererii de antrenare a raspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere a falitei în favoarea administratorului/lichidatorului judiciar, iar pe cale de exceptie în anumite conditii comitetului creditorilor; aceasta posibilitate nu a fost conferita unui creditor al debitoarei care în mod individual sa formuleze cererea.

Prin sentinta nr.38/F din 17.01.2008 pronuntata în dosar nr.7725/111/2006, Tribunalul Bihor a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a creditorului DGFP în promovarea actiunii, invocata de lichidatorul judiciar si pe cale de consecinta a respins actiunea formulata de reclamanta Directia Generala a Finantelor Publice împotriva pârâtei M.R., ca fiind promovata de o persoana fara legitimare procesuala activa.

Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a avut în vedere ca potrivit art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei, calitatea procesuala activa în promovarea cererilor de atragere a raspunderii patrimoniale a membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii  sau de conducere, ori a altor persoane ce au cauzat starea de insolventa a debitorului, apartine administratorului judiciar ori lichidatorului judiciar.

Ori, pe parcursul derularii procedurii insolventei prin raportul ce propune închiderea procedurii, lichidatorul judiciar a aratat ca nu sunt incidente în speta elemente de atragere a raspunderii fostului administrator ori a altor persoane.

Potrivit art.138 alin.3 din acelasi act normativ, legiuitorul a creat posibilitatea ca, atunci când lichidatorul a omis sa analizeze elementele de antrenare ori a omis sa formuleze cerere în acest sens, comitetul creditorilor sa poata cere autorizarea judecatorului sindic pentru a putea formula o astfel de cerere.

Ori, lichidatorul nu a omis sa formuleze cerere si nici sa se pronunte cu privire la incidenta elementelor prevazute de art. 138 din lege.

Pe de alta parte, desi s-a sustinut contrariul, nu s-a dat nici o autorizare creditorului DGFP Bihor, de altfel unicul creditor, de a promova aceasta cerere.

Împotriva hotarârii pronuntate de judecatorul sindic a declarat recurs în termen recurenta Directia Generala a Finantelor Publice solicitând instantei admiterea recursului, casarea sentintei recurate cu trimiterea spre rejudecare.

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat instantei ca prin hotarârea recurata s-a retinut ca nu are calitate procesual activa pentru promovarea cererii în antrenarea raspunderii administratorului debitoarei. A apreciat ca hotarârea atacata este vadit nelegala si netemeinica fiind data cu interpretarea si aplicarea gresita a legii. Astfel, în cauza are calitatea de unic creditor al falitei iar în prealabil a invocat în sustinerea actiunii prev.art.138 alin.3 din Legea 85/2006 judecatorul sindic fiind îndreptatit sa se pronunte si asupra autorizarii cererii, dar nu s-a pronuntat asupra acestui aspect. A considerat ca în cauza conditia prevazuta de lege, respectiv autorizarea comitetului creditorilor nu putea fi îndeplinita faptic deoarece potrivit prev.art.16 alin.4 din lege comitetul e format din 3 - 5 creditori, dar în cauza nu este decât un singur creditor. A apreciat ca în calitate de unic creditor era îndreptatita la formularea cererii de antrenare a raspunderii patrimoniale a fostului administrator, existând elemente pentru admiterea cererii, scopul legii fiind acela de a se asigura recuperarea creantelor în cadrul procedurii. În consecinta în mod gresit s-a admis exceptia lipsei calitatii sale procesual active impunându-se casarea sentintei cu trimitere spre o noua judecare.

Instanta de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a retinut ca este nefondat urmând ca în baza prev.art.312 Cod procedura civila sa dispuna respingerea lui ca atare si mentinerea în totalitate a sentintei atacate.

Conform prev.art.138 alin.1 din Legea 85/2006 actiunea în antrenarea raspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ori supraveghere ai societatii falite poate fi formulata de catre administratorul/lichidatorul judiciar, legiuitorul conferind legitimitate procesual activa potrivit alin.3 al aceluiasi articol pe cale de exceptie comitetului creditorilor în cazul în care lichidatorul omite sa se pronunte asupra incidentei prev.art.138 în raport ori daca omite sa formuleze actiunea.

Din analiza prevederii legale incidente respectiv art.138 din Legea 85/2006 rezulta ca legiuitorul a conferit calitate procesual activa de a formula actiunea în raspundere doar administratorilor ori lichidatorilor judiciari si pe cale de exceptie în cele doua situatii comitetului creditorilor, în mod individual nefiind conferita aceasta posibilitate creditorilor înscrisi la masa credala.

În speta recurenta, unic creditor al falitei a promovat actiunea în raspunderea administratorului fara a avea calitate procesual activa în acest sens, cum în mod corect a retinut si judecatorul sindic.

În privinta motivului de recurs constând în nepronuntarea judecatorului sindic asupra cererii creditoarei prin prisma art.138 alin.3 din lege s-a retinut ca în cauza în mod corect a retinut si judecatorul sindic nu s-a formulat în mod expres vreo cerere de antrenare prealabila introducerii cereri, simpla invocare în cuprinsul enumerarii temeiurilor de drept ale cererii de antrenare formulate de creditoare si a alin.3 al art.138, neechivalând cu o cerere adresata judecatorului sindic în vederea autorizarii introducerii cererii. De altfel, legiuitorul a conferit legitimitate procesual activa comitetului creditorilor prin prisma art.138 alin.3 si nu unui creditor anume individual, iar cererea de autorizare este prealabila formularii cererii efective de antrenare a raspunderii patrimoniale.

De altfel, judecatorul sindic a analizat cauza si prin prisma acestor aspecte aratând ca în cauza nu sunt incidente prev.art.138 alin.3 din Legea 85/2006 deoarece lichidatorul nu a omis sa analizeze incidenta faptelor prev.de art.138 din lege în cauza, neexistând omisiunea vizata de legiuitor.

În consecinta, s-a retinut ca motivele de recurs invocate în cauza sunt nefondate hotarârea recurata fiind legala si temeinica, motiv pentru care s-a dispus respingerea ca nefondat a recursului.

Domenii speta

Spete similare