Acţiune în contencios administrativ. caracter subsidiar în raport cu o procedură judiciară specială

ACŢIUNE ÎN CONTENCIOS ADMINISTRATIV. CARACTER

SUBSIDIAR ÎN RAPORT CU O PROCEDURĂ JUDICIARĂ

SPECIALĂ

 Art.2 din Legea nr.29/1990

Art.3 din O.G. nr.22/2002

Nu este admisibilă acţiunea în contencios administrativ  atunci

când prin lege partea are la dispoziţie o altă  procedură de valorificare

a dreptului său.

(Decizia nr.2201/R-C/7 septembrie 2005)

Reclamanta S.C. „MTS C” S.R.L. a chemat în judecată Consiliul

Municipal Târgu Mureş pentru a fi obligat, în solidar cu Primăria Municipiului

Târgu Mureş, să prevadă în bugetul de cheltuieli ce se va aproba la 29 ianuarie

2004 suma de 45.000.000.000 lei. Reclamanta a mai solicitat şi obligarea

fiecărui consilier, a primarului şi secretarului primăriei să-i plătească daune

materiale şi morale pentru fiecare lună de neîndestulare a creanţei sale şi să fie

suspendată soluţionarea conjuraţiei dintre M.F. – D.G.F.P. şi C.L.M.

Tg.Mureş.

În motivarea acţiunii sale reclamanta a arătat că are o creanţă faţă

de pârâte, aşa cum rezultă din hotărâri judecătoreşti executorii şi irevocabile,

dar pe care acestea refuză să o plătească şi, mai mult, i-au întocmit un act de

control fals şi nul de drept.

Tribunalul Târgu Mureş, prin sentinţa nr.1365/2004, a admis în

parte acţiunea şi a obligat pe pârâtul Primarul Municipiului Tg.Mureş să

propună includerea şi aprobarea pe ordinea de zi a primei şedinţe de consiliu

la categoria „cheltuieli” a sumei de 24.927.359.118 lei, sub sancţiunea plăţii de

daune interese pe zi de întârziere, iar pe pârâta Consiliul local Tg.Mureş să

aprobe includerea în bugetul anului 2004 a aceleiaşi sume, sub sancţiunea

aceloraşi daune cominatorii.

2

A fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale a pârâţilor -

persoane fizice, faţă de care acţiunea a fost respinsă ca, de altfel, şi pretenţiile

privind suspendarea.

Prima instanţă a reţinut, în esenţă, temeinicia pretenţiilor

reclamantului motivat de faptul că acesta este în posesia unor hotărâri

judecătoreşti ce constituie titlu executoriu împotriva autorităţilor locale, care

refuză achitarea acestor obligaţii. Această plată nu poate fi făcută fără

aprobarea ordonatorului de credite şi a includerii ei la capitolul „cheltuieli

pentru anul 2004” faţă de dispoziţiile OG nr.22/2002, măsură care se impune

a fi luată şi care nu constituie un act de gestiune.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Primarul Municipiului

Tg.Mureş cât şi acelaşi primar împreună cu secretarul municipiului, în numele

Consiliului local.

Soluţionarea acestei căi de atac a fost făcută, în urma strămutării

pricinii, de Curtea de Apel Piteşti prin decizia nr.2201/R-C/2005, în sensul

admiterii recursurilor şi modificării în parte a hotărârii, respectiv respingerea

şi a celorlalte capete ale acţiunii.

În verificarea căii de atac, instanţa de recurs a înţeles să

soluţioneze cu prioritate, în condiţiile art.137 Cod pr.civilă, excepţiile de fond

şi de procedură, excepţii ce au fost puse în discuţia părţilor, din oficiu, în

măsura în care ele nu erau invocate.

Astfel de excepţii ţin de admisibilitatea acţiunii în contencios

administrativ, prin care se tinde la executarea unor hotărâri judecătoreşti, la

respectarea cerinţelor art.109 din Codul de procedură civilă şi art.5 din Legea

nr.29/1990, de natura refuzului (act sau nu de gestiune), de caracterul

preparator al acestuia, dar şi de calitatea procesuală pasivă, observând că în

cauză a fost chemată în judecată Primăria Municipiului Tg.Mureş, prin

organul său executiv.

3

O primă observaţia ce s-a impus este incidenţa dispoziţiilor Legii

nr.29/1990, act normativ în vigoare atât la data formulării acţiunii, cât şi a

pronunţării hotărârii ce se cere a se cenzura.

Prin art.2 din această lege s-au exceptat mai multe acte ale

autorităţii administrative a căror cenzură nu se face în procedura

contenciosului administrativ. Deşi aceste prevederi legale au fost modificate

implicit prin alin.6 din art.125 din Constituţia României, s-a apreciat că  nu

fac obiectul Legii privind contenciosul administrativ actele pentru modificarea

sau desfiinţarea cărora se prevede, printr-o lege specială, o altă procedură

judiciară.

Susţinerea reclamantei, potrivit căreia nu are o astfel de cale faţă

de prevederile art.3 din OG nr.22/2002, este greşită. Potrivit acestor

dispoziţii sumele datorate de instituţiile publice în baza unor titluri executorii,

nu pot fi ridicate de la Trezoreria Statului decât dacă s-a dispus o astfel de

plată de către ordonatorii de credite, cu ocazia aprobării bugetului.

Executarea silită este reglementată de disp.art.3711 şi urm.din

Codul de procedură fiscală şi ea poate fi directă sau indirectă, iar în această

din urmă categorie intră nu numai poprirea, dar şi urmărirea silită mobiliară

(art.431 Cod pr.civilă) sau imobiliară (art.488 Cod pr.civilă).

În măsura în care creditorului i se refuză executarea de bună-voie

şi nu poate popri veniturile debitorului, nimic nu se opune dreptului său de

îndestulare a creanţei printr-o urmărire silită.

O astfel de concluzie se impune şi în speţă, deoarece eventuala

creanţă împotriva Municipiului Tg.Mureş poate fi îndestulată prin urmărirea

bunurilor din domeniul privat al statului, pentru care legea nu prevede un

caracter insesizabil.

Concluzionând asupra acestei excepţii, cu prioritate, în sensul că

acţiunea în contencios administrativ este inadmisibilă, s-a dispus respingerea,

în totalitate a acţiunii, observând şi că nu se mai impune analiza celorlalte

excepţii.

2

Domenii speta

Spete similare