Legături personale cu minorul

Legături personale cu minorul. Dreptul bunicilor paterni şi dreptul părintelui căruia nu i-a fost încredinţat minorul spre creştere şi educare de a păstra aceste relaţii, în sensul disp. art. 43 alin.3 Codul familiei şi art.14, 15 din Legea nr.272/2004.

Aprecierea modalităţii de vizitare a minorului de către bunici şi părintele căruia nu i s-a încredinţat minorul se face, prin fixarea unui program în limite suficiente şi rezonabile.

Stabilirea unui program restrictiv de vizitare pe considerentul că părintele sau bunicii au domiciliul în altă ţară reprezintă o aplicare greşită a dispoziţiilor legale în materie câtă vreme se dovedeşte că este în interesul superior al copilului să fie păstrate aceste legături.

Secţia pentru minori şi familiei– Decizia civilă nr.2/17 ianuarie 2006

Prin sentinţa civilă nr.2062/11.05.2005 pronunţată în dosarul nr. 6079/2004, Judecătoria Deva a admis în parte acţiunea civilă introdusă de reclamanţii J.N., J.A. şi J.A. împotriva pârâtei B.G. şi a obligat-o pe aceasta din urmă să permită reclamanţilor să aibă legături personale cu minorul J.D., născut la 18.04.2000, la domiciliul lor, timp de 2 săptămâni, în lunile iulie-august ale fiecărui an.

În motivarea soluţiei, cu privire la probaţiunea administrată, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Minorul a fost încredinţat pârâtei spre creştere şi educare, prin sentinţa civilă nr. 116/2002 a Judecătoriei Deva iar reclamanţii sunt tatăl, respectiv bunicii paterni ai acestuia.

Dreptul copilului de a menţine legături personale cu părinţii, rudele şi alte persoane faţă de care a dezvoltat legături de ataşament, este garantat prin dispoziţiile codului familiei şi art.14, 15 din Legea nr. 272/2004.

Faţă de faptul că minorul şi mama sa locuiesc în Elveţia s-a apreciat că programul de două săptămâni în lunile iulie sau august ale fiecărui  an asigură realizarea acestui drept al minorului.

Împotriva sentinţei, reclamanţii au declarat apel în termen, motivat şi legal timbrat, solicitând schimbarea acesteia în sensul stabilirii unui program de vizită bilunar, de vineri până duminică.

Sentinţa este criticată pentru nelegalitate, apelanţii afirmând că instanţa a încălcat dispoziţiile Legii nr.272/2004, nu a avut în vedere faptul că minorul a fost scos din ţară fără acceptul lor, că nu există certitudine cu privire la ţara în care se află şi că acesta a fost crescut o perioadă considerabilă de apelanţi.

Prin decizia civilă nr. 277/A din 30.09.2005 pronunţată de Tribunalul Hunedoara (dosar nr.4832) s-a respins ca nefondat apelul reclamanţilor pe considerentul că modalitatea de  vizitare stabilită de instanţa de fond este rezonabilă  şi oferă posibilitatea menţinerii unor legături personale ale minorului cu bunicii paterni,  în limite normale şi că programul de vizitare solicitat prin apel în condiţiile în care minorul locuieşte cu mama sa în străinătate, pe lângă faptul că este imposibil de realizat ar fi de natură să lezeze dezvoltarea normală a copilului şi cum tatăl locuieşte şi el în străinătate, programul de vizitare profită exclusiv bunicilor paterni.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen, motivat, legal timbrat reclamanţii  J.N., J.A. şi J.A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie,  solicitând schimbarea hotărârilor anterioare în sensul stabilirii unui program de vizitare bilunar de vineri până duminică, susţinându-se în  motivarea recursului că instanţele au încălcat disp. Legii nr.272/2004, nu au avut în vedere că minorul a fost crescut o perioadă-considerabilă  de recurenţi şi a fost scos din ţară fără acceptul lor.

Prin decizia civilă nr.2/2006 Curtea de Apel Alba - Iulia  a admis recursul declarat de reclamanţii J.N., J.A. şi J.A., împotriva deciziei civile nr. 277/A/30.09.2005 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr. 4832/2005 şi a sentinţei civile nr. 2062/11.05.2005 pronunţată de Judecătoria Deva în dosar nr. 6079/2004 şi în consecinţă:

A modificat hotărârile recurate în sensul că a admis acţiunea civilă intentată de reclamanţi împotriva pârâtei B.G. în sensul că a obligat pârâta  să permită reclamanţilor legături personale cu minorul J.D. născ. la 18.04.2000, în prima şi a treia săptămână din fiecare lună, de vineri de la orele 16,oo până sămbătă la orele 18,oo precum şi două săptămâni în vacanţa de vară, în perioada iulie - august a fiecărui an, prin luarea minorului de la domiciliul pârâtei din ţară şi readucerea lui la acelaşi domiciliu, la sfârşitul programului de vizitare.

Pentru a pronunţa această decizie Curtea a reţinut:

Relaţiile de familie, iar într-un sens mai larg cele între rudele în linie directă, sunt recunoscute şi ocrotite de lege.(art.14 şi 15 din Legea nr.272/2004-actualizată, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului).

În adevăr, programul stabilit de instanţa de fond este prea restrictiv, ceea ce nu este în interesul minorului.

Astfel, este de necontestat că minorul a fost crescut până la vârsta de 6 luni şi apoi în perioada iulie 2002-aprilie 2004 de către bunicii paterni, perioadă în care copilul a  dezvoltat relaţii de ataşament.

În condiţiile în care tatăl copilului, este plecat în străinătate, consideră că este în interesul minorului de a păstra în continuare aceste legături, în scopul de a se consolida relaţiile de  apropiată rudenie.

Apărările formulate de intimata pârâtă că programul de vizitare solicitat  profită exclusiv bunicilor paterni şi că în prezent minorul împreună cu mama sa se află în străinătate, apreciem că aceste apărări nu pot fi primite pentru menţinerea programului stabilit de instanţa de fond care a încuviinţat ca legăturile personale cu minorul să aibă loc timp de  două săptămâni în lunile iulie-august ale  fiecărui an. Dimpotrivă, raportat la vârsta minorului, de cinci ani, programul solicitat de către reclamanta recurentă nu ar contraveni intereselor copilului iar pe de altă parte, programul stabilit de instanţa de  fond l-ar lipsi pe reclamantul recurent J.N. de a-şi exercita dreptul la legături personale cu minorul şi de obligaţia legală de a veghea şi el la  creşterea şi educarea minorului, la  învăţătura şi pregătirea lui profesională (art.43 alin.3 Codul familiei).

Faţă de aceste considerente, conform art.312 alin.1 şi 2 rap. la art.304 pct.9 Cod procedură civilă s-a admis recursul recurenţilor reclamanţi.

Domenii speta

Spete similare