Competenţa tribunalului de a soluţiona apeluri împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă în materie comercială.

Decizie 169 din 05.09.2006


Competenţa tribunalului de a soluţiona apeluri împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă în materie comercială.

Deşi de regulă, tribunalul nu judecă ca instanţă de apel în materie comercială,  în cazul în care  litigiul de fond a fost soluţionat în primă instanţă de judecătorie, competenţa tribunalului de a judeca apelul este atrasă de dispoziţiile art. 282 pct.1 cod procedură civilă, potrivit cărora hotărârile date în primă instanţă de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal.

Nici o dispoziţie legală nu interzice tribunalului să judece apeluri împotriva hotărârilor date de judecătorie în primă instanţă în materie comercială,  deoarece art. 2 alin. 2 nu face distincţia după materie ci prevede doar că „tribunalele judecă, ca  instanţe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă” iar art. 282 alin.1 prevede, asemenea fără distincţie după materie,  că „hotărârile date în primă instanţă de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal”.

De principiu, tribunalele nu sunt investite cu apeluri în materie comercială pentru că hotărârile pronunţate de judecătorii în materie comercială (în acţiuni patrimoniale cu o valoare sub 1 miliard lei (vechi) sunt supuse numai recursului, potrivit art.282 1 cod procedură civilă. În ipoteza în care judecătoria a pronunţat o hotărâre în materie comercială, evident cu încălcarea competenţei materiale, care este supusă apelului, potrivit obiectului, numai tribunalul poate soluţiona calea de atac în care va invoca chiar şi din oficiu ca motiv de apel de ordine publică încălcarea normelor de competenţă materială.

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, reclamanta SC O. SA Işalniţa, prin lichidator, a chemat în judecată pe pârâţii C.E. şi Oficiul de Căpitănie C. solicitând  să se constate că este proprietarul de drept al vasului „Azotul”.

Prin sentinţa nr.13.783/25.11.2004, Judecătoria Craiova a admis în parte acţiunea precizată de reclamantă, constatând dreptul de proprietate al acesteia asupra bacului motor „Azotul”, înmatriculat în portul Tulcea cu nr.216/8.07.2004. A respins acţiunea faţă de pârâta Oficiul de Căpitănie C.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâtul C.E., iar prin decizia nr.870/25.05.2006, Tribunalul Dolj a declinat competenţa de  soluţionare a apelului în favoarea Curţii de Apel Craiova-Secţia Comercială.

Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut că litigiul are natură comercială întrucât, potrivit art.3 pct.15 c.com. sunt fapte de comerţ construcţia, cumpărarea, vânzarea şi revânzarea de tot felul de vase pentru navigarea interioară  şi  exterioară, iar potrivit art.3 cod procedură civilă, curtea este instanţă de apel în materie comercială în cazul acţiunilor nepatrimoniale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova-Secţia Comercială, sub nr.627/COM/2006.

Curtea, în raport de dispoziţiile art.282 pct.1 C.proc.civ., a invocat excepţia necompetenţei materiale de soluţionare a apelului.

Examinând actele şi lucrările dosarului prin prisma hotărârii apelate şi a dispoziţiilor legale invocate, Curtea reţine următoarele:

Conform art.3 pct.2 c.proc.civ., curţile de apel judecă, ca instanţe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în primă instanţă.

De regulă, tribunalul nu este instanţă de apel în materie comercială, numai că, în speţă, litigiul de fond fiind soluţionat în primă instanţă de judecătorie, competenţa tribunalului este atrasă de dispoziţiile art. 282 pct.1 cod procedură civilă, potrivit cărora hotărârile date în primă instanţă de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal.

Neobservarea normelor de competenţă materială de soluţionare în fond a litigiului cu care a fost  investită instanţa urmează să fie sancţionată  cu ocazia soluţionării apelului.

Aşa fiind, Curtea constată că în cauză se impune declinarea competenţei soluţionării apelului în favoarea tribunalului.

În temeiul art.20 pct.1 c.proc.civ. constatând ivit un conflict negativ de competenţă şi, în raport de art. 21 cod procedură civilă, Curtea va înainta dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti  în vederea soluţionării conflictului.