Ordonanta presedintiala

TRIBUNALUL BUCURESTI – SECTIA A VIII-A

CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

Dosar nr. 51884/3/2010

Reclamanta L.Z.M. a chemat  în judecată pe pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti solicitând suspendarea deciziei de recalculare pensie de serviciu şi menţinerea în plată a deciziei privind pensia de serviciu, menţionând că a înregistrat la Tribunalul Bucureşti contestaţie prin care a solicitat anularea deciziei de recalculare ca nelegală şi netemeinică.

Reclamanta arată că prin decizia nr. 205808/2005, în baza Legii nr.567/2004 i s-a stabilit o pensie de serviciu în cuantum de 4.965 lei.

Prin decizia din 19 august 2010 s-a procedat la recalcularea pensiei conform prevederilor din Legea nr. 119/2010 şi din HG 737/2010, fiindu-i stabilită o nouă pensie în cuantum de 950 lei. Aceasta solicită suspendarea executării deciziei de recalculare pe calea ordonanţei preşedinţiale, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile stipulate în art. 581 Cod procedură civilă. Urgenţa se datorează reducerii excesive a cuantumului pensiei de care a beneficiat  iniţial, recalcularea pensiei de serviciu şi diminuarea acesteia cu 80% punând-o într-o situaţie patrimonială insurmontabilă de a nu mai avea mijloacele necesare traiului.

In privinţa vremelniciei, reclamanta arată că suspendarea operează numai până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a contestaţiei promovate împotriva  acesteia, deci până la tranşarea fondului.

Cu privire la neprejudecarea fondului cauzei, reclamanta precizează că se impune un examen sumar pentru a se stabili dacă există aparenţa de drept şi dacă justifică un interes legitim pentru a se menţine o anumită stare de fapt sau de drept.

La termenul din data de 26.11.2010, contestatoarea a depus o cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 151-155 din Tratatul de la Lisabona, art. 1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, pe dispoziţiile art. 267 din Tratatul Uniunii Europene şi a Statutului şi Regulamentului Curţii Europene de Justiţie, solicitând instanţei să sesizeze, în procedură preliminară de urgenţă, Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg cu o întrebare preliminară pentru a se evita orice interpretare divergentă a dreptului Uniunii europene şi a se verifica conformitatea prevederilor Legii nr. 119/2010.

Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a, prin sentinţa civilă nr.8863/26.11.2010, a considerat că cererea formulată de contestatoare în prezenta acţiune de ordonanţă preşedinţială este inadmisibilă deoarece întrebarea preliminară priveşte un text de lege ce vizează fondul cauzei.

Tribunalul, analizând fondul cauzei în baza art. 581 Cod procedură civilă a considerat acţiunea ca inadmisibilă, apreciind că reclamanta nu justifică condiţia vremelniciei deoarece, prin suspendarea deciziei de recalculare a pensiei, s-ar stabili, cu caracter definitiv că, pentru perioada ce se va scurge până la soluţionarea pe fond a contestaţiei reclamantei, nu i se vor aplica dispoziţiile Legii nr.119/2010.

De asemenea, eventualele sume ce s-ar plăti reclamantei în această perioadă ca diferenţe între pensia recalculată conform deciziei a cărei suspendare se cere şi pensia de serviciu de care aceasta beneficia în baza Legii nr.567/2004 nu ar mai putea fi supuse repetiţiunii, având în vedere că această plată s-ar face în baza unei hotărâri judecătoreşti iar nu ca plată necuvenită sau din eroare, conform dispoziţiilor art. 1092 Cod civil, nefiind aşadar aplicabile. Deci măsura suspendării deciziei de recalculare a pensiei nu ar avea caracter vremelnic ci unul definitiv, această condiţie de admisibilitate nefiind îndeplinită în cauză.

Tribunalul a mai considerat şi că prin suspendarea deciziei de recalculare s-ar prejudeca fondul, prin menţinerea în plată a deciziei nr.205808/2005 s-ar statua asupra dreptului reclamantei de a beneficia şi după intrarea în vigoare a Legii 119/2010 de pensia specială stabilită în baza Legii nr.567/2004, ceea ce implică antamarea fondului contestaţiei formulate de reclamantă împotriva deciziei de recalculare.

Dosar nr. 51.884/3/2010

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA AVIII-A CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ NR. 8863

Şedinţa publică de la 26.11.2010

Tribunalul compus din:

PREŞEDINTE: Daniela Diko

ASISTENT JUDICIAR: Livia Soare

ASISTENT JUDICIAR: Tudor Andreescu

GREFIER : Larisa Monica Boboc

Pe rol soluţionarea cererii de ordonanţă preşedinţială privind suspendarea executării deciziei nr. 205808 din 19.08.201, formulată de reclamanta LZM, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă reclamanta, personal şi asistată de avocat Ciorbea Lacrima şi pârâta prin consilier juridic Bălan Carmen.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că pentru acest termen de judecată părţile sunt prezente prin apărători, procedura de citare fiind legal îndeplinită, după care,

Reclamanta prin apărător depune copia contestaţiei formulată împotriva deciziei de recalculare a pensiei, un set de înscrisuri în susţinerea cererii de ordonanţă preşedinţială şi o cerere de sesizare a Curţii Europene de Justiţie de la Luxemburg cu o întrebare preliminară în procedură de urgenţă, respectiv să răspundă dacă recalcularea pensiei ca drept câştigat este sau nu conformă cu art. 17 şi 22 din Carta Europeană a Drepturilor Omului, conform motivelor expuse în scris şi având în vedere înscrisurile depuse la dosar în susţinerea cererii de sesizare.

Instanţa pune în discuţie cererea reclamantei formulată prin apărător privind sesizarea Curţii Europene de Justiţie de la Luxemburg cu întrebarea preliminară.

Pârâta prin consilier juridic solicită respingerea cererii ca neîntemeiată.

Instanţa pune în discuţia părţilor excepţia inadmisibilităţii cererii de ordonanţă preşedinţială.

Reclamanta prin apărător solicită respingerea excepţiei, având în vedere că cererea de ordonanţă preşedinţială îndeplineşte condiţiile privind urgenţa, prejudiciul iminent, vremelnicia şi necercetarea fondului cauzei, astfel cum sunt acestea reglementate de art. 581 C.pr.civ.

Pe fond, solicită admiterea cererii şi suspendarea executării deciziei privind cuantumul pensiei stabilit în baza Legii nr. 119/2010 raportat la prevederile Legii nr. 19/2000, menţinerea în plată a deciziei privind pensia de serviciu, fără cheltuieli de judecată.

Pârâta prin consilier juridic solicită respingerea cererii ca inadmisibilă, suspendarea aplicării deciziei de pensie presupunând suspendarea plăţii drepturilor de pensie.

Tribunalul reţine cauza în pronunţare pe excepţia inadmisibilităţii cererii de ordonanţă preşedinţială şi cu privire la cererea de sesizare a Curţii Europene de Justiţie de la Luxemburg cu întrebarea preliminară.

TRIBUNALUL

Deliberând, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 1.11.2010, contestatoarea LZM, a chemat în judecată pe pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti solicitând instanţei suspendarea executării deciziei nr. 205808/19.08.2010 şi menţinerea în plata a deciziei privind pensia de serviciu nr. 205808/2010, privind pensia de serviciu.

Menţionează petenta că prin contestaţia formulata şi înregistrata la Tribunalului Bucureşti, Secţia a VIII a, Conflicte de Munca şi Asigurări Sociale, a solicitat anularea deciziei nr. 205808 din.19.08.2010,ca nelegală şi netemeinică.

In motivarea acţiunii, se arată următoarele:

A.) Deşi Legea nr.119 din 2010 a fost declarată constituţională, aceasta nu este nici comunitară si nici europeană, deoarece conţine prevederi ce contravin dispoziţiilor din Tratatul de la Lisabona, din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, potrivit art. 11 - care consacră principiul ca aceste norme fac parte din dreptul intern -,art 20 alin. 2 - care stabileşte principiul priorităţii reglementărilor internaţionale ratificate de România referitoare la drepturile fundamentale ale omului - şi art. 148 alin. 2 din Constituţie - care statuează principiul priorităţii dreptului comunitar -, în cauza se aplica cu prioritate dispoziţiile art. 151 si 155 din Tratatul de la Lisabona, art.l din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăţilor Fundamentale si art. 6. 14 si 17 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăţilor Fundamentale, precum si prevederile art. 155 Ut. dşif. art. 159. art. 87 si respectiv, art. 180 alin. 7 din Legea nr. 19 din 2000 privind sistemul public de pensii si art.403 alin. 1-3 din Codul de procedură civilă.

B.) Legea nr. 567 din 2004 în baza căreia i s-a acordat reclamantei pensia de serviciu este în vigoare integral, fiind constituţională, comunitară şi europeană deoarece nu conţine dispoziţii contradictorii în raport cu prevederile din art.151 si 155 din Tratatul de la Lisabona, art.l din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăţilor Fundamentale si art. 6,14 si 17 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăţilor Fundamentale, aplicându-se astfel cu prioritate în raport de prevederile din Legea 119 din 2010.

C.) Legiuitorul nu a prevăzut în cazul deciziilor pentru stabilirea drepturilor de pensie vreo excepţie cu privire la nesusceptibilitatea acestora de a fi supuse procedurilor speciale reglementate prin Codul de procedură civilă, aşa cum este cazul, în speţă a ordonanţei preşedinţiale.

D.)In speţa sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale, referitoare la urgenta, paguba iminentă, vremelnicia soluţiei si neabordarea fondului cauzei, astfel cum sunt acestea reglementate de art. 581 c.pr. civ.

E.) Potrivit art. 180 alin.(7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140 din 1 aprilie 2000, ca, dacă prin schimbarea sistemului de calcul al pensiei rezultă un cuantum mai mic al acesteia, "se păstrează în plată cuantumul avantajos".

F.) Conform art. 159 din Legea nr. 19 din 2000, "Cererile în fata oricăror organe sau instanţe, precum si toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurări sociale, sunt scutite de orice fel de taxă de timbru".

G.) De asemenea, prin art. 7 din Legea nr. 119 din 2010 s-a statuat ca "Procedura de stabilire, plata, suspendare, recalculare, încetare si contestare a pensiilor recalculate potrivit —prezentei legi-este-cea-prevăzuta de Legea nr.19/2000 cu modificările si completările ulterioare".

În  prezentarea situaţiei de fapt, se arată că petenta a îndeplinit funcţia de grefier pe o perioadă de 29 ani, având o vechime în muncă şi un stagiu total de cotizare de 31 ani, 8 luni şi 24 zile.

Prin decizia nr. 205808/2005, în baza legii 567/2004, i s-a stabilit o pensie de serviciu în cuantum de 4965 lei. Prin decizia din 19 august 2010, s-a procedat la recalcularea pensiei conform prevederilor din legea 119/2010 şi din HG 737/2010, fiindu-i stabilită o nouă pensie în cuantum de 950 lei.

Solicită suspendarea executării deciziei 205808/19.08.2010 pentru următoarele considerente: a.) Prin Decizia emisă în baza Legii nr.119 din 2010 si a cărei suspendare o solicită s-a procedat la executarea sa silită în ceea ce priveşte pensia de serviciu obţinută în condiţii legale si care constituie proprietatea sa. b.) Condiţiile stipulate în art. 581 din Codul de procedură civilă privind urgenta, paguba iminentă, vremelnicia si examenul sumar simt pe deplin îndeplinite:

Urgenta, se datorează in special reducerii excesive a cuantumului pensiei de care a beneficiat iniţial, recalcularea pensiei sale de serviciu şi diminuarea acesteia cu 80% punând-o într-o situaţie patrimonială insurmontabilă, de a nu mai avea mijloacele necesare traiului şi de a se întreţine, de a achita cheltuielile strict necesare lunare privind tratamentul medical, achiziţionarea medicamentelor, plata facturilor pentru utilităţi (gaze, apă, lumină, telefon s.a.).Prin menţinerea deciziei emise în baza Legii nr.119 din 2010 exista riscul de a i se produce o paguba iminenta si care nu ar putea fi reparata decât mult mai târziu, iar prejudiciu ar putea fi realmente ireparabil.

In ceea ce priveşte vremelnicia, arătă că suspendarea deciziei de recalculare operează numai pana la soluţionarea definitiva si irevocabila a contestaţiei promovate împotriva acesteia, deci pana la tranşarea fondului.

Cu privire la nerejudecata fondului cauzei, precizează că in speţa de fata se impune numai un examen sumar pentru a se stabili daca exista aparenta de drept si daca justifică un interes legitim pentru a se menţine o anumita stare de fapt sau de drept. Prin măsura luata, la stadiul de a supravieţui cu mare greutate, viata si sănătatea fiindu-i puse în mare pericol. Prin urmare este mai mult decât evident că rezolvarea acestei situaţii complexe reclamă deplină urgentă, neexistând posibilitatea vreunei amânări cât timp plăţile lunare de efectuat au caracter succesiv şi nu pot fi în vreun fel evitate sau măcar întrerupte. Producerea unei pagube iminente este mai mult decât evidentă deoarece s-ar ajunge la situaţia de a nu putea efectua plata debitelor si de intra în procedura executării silite. Şi-a asumat riscul profesiei atât din punct de vedere al sănătăţii cât şi în ceea ce priveşte interdicţiile si incapacităţile pe care aceasta le-a impus, pensia sa de serviciu fiind un drept câştigat prin muncă.

ÎN DREPT cererea se întemeiază prezenta cerere pe dispoziţiile art.151 si 155 din Tratatul de la Lisabona, art.l din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăţilor Fundamentale si art. 6. 14 si 17 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăţilor Fundamentale, precum şi a prevederilor art. 155 Ut. d si f, art. 159. art. 87 şi respectiv art. 180 alin. 7 din Legea nr. 19 din 2000 privind sistemul public

de pensii, art. 7 din Legea 119 din 2010 si art.581 din Codul de procedură civilă.

Pentru termenul din 26.11.2010, contestatoarea a depus la dosar o cerere prin care

solicită, ca în temeiul art. 267 din Tratatul Uniunii Europene şi a Statutului şi Regulamentului Curţii Europene în procedura preliminară de urgenţă, Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg, respectiv procedura întrebărilor preliminare pentru a se evita orice interpretare divergentă a dreptului Uniunii europene şi pentru a se verifica conformitatea prevederilor legii nr. 119/2010.

In  cauza a fost încuviinţata de instanţa si administrata proba cu, înscrisuri, pentru ambele părţi

Referitor la cererea de sesizare a Curţii Europene de Justiţie, instanţa reţine că o astfel de cerere formulată în prezenta cauză de ordonanţă preşedinţială, este inadmisibilă având în vedere următoarele considerente:

Reclamanta solicită în temeiul  dispoziţiilor 267  din Tratatul Uniunii Europene „ sesizarea Curţii Europene de Justiţie pentru ca aceasta să verifice conformitatea legislaţiei naţionale respectiv a prevederilor articolului 1 litera c din legea nr. 119/2010, cu prevederile articolului 17 alineatul 1 şi articolului 21 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene precum şi cu prevederile directivei nr. 79/7/CEE.

Instanţa naţională poate adresa Curţii o întrebare preliminară de îndată ce constată că, pentru a soluţiona cauza cu care a fost învestită, este necesară o decizie asupra aspectului sau a aspectelor privind interpretarea sau validitatea; instanţa naţională este cea mai în măsură să aprecieze în ce etapă a procedurii este oportună adresarea unei asemenea întrebări.

Cu toate acestea, este indicat ca decizia de a adresa o întrebare preliminară să intervină într-o etapă a procedurii în care instanţa de trimitere este în măsură a defini cadrul factual şi juridic al problemei, astfel încât Curtea să dispună de toate elementele necesare pentru a verifica, dacă este cazul, aplicabilitatea dreptului Uniunii în litigiul principal ori sesizarea Curţii Europene de Justiţie la acest moment în care instanţa naţională este investită cu soluţionarea unei cererii de ordonanţă preşedinţială, cu o întrebarea preliminară asupra unui text de lege ce vizează fondul cauzei apare ca inadmisibilă, motiv pentru care va respinge cererea de sesizare a Curţii Europene de Justiţie.

Deliberând asupra cererii formulate, tribunalul retine următoarele;

Reclamanta a fost beneficiara unei pensii de serviciu stabilite in baza Legii 567/2004, prin decizia nr. 205808/23.06.2005.

Prin decizia nr. 205808/19.08.2010 (fila 12 dosar) emisă de Casa Locală de Pensii Sector 6 s-a procedat la recalcularea pensiei de serviciu, în baza prevederilor Legii nr. 119/2010, ale HG nr. 737/2010 coroborate cu ale Legii nr. 19/2000, stabilindu-i-se reclamantei o pensie de asigurări sociale în valoare de 950 lei, aferentă unui punctaj mediu anual în valoare de 1,29638 puncte.

În  motivarea deciziei se arată că în conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 119/2010, pensia de serviciu stabilită prin decizia nr. 205808/01.01.2005 a devenit pensie în înţelesul Legii nr. 19/2000, în cuantumul recalculat prin prezenta decizie.

Reclamanta solicita suspendarea deciziei de recalculare a pensiei, provizoriu, pana la soluţionarea irevocabila a cauzei având ca obiect contestarea si anularea acestei decizii si menţinerea in plata a deciziei privind pensia de serviciu

Potrivit dispoziţiilor art. 581 alin.l C.pr.civ instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Rezultă aşadar că, pentru a fi admisibilă cererea de ordonanţă preşedinţială trebuie să îndeplinească trei condiţii: urgenţa, caracterul vremelnic şi nerejudecarea fondului.

Aşa fiind, tribunalul urmează sa analizeze condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 581 C.pr.civ prin raportare la cererea de suspendare formulata. Analizând urgenţa cererii tribunalul apreciază ca aceasta se justifică prin aceea că reducerea cuantumului pensiei de serviciu şi diminuarea acesteia de la suma de 950 lei, are consecinţe asupra mijloacelor necesare traiului, conform precizării reclamantei.

In ce priveşte caracterul vremelnic tribunalul retine că se solicită să se dispună măsura suspendării executării deciziei nr. 205808/19.08.2010 şi menţinerea în plată a deciziei privind -pensiei-de serviciu 205808/2005, reactualizată până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei prin care a solicitat anularea acesteia, fiind aşadar limitată în timp.

Cu toate acestea nu poate fi ignorat faptul ca prin suspendarea deciziei de recalculare a pensiei 205808/19.08.2010 s-ar stabili cu caracter definitiv ca pentru perioada ce se va scurge pana la soluţionarea pe fond a contestaţiei reclamantei nu i se aplica dispoziţiile Legii 119/2010.

Nu mai puţin se impune a fi reţinut faptul ca eventualele sume ce s-ar plăti reclamantei, in aceasta perioada, ca diferenţe intre pensia recalculata conform deciziei a cărei suspendare se cere si pensia de serviciu de care aceasta beneficia in baza Legii 567/2004 nu ar mai putea fi vreodată supuse repetitiunii. având in vedere ca aceasta plata s-ar face in baza unei hotărâri judecătoreşti iar nu ca plata necuvenita sau din eroare, dispoziţiile art. 1092 C.civ nefiind aşadar aplicabile.

Cu alte cuvinte, măsura suspendării deciziei de recalculare a pensiei ce face obiectul cauzei de fata nu ar avea, pentru motivele mai sus arătate un caracter vremelnic ci unul definitiv, astfel ca aceasta condiţie de admisibilitate nu este îndeplinita in cauza.

In ceea ce priveşte nerejudecarea fondului Tribunalul retine ca in motivarea cererii sale reclamanta a invocat caracterul neconform cu normele comunitare al Legii 119/2010 in baza căreia a fost emisa decizia de recalculare a cărei suspendare se solicita, precizând ca dispoziţiile acesteia încalcă de asemenea normele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Tribunalul retine totodată ca prin cererea formulata reclamanta a solicitat si menţinerea în plată a deciziei privind pensia de serviciu că deşi aceasta are un caracter subsecvent celei privind suspendarea executării deciziei nr. 205808/19.08.2010, cerere care, deşi accesorie prezintă relevanţă in analiza privind îndeplinirea cerinţei referitoare la neprejudecarea fondului.

Ori in măsura in care s-ar dispune, astfel cum solicita reclamanta, menţinerea in plata a pensiei stabilite prin decizia 205808/2005, aceasta ar fi echivalent cu a statua, chiar daca pentru o perioada limitata in timp, asupra dreptului reclamantei de a beneficia, si după intrarea in vigoare a Legii 119/2010 de pensia speciala stabilita in baza Legii 567/2004, ceea ce implica antamarea fondului contestaţiei formulate de reclamanta împotriva deciziei de recalculare.

Nu este de ignorat sub acest aspect nici faptul ca motivele invocate de reclamanta in susţinerea cererii de suspendare ce face obiectul cauzei de fata se confunda pana la identitate cu cele invocate in susţinerea contestaţiei formulate împotriva deciziei de recalculare si vizează caracterul neconvenţional al dispoziţiilor Legii 119/2010.

Pentru aceste motive tribunalul apreciază ca nici aceasta condiţie de admisibilitate nu este îndeplinita si, pentru motivele mai sus arătate va respinge cererea de suspendare ca inadmisibila.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca inadmisibilă în prezenta cauză cererea de sesizare a Curţii Europene de Justiţie de la Luxembourg.

Admite excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulate pe calea ordonanţei preşedinţiale.

Respinge cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta LZM şi cu domiciliul procesual ales la SCPA „Ciorbea Victor & Ciorbea Lacrima", în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, ca inadmisibilă.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 26.11.2010.

PRESEDINTE, ASISTENT JUDICIAR, ASISTENT JUDICIAR,

GREFIER

Domenii speta

Spete similare