Anulare decizie debit, urmare a lipsei culpei pensionarului în încasarea unor drepturi necuvenite

ASIGURĂRI SOCIALE

Anulare decizie debit, urmare a lipsei culpei pensionarului în încasarea unor drepturi necuvenite

- art. 149 alin. 4, art. 179 alin. 1 și 2 din Legea nr. 263/2010

- art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului

- art. 20 din Constituția României

- art. 451, art. 452, art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă

Inițial apelanta a beneficiat de o pensie de invaliditate, gradul III, drepturile i-au încetat din data de 01.10.2018, însă, anterior, la 06.11.2017 solicitase înscrierea la pensie anticipată, drepturile fiindu-i acordate din data de 6.11.2017.

Decizia de debit s-a emis urmare a faptului că nu ar fi îndeplinit condițiile de acordare a pensiei anticipate parțiale, câtă vreme deținea calitatea de pensionar de invaliditate, or, actele, dosarul de pensie în baza căruia i-au fost stabilite toate drepturile, se aflau în posesia Casei de Pensii, lipsind culpa apelantei în dobândirea calității de pensionar anticipa parțial, greșit instanța de fond nu a avut în vedere acest aspect.

În toată perioada în litigiu, apelanta a beneficiat de un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, lipsirea sa de acesta neputând fi justificată câtă vreme decizia de încetare a plății pensiei anticipate nu poate avea efecte decât pentru viitor.

Curtea de Apel Oradea – Secția I-a civilă

Decizia nr. 793 din 31 octombrie 2019

Prin Sentința civilă nr. (...)/LMA din data de 18.04.2019, pronunțată de Tribunalul (...), în dosar nr. (...)/(...)/2018, s-a respins ca nefondată contestația formulată de contestatoarea (C), CNP (...), cu dom. în (...), împotriva Deciziei nr. (...)/05.12.2018 a intimatei CASA TERITORIALĂ DE PENSII (...), având CIF (...), cu sediul în (...) (...), în contradictoriu cu intimata.

S-a respins ca nefondată cererea contestatoarei privind acordarea de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:

Întrucât prin Decizia nr. (...)/10.10.2017 a casei de pensii județene, contestatoarei i s-a suspendat plata pensiei de invaliditate, s-a apreciat că aceasta nu și-a pierdut calitatea de pensionar de invaliditate, chiar dacă nu s-a mai plătit pensia, contestatoarea pierzând calitatea de pensionar de invaliditate, abia ca urmare a emiterii de către casa județeană de pensii, a Deciziei nr. (...)/20.11.2018(2).

Contestatoarea fiind deja beneficiara unei categorii de pensii (chiar fiind suspendată plata acestei pensii), s-a reținut că nu putea dobândi, în condițiile Legii nr. 263/2010, prin emiterea Deciziei nr. (...)/05.01.2018, cumulat și calitatea de pensionar anticipat.

S-a apreciat că pe bună dreptate, intimata, în temeiul art. 113 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 263/2010, prin Decizia nr. (...)/20.11.2018(1), a dispus încetarea plății pensiei anticipate, reținându-se că motivul încetării plății acestei pensii, anume neîndeplinirea condițiilor legale de acordare a acestei pensii, existând încă la data acordării pensiei în discuție, dispozițiile art. 113 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit cauza de încetare - ipoteză care presupune o cauză intervenită ulterior acordării pensiei – nu pot primi aplicare în speță.

Pensia anticipată, s-a reținut că, a încetat de la data acordării și pentru tot intervalul de timp în care s-a plătit această pensie - 05.01 - 30.11.2018 -, în mod întemeiat s-a apreciat de către intimată, că plata întregii sume plătite contestatoarei – 9757 lei - este plată nedatorată, inclusiv pentru pensia aferentă lunilor octombrie și noiembrie 2018, deși, calitatea de pensionar de invaliditate a contestatoarei a încetat ca efect al Deciziei nr. (...)/20.11.2018(2), din data de 01.10.2018, măsura încetării plății pensiei de la data acordării, conferind cu necesitate, titlul de plată nedatorată, întregii pensii anticipate plătite contestatoarei. S-a apreciat că în lipsa unei decizii care să stea la baza acordării pensiei, îndeplinirea condițiilor legale de a beneficia de un anumit tip de pensie, nu este suficientă.

În temeiul art. 453 alin. 1 din Cod procedură civilă, instanța a respins ca nefondată cererea contestatoarei privind acordarea de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat apel contestatoarea (C), solicitând admiterea acestuia, schimbarea în tot a sentinței, admiterea contestației, astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

Prin motivele de apel s-a invocat că s-a încălcat flagrant art. 425 alin. 1 lit. b) Cod procedură civilă, toate cele 4 aliniate ale hotărârii sunt copiate din întâmpinarea pârâtei, fără a se aduce o minimă diligență în a arăta opinia pe baza căreia magistratul a hotărât respingerea contestației fără a răspunde în concordanță cu aceste dispoziții legale privitor la motivele pentru care s-au înlăturat apărările sale.

Nu s-a avut în vedere culpa evidentă a pârâtei care la aproape 11 luni a încercat a o corecta în defavoarea sa, cu consecința recuperării sumelor achitate. După ce se emite o decizie de pensionare, semnată, ștampilată, verificată de legalitate referitor la îndeplinirea condițiilor de pensionare, nu se poate susține că nu mai este legală și să se procedeze de maniera în speță.

Faptul că intimata nu a verificat efectiv îndeplinirea condițiilor cerute de lege în cazul depunerii cererii de pensionare pentru plata pensiei anticipate parțiale, este doar culpa acesteia, atâta timp cât ea a arătat pe cererea depusă la data de 06.11.2017 că are pensie de invaliditate suspendată.

S-a emis în favoarea sa decizia nr. (...)/22.09. 2016, în baza acesteia, din data de 12.08.2016 a beneficiat de pensie de invaliditate de 808 lei, până la data de 01.10. 2017 când pârâta a hotărât suspendarea plății prin decizia emisă la data de 01.10.2017, în baza art. 114 alin. 1 litera c) din Legea nr. 263/2010.

A formulat cerere de acordare a pensiei anticipate parțiale, soluționată favorabil prin decizia nr. (...)/05.01.2018, ce o îndreptățește la o pensie de 861 lei lunar, din data de 16.11.2017, instituția creându-i încrederea legitimă a îndreptățirii la acordarea acesteia. Și-a invocat propria culpă, a încetat plata pensiei anticipate parțiale din data de 05.01.2018, deși art. 113 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 prevede că plata pensiei încetează din luna următoare celei în care a intervenit una dintre cauze, în speță, neîndeplinirea condițiilor legale, fără lămuriri suplimentare.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 12/2017 a stabilit că legalitatea deciziei de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, este condiționată de suspendarea sau sistarea anterioară/concomitentă a pensiei printr-o decizie emisă de casele teritoriale/sectoriale de pensii.

Deși în speță pensia anticipată a fost sistată printr-o decizie anterioară, se încalcă flagrant condițiile impuse de Legea nr. 263/2010, decizia de recuperare emisă în baza acesteia nu poate subzista în contextul în care instituția nulității actului afectează decizia de încetare, se presupune că actul nu a existat vreodată, că nu a produs consecințe.

Prezintă neregularități și decizia nr. (...)/05.12.2018, alineatul 2 al art. 179 din Legea nr. 263/2010 nefiind aplicabil, se referă la recuperarea altor prestații de asigurări sociale, la situația în care un pensionar cumulează venituri care sunt de natură a înceta dreptul la pensie nu la situația dedusă judecății.

Raportat la condițiile emiterii deciziei nr. (...)/05.12.2018, aceasta nu poate produce consecințe juridice, contestația fiind admisibilă, singura procedură de care contestatoarea poate uza în baza art. 153 lit. k), art. 154 alin. 1 din Legea nr. 263/2010.

Se impune a se vedea confuzia pe care o face intimata când vine vorba de deciziile de încetare a pensiei de invaliditate, a celei parțiale anticipate, respectiv dacă cea de invaliditate a încetat la 20.11.2018, practic sunt 10 zile până la data de 30.11.2018 în care ea nu s-a aflat în situația de a avea și pensie de invaliditate și anticipată parțială, or, se solicită recuperarea sumelor și pentru această perioadă.

Raportat la dispozițiile art. 105 din Legea nr. 263/2010, la data acordării pensiei anticipate parțiale, ea avea încetată calitatea de asigurat, altfel, nu i se putea da la plată pensia. Potrivit art. 15 din Legea nr. 263/2010, printr-o simplă verificare a CNP-ului său, putea verifica situația sa cu ocazia depunerii cererii de pensionare anticipată parțială, iar potrivit art. 106 să o respingă pentru motivele invocate în deciziile contestate.

În drept s-a invocat art. 425 alin. 1, litera b), art. 453 Cod procedură civilă, Legea nr. 263/2010.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea apelului, motivarea cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază, chiar dacă nu convine apelantei, răspunde exigențelor art. 425 alin. 1 lit. b) Cod procedură civilă. Nu se poate susține faptul că decizia de încetare a plății pensiei anticipate parțiale este nelegală, au fost respectate și prevederile Deciziei nr. 12/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizia de debit a fost precedată de aceasta.

Caracterul necuvenit al drepturilor de pensie se raportează exclusiv la prevederile normative în vigoare încălcate, referindu-se la două situații, cea a conduitei pensionarului ce nu respectă regimul incompatibilităților prevăzute de lege și cea a instituției care acordă pensia cu nerespectarea unor norme legale de acordare a drepturilor de pensie.

Art. 179 din Legea nr. 263/2010 prevede posibilitatea emiterii deciziei de recuperare a sumelor încasate necuvenit, cu respectarea termenului general de prescripție de 3 ani, obligația de restituire fiind o expresie a particularizării în materia asigurărilor sociale a instituției îmbogățirii fără justă cauză, obligația derivând și din caracterul ilicit al dobândirii acestora.

Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel, cât și din oficiu, Curtea a reținut următoarele:

Potrivit art. 425 alineat 1 litera b) din noul Cod de procedură civilă, hotărârea trebuie să cuprindă considerentele în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Din analiza considerentelor sentinței apelate, Curtea a reținut faptul că acestea s-au referit la obiectul contestației deduse judecății, arătându-se succcint motivele pentru care decizia contestată nu se impune a fi anulată raportat la probațiunea administrată în cauză.

Într-adevăr, considerentele nu sunt deosebit de ample, dar cuprind pe scurt condițiile impuse de dispoziția legală enunțată mai sus, nefiind sesizată o similitudine între acestea și apărările intimatei formulate prin întâmpinarea depusă la dosar cu ocazia soluționării cauzei în primă instanță. Faptul că au fost avute în vedere la pronunțarea hotărârii aspecte invocate de intimată, nu este de natură a duce la concluzia că s-ar fi încălcat prevederile legale în materie, criticile în acest sens nefiind întemeiate.

Cât privește celelalte critici aduse de către apelantă, s-au reținut următoarele:

Prin decizia nr. (...)/22.09.2016, privind acordarea pensiei de invaliditate, emisă de intimată, fila 12 dosar de fond, s-au stabilit în favoarea apelantei drepturi la pensie de invaliditate, gradul III, în baza Legii nr. 263/2010, cu începere din data de 12.08.2016. Urmare a neprezentării acesteia pentru expertizare în luna septembrie 2017 la Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă, potrivit art. 80 din Legea nr. 263/2010, la data de 20.11.2018, s-a emis decizia privind încetarea plății pensiei de invaliditate, în baza prevederilor art. 113 alin. 1, litera c) din Legea nr. 263/2010, cu începere din data de 01.10.2018.

Anterior, la data de 06.11.2017, apelanta a solicitat intimatei, prin cererea înregistrată sub nr. (...), fila 38 dosar de fond, înscrierea sa la pensie anticipată parțială, cerere admisă prin decizia nr. (...)/05.01.2018, fila 36 dosar de fond, în baza Legii nr. 263/2010, drepturile fiindu-i stabilite cu începere din data de 06.11.2017, dată la care îi încetase contractul individual de muncă, potrivit Deciziei nr. (...)/05.01.2018, emisă de SC (...) SRL (...), fila 35 dosar de fond.

La data de 01.10.2018, sub nr. (...), intimata a emis decizia privind încetarea plății pensiei de invaliditate în favoarea apelantei, plata pensiei încetând cu începere din data de 01.10.2018, potrivit art. 113 alineat 1, litera e) din Legea nr. 263/2010, fila 30 dosar de fond.

Prin decizia nr. (...)/05.12.2018, fila 32 dosar de fond, emisă de intimată, care face obiectul prezentului litigiu, urmare a verificării modului de stabilire și plată a prestațiilor de asigurări sociale aferente dosarului nr. (...) aparținându-i apelantei, a referatului Serviciului de Plăți Prestații nr. (...)/03.12.2018, a rezultat că în perioada 05.01.2018 - 30.11.2018 aceasta a încasat necuvenit suma de 9795 lei, întrucât nu ar fi îndeplinit condițiile acordării pensiei anticipate parțial câtă vreme avea calitatea de pensionar de invaliditate, cu plata pensiei suspendate la data solicitării pensiei anticipate parțial. Ca urmare, s-a dispus prin aceasta, în baza art. 179 alineatele 1, 2 din Legea nr. 263/2010 constituirea în sarcina apelantei a unui debit în valoare de 9795 lei, încasată necuvenit în această perioadă.

Din cele expuse, Curtea reține faptul că, drepturile de pensie anticipată parțiale s-au acordat în favoarea apelantei cu începere din data de 06.11.2017, plata fiind făcută doar din data de 05.01.2018 când i-a încetat contractul individual de muncă, drepturile de pensie de invaliditate fiind suspendate cu începere din data de 01.10.2017, deci , anterior datei de la care a beneficiat de pensie anticipată parțial, plata pensiei de invaliditate încetând din data de 01.10.2018, or, suspendarea plății pensiei, astfel cum corect a reținut instanța de fond, nu a determinat și pierderea calității de beneficiar al unei pensii de invaliditate, motiv pentru care, într-adevăr, la data la care i s-au stabilit drepturile de pensie anticipată parțială, nu putea dobândi în baza Legii nr. 263/2010 cumulat și calitatea de pensionar anticipat parțial.

Ceea ce însă nu a avut în vedere instanța de fond, deși apelanta a invocat acest aspect, a fost faptul că intimata prin emiterea deciziei și-a invocat, recunoscut implicit propria culpă, aceasta fiind emitenta deciziei de stabilire a dreptului inițial la pensie de invaliditate, întregul dosar constituit în acest sens se afla în arhiva sa, la fel cel în cadrul căruia s-a emis decizia de stabilire a dreptului la pensie anticipată parțială.

Din cele susmenționate, Curtea a apreciat faptul că nu se poate reține în sarcina apelantei contestatoare vreo culpă în dobândirea calității sale de pensionar anticipat parțial, în cuprinsul cererii aflate în copie la dosarul de fond fila 38, fiind tăiată rubrica că nu ar avea calitatea de asigurat la aceea dată, iar, pe de altă parte, drepturile sale la pensie de invaliditate, în acel moment, la data de 06.11.2017 când a depus-o la sediul intimatei, era suspendat din data de 01.10.2017. Ca urmare, drepturile i-au fost acordate acesteia și achitate în perioada în litigiu de către o autoritate a statului ce se presupune că are cunoștință de prevederile legale în vigoare, în materie.

Se impune a se menționa, pe de altă parte, și faptul că potrivit dispozițiilor art. 149 alin. 4 din Legea nr. 263/2010, decizia casei teritoriale de pensii necontestată în termen este definitivă, or, în speță, decizia emisă în data de 05.01.2018, prin care contestatoarea a fost înscrisă la pensie anticipată parțială nu a fost contestată de către aceasta, emitentul nu a supus-o revizuirii decât cu ocazia efectuării unor verificări din oficiu. Aceste verificări însă, puteau avea loc anterior emiterii acesteia, câtă vreme toate actele se aflau în posesia emitentei, ocazie cu care a descoperit eroarea în care s-a aflat la data soluționării cererii de înscriere la pensie anticipată parțială, astfel că, la momentul emiterii deciziei de încetare a plății pensiei anticipate parțiale, a celei de înființare și recuperare debit, decizia de pensie sus menționată a fost producătoare de efecte juridice, drepturile de pensie fiind încasate de contestatoare în temeiul unui act valabil, neanulat, emis de către o autoritate a statului.

De altfel, se impune a nu se pierde din vedere nici faptul că pe toată această perioadă contestatoarea a beneficiat de un bun în sensul art. 1 din Protocolul 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, noțiunea de „bun” în sensul art. 1 din Protocolul 1 al acesteia putând acoperi atât bunurile actuale, cât și valorile patrimoniale, inclusiv creanțele, în virtutea cărora reclamantul poate pretinde că are cel puțin o speranță legitimă a realizării dreptului pretins (cauza Burdov c. Rusiei; Weissmann și alții c. României; Păduraru c. României), motive pentru care, în speță, lipsirea contestatoarei de bunul său neputând fi justificată, decizia de încetarea a plății pensiei anticipate parțiale putându-și produce efectele doar pentru viitor.

Prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de România potrivit Legii nr. 30/31 mai1994, sunt protejate drepturi concrete și efective cum este și cazul în speță, iar art. 1 din Protocolul 1 acesteia, tinde în principal să protejeze persoana împotriva oricărei atingeri a dreptului său câștigat, aspecte față de care, în cazul de față nu poate fi făcută aplicarea dispozițiilor art. 179 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, în caz contrar lipsirea acestuia de bunul avut echivalând cu o încălcare a art. 1 din Protocolul 1 CEDO.

Se impune a se reliefa, în susținerea celor de mai sus, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, iar, garantarea de către stat a dreptului la pensie reclamă nu doar măsuri pentru stabilirea sa, ci și cea mai mare atenție atunci când se pune problema recuperării unor sume acordate cu acest titlu, instanța europeană arătând că, în contextul dreptului de proprietate, trebuie acordată o atenție particulară principiului bunei guvernări, fiind de dorit ca autoritățile publice să acționeze cu mare atenție, în special atunci când este vorba despre probleme de o importanță vitală pentru indivizi, așa cum sunt drepturile de asigurări sociale (cauza Moskal contra Poloniei). Deși nu contestă, în principiu, posibilitatea autorităților publice de a-și corecta propriile greșeli, Curtea Europeană atrage atenția că prin aceasta nu i se poate cere individului să suporte o sarcină excesivă (lipsa proporționalității măsurii cu scopul urmărit), ca rezultat al măsurilor care îl lipsesc de un beneficiu.

Gradul ridicat de protecție al dreptului la pensie, determinat de caracterul fundamental al acestuia, se referă nu numai la perspectiva stabilirii și acordării efective a venitului respectiv, ci și la eventuala revizuire ulterioară, în special atunci când se pune problema recuperării sumelor respective, de bunăvoie sau în cadrul unei proceduri de executare silită.

În speță, astfel cum s-a reținut, mai sus, urmare a unor verificări din oficiu de către intimată, a acelorași acte aflate în dosarele de pensie ale apelantei, drepturile de pensie ale acesteia au fost suprimate, dar, nu doar atât, ci s-a dispus și recuperarea unei sume importante de bani, 9795 lei, derivată din încasarea pensiei pe perioada anterioară, în baza unei decizii emise tot de către aceasta, reprezentând drepturi încasate necuvenit pe perioada 05.01.2018 - 30.11.2018, fără a se putea reține vreo culpă a contestatoarei legat de modul în care i-au fost acordate aceste drepturi de pensie de către intimată.

Ca urmare, s-a impus, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituția României, a se da eficiență și prioritate normelor din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, evocate mai sus, care, fiind ratificate prin Legea nr. 30/1994, fac parte din dreptul intern, astfel cum prevede art. 11 alin. 2 din legea fundamentală, în loc de cele interne stabilite prin art. 179 alineat 1 și 2 din Legea nr. 263/2010.

Raportat la cele arătate mai sus, celelalte critici ale apelantei nu s-a mai impus a fi analizate.

Față de toate considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea a admis ca fondat apelul și a schimbat în întregime sentința apelată în sensul că a admis contestația formulată de contestatoarea (C), în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii (...) și în consecință, a dispus anularea deciziei pentru recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații sociale nr. (...)/05.12.2018 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii (...).

Având în vedere soluția adoptată, solicitarea apelantei, fiind incidente dispozițiile art. 451, art. 452, art. 453 alineat 1 Cod procedură civilă, Curtea a obligat intimata să plătească apelantei 2285 lei cheltuieli de judecată, ocazionate în fond și în apel, reprezentând onorariu avocațial, justificat cu chitanțele seriile MSPC nr. (...)/27.12.2018, fila 49 dosar de fond, în valoare de 1785 lei și MSOK nr. (...)/15.07.2019 în valoare de 500 lei, fila 10 dosar de apel.

Domenii speta

Spete similare