Încadrare foşti salariaţi doar în grupa a II-a de muncă în perioada anterioară datei de 01.04.2001, în loc de grupa i de muncă solicitată

DREPTUL MUNCII

1.1.1Încadrare foşti salariaţi doar în grupa a II-a de muncă în perioada anterioară datei de 01.04.2001, în loc de grupa I de muncă solicitată

- Legea nr. 319/2006

- Directiva nr. 89/391/CEE astfel cum a fost interpretată de CJUE la sesizarea formulată de Curtea de Apel (...) în dosarele conexate C-13 3/17 şi C-134/17

- Decizia nr. 9/2016 pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii

- Ordinul Ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 50/1990, punctele 3, 4, 6, 7 Anexele 1, 2

- Ordinul nr. 125/1990

- Legea nr. 19/2000

Câtă vreme din probatoriul administrat a rezultat faptul că apelanţii reclamanţi nu au lucrat într-un domeniu de activitate care să fi fost nominalizat expres în Anexele Ordinului nr. 50/1990, în mod corect instanţa de fond a constatat că doar activitatea unora dintre reclamanţi putea fi încadrată în grupa a II - a de muncă, neputând fi adăugate, pe cale pretoriană, alte activităţi şi locuri de muncă faţă de cele nominalizate.

Curtea de Apel Oradea – Secţia I-a civilă

Decizia civilă nr. 982 din 11 octombrie 2018

Prin Sentinţa civilă nr. (...)/LM din 14.06.2017, Tribunalul (...) a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul SINDICATUL (...) (...) în reprezentarea membrilor de sindicat (A1-38) toţi cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat (...) cu sediul în (...) în contradictoriu cu pârâta S.C. (...) S.A. PRIN LICHIDATOR (...) SPRL, şi în consecinţă:

A constatat că activitatea prestată de reclamanţi în cadrul unităţii pârâte se încadrează în grupa a II-a de muncă în procent de 100%, respectiv 80% după cum urmează: (A1) în procent de 100%, pentru perioada 01.06.1990 - 01.04.2001, (A2) - în procent de 100%, pentru perioada 15.10.1990 - 01.04.2001, (A3) în procent de 100%, pentru perioada 03.07.1990 - 01.05.1999, (A4) în procent de 100%, pentru perioada 04.05.1981 - 17.06.1987, (A5) - în procent de 100%, pentru perioada 06.09.1988 - 01.04.2001, (A6) în procent de 80%, pentru perioada 24.09.1969 - 01.04.1999, (A7) în procent de 100%, pentru perioada 15.09.1989 - 01.04.2001, (A8) în procent de 100%, pentru perioadele 20.07.1976 - 19.09.1978 şi 19.03.1979 - 01.03.1981, 01.03.1981 - 01.04.1985, în procent de 80%, pentru perioada 01.04.1985 - 07.06.1998, (A9) în procent de 100%, pentru perioada 01.07.1995 - 01.04.2001, (A10) în procent de 100%, pentru perioadele 18.03.1969 - 15.04.1989 şi 31.01.1999 - 01.04.1999 în procent de 80%, pentru perioada 15.04.1989 - 01.12.1998, (A11) în procent de 100%, pentru perioadele 01.09.1989 - 01.09.1990 şi 01.06.1996 - 01.11.2000, (A12) în procent de 100%, pentru perioada 01.03.1990 - 01.10.1993, (A13) în procent de 100%, pentru perioadele 24.12.1990 - 15.09.1994 şi 01.01.1996 - 31.03.2001, 15.09.1994 - 01.01.1996, (A14) în procent de 100%, pentru perioada 26.04.1990 - 31.03.2001, (A15) în procent de 100% pentru perioada 01.02.1990 - 31.03.2001, (A16) în procent de 100%, pentru perioada 19.05.1992 - 31.03.2001, (A17) în procent de 100%, pentru perioada 01.03.1999 - 31.03.2001, (A18) în procent de 100%, pentru perioada 01.03.2001 - 31.03.2001, (A19) în procent de 80%, pentru perioada 01.07.1998 - 01.11.2000, (A20) în procent de 100%, pentru perioadele 18.03.1969 - 15.02.1970, 22.06.1971 - 01.05.1978 şi 01.02.1979 - 01.08.2000, (A21) în procent de 100%, pentru perioada 13.12.1976 - 01.08.2000, (A22) în procent de 100%, pentru perioada 01.07.1989 - 31.03.2001, (A23) în procent de 100%, pentru perioada 10.10.1990 - 31.03.2001, (A24) în procent de 100%, pentru perioadele 19.08.1985 - 24.09.1985 şi 30.01.1987 - 31.03.2001, (A25) în procent de 100%, pentru perioadele 15.03.1990 - 31.03.2001, (A26) în procent de 100%, pentru perioada 02.04.1990 - 31.03.2001, (A27) în procent de 100%, pentru perioadele 01.11.1978 - 18.10.1980 şi 19.04.1982 - 03.09.1994, (A28) în procent de 100%, pentru perioada 12.05.1971 - 01.07.1971, (A29) în procent de 100%, pentru perioadele 04.02.1987 - 08.05.1989 şi 05.03.1990 - 31.03.2001, (A30) în procent de 100%, pentru perioada 08.09.1997 - 19.10.2000, (A31) în procent de 100%, pentru perioada 01.05.1996 - 31.03.2001, (A32) în procent de 100%, pentru perioada 26.05.1989 - 01.04.1996, (A33) în procent de 100%, pentru perioada 09.01.1973 - 01.03.2000, (A34) în procent de 100%, pentru perioada 18.03.1969 - 01.08.1990, (A35) în procent de 100%, pentru perioada 07.04.1976 - 15.09.1989, (A36) în procent de 100%, pentru perioada 01.04.1995 - 31.03.2001, (A37) în procent de 100%, pentru perioada 01.11.1978 - 01.04.1999, (A38) în procent de 100%, pentru perioada 11.10.1990 - 31.03.2001.

A obligat pârâta să elibereze pe seama reclamanţilor o adeverinţă în sensul celor menţionate mai sus.

A respins restul pretenţiilor.

Fără cheltuieli de judecată.

A respins acţiunea formulată de SINDICATUL (...) (...) în reprezentarea membrilor de sindicat (B …), toţi cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat (...) cu sediul în (...) în contradictoriu cu pârâta S.C. (...) S.A. PRIN LICHIDATOR (...) SPRL.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că reclamanţii au avut calitatea de angajaţi în cadrul Centralei (...) de la (...), unitate ce a aparţinut Grupului de Producere a (...), îndeplinind funcţii de laborant analize speciale, operator instalaţii tratare condensat, inginer dispecer, inginer AMC, subinginer electromecanic, electrician AMC, şofer autotun PSI, inginer, tehnician electroenergetician, lăcătuş, inginer mecanic, operator turbine şi cazane, şef laborator AMC, maistru şef tură bloc energetic, şef birou PUPR, inginer şef exploatare, conducător auto, strungar, electrician exploatare, laborant chimist, electrician PRAM, tehnician NPM, izolator termic şi fonic, mecanic motopompă, electrician servicii interne generale, muncitor necalificat, operator la arzătoare, operator chimist, operator inst. Fabricarea H2, conducător auto mare tonaj, operator cam de comandă, conducător autospecială, paznic obiective speciale, sudor, operator tratarea apei, operator auxiliare turbine, laborant laborator analize gaze, tehnician laborator analize gaze-uleiuri, zidar şamotor, electrician-tehnician staţii el., lăcătuş reparaţii electrice, operator tablou instalaţii auxiliare, tehnician pr. Exploatare Termomec, operator cc termică, operator inst. hidrotehnice, zugrav vopsitor, maistru şef tură, maistru principal reparaţii termomecanice, aşa cum rezultă din menţiunile efectuate în carnetele de muncă ale acestora, depuse în copii la dosarul cauzei.

Prin acţiunea dedusă judecăţii instanţa a fost sesizată cu o acţiune în constatarea încadrării locului de muncă al reclamanţilor în grupa I de muncă respectiv grupa a II a de muncă şi cu o cerere de obligare a angajatorului la eliberarea unei adeverinţe cu menţiunile din dispozitivul hotărârii.

Prima instanţă a reţinut că acordarea grupelor de muncă a fost reglementată prin Ordinul nr.50/1990, cu modificările ulterioare, până la intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000 care l-a abrogat. Locurile de muncă, activităţile şi categoriile profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării sunt prevăzute în mod expres în acest Ordin.

În conformitate cu pct. 3 din actul normativ mai susmenţionat, s-a apreciat că beneficiază de încadrarea în grupele I şi II de muncă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, tehnicieni, personal de întreţinere şi reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum şi alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute în anexele nr.1 şi 2.

Potrivit pct. 6 din Ordinul nr. 50/1990 „Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I şi II de muncă se face de către conducerea unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinându-se seama de condiţiile deosebite de muncă concrete în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.)”.

Pentru perioada de activitate desfăşurată între 18.03.1969 - 31.12.1989, s-a reţinut că încadrarea în grupele I şi II de muncă, nu este condiţionată de existenţa buletinelor de determinare a noxelor conform pct.14 din Ordinul nr.50/1990, rezultând aşadar că, în temeiul acestui act normativ, personalul în activitate beneficiază de încadrarea în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării dacă lucrează efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute în anexele I şi II. Dreptul acestor angajaţi de a beneficia de încadrarea în grupele I sau II de muncă a luat naştere la momentul prestării muncii în activităţile sau locurile de muncă menţionate în anexele 1 şi 2 la Ordinul nr. 50/1990, rolul unităţii angajatoare fiind doar de a nominaliza persoanele care beneficiază de această încadrare.

Potrivit dispoziţiilor Decretului Lege. Nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechităţi în salarizarea personalului privind acordarea sporurilor şi încadrarea în grupe de muncă la art. 2 s-a prevăzut că personalul de la locurile de muncă şi activităţile care potrivit reglementărilor existente până în anul 1969 şi ulterior erau prevăzute, să fie încadrate în grupele I sau II de muncă, beneficiază de acest drept pe întreaga perioadă cât au lucrat la locurile de muncă şi activităţile respective. Ţinând seama de prevederile art. 2 şi 3 din actul normativ mai sus arătat, s-a apreciat că unităţile aveau obligaţia să analizeze şi să precizeze în termen de 30 de zile de la data aprobării ordinului pe bază de documente situaţia încadrării personalului în grupele I şi II de muncă începând cu data de 18.03.1969.

În concluzie, s-a reţinut că beneficiul grupelor de muncă se acordă limitativ activităţilor enumerate în anexe, cu condiţia exercitării acestora pentru o perioadă mai mare de 50%, respectiv 70% din programul de muncă, în situaţia în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru nominalizarea condiţiilor de muncă, nivelul noxelor existente la locurile (activităţile, meseriile, funcţiile) prevăzute în aceste grupe depăşeşte nivelul maxim admis prevăzut în Normele republicate de protecţie a muncii pct. 4 şi 7 din Ordinul nr. 50/1990. Legiuitorul la încadrarea în grupele I şi II de muncă a avut însă în vedere locul de muncă unde îşi desfăşoară activitatea persoanele respective şi nu funcţia avută.

Instanţa de fond a apreciat că atât Ordinul nr. 50/1990 cât şi Ordinul nr. 125/1990 au fost date în aplicarea art. 2 din Decretului - Lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechităţi în salarizarea personalului.

Potrivit acestei dispoziţii legale, s-a reţinut că personalul de la locurile de muncă şi activităţile care, potrivit reglementarilor existente până în anul 1969 şi după aceea, erau prevăzute să fie încadrate în grupele I sau II de muncă beneficiază de acest drept pe întreaga perioadă cât au lucrat la locurile de muncă şi activităţile respective şi de altfel, Anexele 1 şi 2 ale Ordinului nr. 50/1990 constituie în fapt o enumerare a unor activităţi care cuprind mai multe meserii, instanţa reţinând in acest sens practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, s-a reţinut că stabilirea perioadei de activitate desfăşurate în locurile de muncă şi a activităţilor ce se încadrează în grupa I şi a II-a de muncă în vederea pensionării, se face pe baza înregistrărilor din carnetul de muncă sau pe baza scriptelor şi actelor oficiale existente la angajator, care să ateste o situaţie lipsită de echivoc şi care să privească întregul program de lucru al salariatului, reieşit din fişa postului şi specificul meseriei şi funcţiei în care a fost încadrat la angajare.

Instanţa de fond a mai reţinut că art. 6 din Ordinul nr. 50/1990 reglementează modalitatea de nominalizare a persoanelor care se încadrează în grupele I şi II de muncă, respectiv „nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I şi II de muncă se face de către conducerea unităţii împreună cu sindicatele libere din unităţi”. Ori, aşa cum s-a reţinut şi prin raportul de expertiză, din documentele analizate, a reieşit că la unitatea la care şi-au desfăşurat reclamanţii activitatea nu s-a făcut o nominalizare a persoanelor angajate ca şi electricieni, lăcătuş, operator turbine, maşinist baraje, maşinist instalaţii hidro, maşinist instalaţii turbine, maşinist turbine, operator turbine, pentru încadrare în grupa I sau II de muncă în perioada în litigiu”.

De asemenea, în carnetele de muncă ale unor reclamanţi s-a constatat că există menţiunea cu privire la grupa a II a de muncă, respectiv cu privire la procentul de cel puţin 70 % din programul de lucru desfăşurat în astfel de condiţii.

De altfel, s-a apreciat că stabilirea încadrării unei persoane în grupa de muncă se realizează în concret, prin raportare la atribuţiile efective şi la condiţiile de muncă în care fiecare salariat îşi desfăşoară activitatea. Beneficiul grupei de muncă nu poate fi extins dincolo de condiţiile actului normativ cadru, doar prin raportare la eventuale condiţii dificile sau grele de muncă, indiferent de profesia, locul de muncă sau activităţile desfăşurate, ci prin analiza îndeplinirii condiţiilor impuse de actul normativ.

Simpla exercitare a funcţiilor/meseriilor menţionate în carnetele de muncă şi condiţiile grele specifice activităţii desfăşurate, s-a reţinut că nu atrag în mod automat încadrarea în grupa de muncă, fiind necesar ca activităţile, condiţiile sau locul de muncă să fie dintre cele prevăzute în anexele 1 şi 2 la Ordinul nr. 50/1990.

Instanţa de fond a reţinut că în cauză a fost administrată proba cu expertiză tehnică judiciară întocmită de expert tehnic (...) probă a cărei teză probatorie uzuală a fost modificată prin raportare la Decizia nr.9/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a cărei concluzii nu au fost combătute de către unitatea pârâtă printr-o probă de aceeaşi valoare.

În şedinţa publică din data de 01.03.2017 au fost stabilite drept obiective ale expertizei: - să se stabilească dacă activitatea desfăşurată se încadrează în grupa I, respectiv II de muncă, potrivit condiţiilor de lucru concrete şi specifice în punctele de lucru, în raport de actele depuse. În acest scop, expertul trebuie să menţioneze, în funcţie de înscrisurile puse la dispoziţie de părţi, nivelul noxelor existente, suprasolicitarea fizică şi nervoasă, riscul deosebit de accidente şi boli profesionale în condiţii de microclimat nefavorabile în raport de reglementările în vigoare, inclusiv în raport de Ordinul 50/1990. Expertul va detalia atribuţiile de serviciu şi condiţiile de lucru în care reclamanţii îşi îndeplinesc aceste atribuţii specifice, avându-se în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către părţi. Astfel, expertul trebuie să stabilească dacă reclamanţii se încadrează în grupa I şi II de muncă, potrivit condiţiilor de lucru în raport cu fişa postului şi de celelalte acte depuse la dosarul cauzei precum şi de actele aflate în posesia intimatei, precum şi în comparaţie cu alte categorii profesionale, activităţi sau meserii prevăzute deja în Ordinul 50/1990. Prin urmare, expertul va determina, prin observarea carnetelor de muncă ale reclamanţilor, perioada lucrată în aceste condiţii, precum şi procentul din timpul efectiv de lucru în care petenţii au prestat activitatea pretinsă; - expertul să stabilească, prin analiza comparativă a elementelor sistemului de muncă, daca reclamanţii au desfăşurat activităţi dintre cele cuprinse în anexa I sau II a Ordinului nr. 50/1990 în varianta consolidată a acestuia sau în alte asemenea ordine, scrisori de răspuns ori reglementari ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale sau a altor ministere, respectiv în alte acte normative (exemplu H.G. nr. 1223/1990) emise în acelaşi scop al încadrării în grupa superioară de muncă; dacă activitatea reclamanţilor poate fi asimilată (potrivit art. 3 din Ordin în ambele sale ipoteze) cu o altă activitate nominalizată în anexă, respectând ipotezele permise şi menţionate în acest sens; Astfel, fie fac parte (sau nu) din categoriile de personal (muncitori, ingineri, subingineri, tehnicieni etc.) care lucrează efectiv în locuri de muncă sau activităţile nominalizate în anexă - teza expusă în art.3 alin. l, fie fac parte (sau nu) din categoria personalului care a realizat anumite tipuri de lucrări expres nominalizate în ordin (respectiv extinderi, modernizări sau reparaţii ale capacităţilor de producţie) în respectivele unităţi care au făcut obiectul încadrării - teza expusă în art. 3 alin. 2.

S-a reţinut că prin raportul de expertiză efectuat în cauză, (filele 126 - 290 vol. I) expertul tehnic judiciar a concluzionat că petenţii pot fi încadraţi în grupe de muncă conform art. 3 din Ordinul nr. 50/1990 cu modificările şi completările ulterioare, la mai multe poziţii, astfel: La anexa 1, pentru încadrarea în grupa I-a de muncă: - personalul de exploatare, întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor electrice în funcţiune cu foc continuu (electricieni, electricieni de tură staţii, dispecerii, etc.), care contribuie direct la siguranţa în funcţionare a sistemului (...) naţional, în condiţii similare sau chiar mai dificile decât siguranţa circulaţiei feroviare - în grupa I-a de muncă, prin asimilare cu poziţia 123, din anexa 1 la Ordinul 50/1990 - electrician LC, lăcătuş, maşinist, personalul care îndeplineşte activitatea de zidari şamotori şi lăcătuşii care efectuează lucrări de reparaţii în interiorul cazanului termocentralei - în grupa I-a de muncă, conform poziţiei 7, din anexa 1 la Ordinul nr.50/1990 - personalul care execută zidirea la cald a cazanelor din centralele electrice; personalul care îndeplineşte activitatea de maşinişti la secţia combustibil, operatori pompă păcură, operatori cazane, operatori turbine, etc. - în grupa I-a de muncă, conform poziţiei 59, din anexa 1 la Ordinul nr.50/1990 - personalul care execută ..... manipularea mărfurilor ..... chimice, petrochimice, cărbune ...... mecanizatori, conducători utilaje ....; personalul care îndeplineşte activitatea de sudori, zidari şamotori şi lăcătuşi care efectuează lucrări de reparaţii în interiorul cazanului termocentralei - în grupa I-a de muncă, conform poziţiei 95, din anexa 1 la Ordinul nr. 50/1990 - personalul din activitatea de sudură la interior la: ...... cazane .... lăcătuşii, ........ şi tubulatorii care lucrează împreună cu sudorii în aceleaşi condiţii de muncă; - personalul care îndeplineşte activitatea de lăcătuş reparaţii termomecanice, sudori, electricieni reparaţii, electricieni AMC, PRAM, exploatare termomecanică, etc. - în grupa I-a de muncă, conform poziţiei 103, din anexa 1 la Ordinul 50/1990 - personalul din activitatea de întreţinere şi reparaţii mecano - energetice, laboratoare pentru controlul de calitate şi alte activităţi cu condiţii grele .........; La anexa 2, pentru încadrarea în grupa a II-a de muncă: - personalul care îndeplineşte activitatea la secţia chimică; - operatori, lăcătuşi reparaţii, laboranţi, recepţioneri combustibili, etc.; - în grupa a II-a de muncă, conform poziţiei 116 (122 în varianta nouă), din anexa 2 la Ordinul nr. 50/1990 - activitatea de epurare a apelor reziduale industriale sau menajere (alta decât cea prevăzută la grupa I); - personalul care efectuează lucrări (demontări, decapări, degresări, etc.) pentru întreţinerea şi repararea echipamentelor energetice şi termomecanice în atelierele de reparaţii, etc. - în grupa a II - a de muncă, conform poziţiei 184 din anexa 2 la Ordinul nr. 50/1990, şi în conformitate cu adresa MMPS nr. 43G/1923/22.01.1996 - activitatea din sectoarele de demontări, decapări, degresări a utilajelor .... în vederea reparării ......;- pentru personalul din activitatea de construcţii montaj, proiectare, etc. - în grupa a II-a de muncă, conform H.G. nr. 1223/1990; - personalul care îndeplineşte activitatea în termocentrală în condiţii de noxe şi care nu se regăsesc la poziţia 116 (122 în varianta nouă), din anexa 2 la Ordinul nr. 50/1990 - în grupa a II - a de muncă, conform poziţiei 117 (123 în varianta nouă), din anexa 2 la Ordinul nr. 50/1990 - ... exploatarea, întreţinerea şi repararea cazonelor şi instalaţiilor ... centralelor termice şi termoelectrice ......; - personalul care îndeplineşte activitatea de pază a obiectivelor speciale - în grupa a II - a de muncă, conform poziţiilor 129 şi 130, din anexa 2 la Ordinul nr. 50/1990 – 129 ... asamblarea muniţiilor în şi din elementele componente încărcate precum şi a elementelor de muniţii ...... operaţii de manipulare a muniţiilor ....... 130. Personalul care manipulează şi transportă substanţe explozive; - personalul care îndeplineşte activitatea la fabricarea, electroliza, îmbutelierea hidrogenului, etc. - în grupa a II-a de muncă, conform poziţiei 148, din anexa 2 la Ordinul nr. 50/1990 - ... personalul din activitatea de fabricarea, îmbutelierea, electroliza hidrogenului; Activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor (mecanic motopompa grup PSI) este încadrabilă în grupa a II - a de muncă prin asimilare cu încadrarea cadrelor militare de prevenire şi stingere a incendiilor, în conformitate cu prevederile Decretului Consiliului de Stat nr. 247/1977 cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente în grupe de muncă.

De asemenea, expertul a mai concluzionat că petenţii care au desfăşurat activitatea de exploatare, întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor electrice în funcţiune cu foc continuu (electricieni, electricieni de tură staţii, operatorii de la camerele de comandă, dispecerii, etc.), care contribuie direct la siguranţa în funcţionare a sistemului (...) naţional, în condiţii similare sau chiar mai dificile decât siguranţa circulaţiei feroviare, deşi şi-au desfăşurat activitatea în condiţii grele şi nocive de muncă, sub influenţa directă şi permanentă a unor factori de risc pentru securitatea şi sănătatea acestora, nu fac parte, din categoria personalului care a realizat anumite tipuri de lucrări expres nominalizate în ordin (respectiv extinderi, modernizări sau reparaţii ale capacităţilor de producţie) în respectivele unităţi care au făcut obiectul încadrării - teza expusă în art. 3, alin. 2., însă toţi fac parte din categoriile de personal (muncitori, ingineri, subingineri, tehnicieni, etc.) care lucrează efectiv în locuri de muncă sau activităţile nominalizate în anexă - teza expusă în art.3, alin. l. Astfel, activitatea desfăşurată de aceştia este nominalizată în anexa 2 la Ordinul 50/1990, la punctul 121 (111 în varianta veche), şi în anexa 2 la Ordinul 125/1990, la punctele 70 şi 71, care menţionează: " 121.(111) Dispecer energetic naţional (personalul operativ de tură)." Anexa 2 a Ordinului nr. 125/1990: "70. Activitatea de exploatare din camerele de comandă din centralele electrice conectate la sistemul (...) naţional. 71. Electricienii şi alt personal din formaţiile de revizii şi reparaţii ale LEA de 110 KV şi mai mari care lucrează sub tensiune sau la potenţial."

Expertul a arătat că a analizat în detaliu carnetele de muncă ale tuturor reclamanţilor, iar în baza verificărilor a fost întocmit tabelul anexat la prezenta expertiză tehnică judiciară în care sunt prezentate, activitatea desfăşurată de fiecare reclamant în parte.

Concluziile la care a ajuns expertul în ceea ce priveşte perioadele prestate de reclamanţi încadrabile în grupa I sau II de muncă, meseria, temeiul legal şi stabilirea procentului privind activitatea prestată de aceştia în grupe de muncă, în raportul de expertiză sunt cuprinse la filele 222-273 vol. I.

Expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză a identificat mediul de lucru, condiţiile grele în care şi-au desfăşurat activitatea reclamanţii, riscurile la care sunt supuşi, condiţiile de microclimat nefavorabil, a atribuţiunilor de serviciu ale petenţilor, bolile profesionale şi care sunt descrise detailat în capitolul IV şi V ale raportului de expertiză.

În susţinerea concluziilor privind încadrarea în grupă superioară de muncă, s-a reţinut că expertul descrie în cuprinsul raportului de expertiză (capitolul V), activitatea Sistemului (...) Naţional şi activitatea desfăşurată în unităţi subordonate la nivel central MEE. Prin faptul că aceştia au efectuat lucrări de producere şi exploatare, întreţinere, revizie, modernizare la centrale termoelectrice care produceau energie electrică şi termică prin arderea de combustibil tip păcură sau gaz combustibil, activitatea lor desfăşurându-se în prezenţa unor tensiuni cu valori de până la 110 000 volţi, a apreciat că se justifică încadrarea perioadelor prestate de reclamanţi în grupa I de muncă tot prin extindere prin analogie nejustificată raportat la funcţia şi felul muncii la pct.123, pct.7, pct.59, pct.103 din Anexa nr.1 la Ordinului nr.50/1990, având cuprinsul mai sus menţionat, ori nici unul dintre reclamanţii în privinţa cărora s-au aplicat aceste puncte nu au desfăşurat activităţi încadrabile în respectivele puncte.

Distincţia de încadrare pe grupe de muncă a fost efectuată direct de către legiuitor prin actul normativ, care impune condiţia pentru încadrarea în Anexa 1 la Ordinul nr. 50/1990, ca meseriile şi funcţiile prevăzute la pct.123 să fie exercitate în unităţile de exploatare a căilor ferate a căror activitate este direct legată de siguranţa circulaţiei ori în unităţile de exploatare a căilor ferate a căror activitate concură la siguranţa circulaţiei, activităţile prevăzute la pct.59 se referă la cei care manipulează mărfuri explozive – docheri, docheri mecanizatori, conducători de utilaje portuare respectiv activităţi portuare şi nu din centrale termoelectrice, activităţile de la pct.7 se referă la activităţi de zidire şi repararea cuptoarelor industriale, executarea la cald a operaţiilor de zidire şi reparare a zidăriei, iar pct.103 prevede „Activitatea de întreţinere mecano - energetica, laboratoare pentru controlul de calitate şi alte activităţi cu condiţii grele de la întreprinderea metalurgica (...).” şi nu la unitatea pârâtă; pct.95 care cuprinde operaţiuni de sudură efectuate în interior la nave (secţii şi bloc secţii), cazane, conducte, cilindri de locomotive, stâlpi metalici închişi, rezervoare benzine şi alte instalaţii asemănătoare.”

Prin urmare, s-a reţinut că în mod eronat prin analogie şi nejustificată de funcţia ocupată, felul muncii şi de specificul unităţii pârâte o mare parte din reclamanţi au fost încadraţi de expert în grupa I de muncă potrivit pct. mai sus expuse din Anexa 1 la Ordinul nr.50/1990, pentru perioadele de timp lucrate în cadrul unităţii pârâte, aspect evidenţiat în raportul de expertiză tehnică judiciară la filele 222-287. Ba mai mult, o mare parte din reclamanţi au efectuată menţiunea în carnetele de muncă a încadrării în grupa a II a anexa 2 la Ordinul nr. 50/1990.

De exemplu, perioada prestată de reclamantul (...), în funcţia de inginer AMC, a fost încadrată de expertul tehnic în grupa I de muncă în procent de 100%, conform pct.103 din Anexa 1 la Ordinul nr.50/1990, care cuprinde activitatea de întreţinere mecano energetică, laboratoare pentru controlul de calitate şi alte activităţi cu condiţii grele la Întreprinderea (...), punct care se referă doar la activităţile prestate la Întreprinderea nominalizată.; perioada prestată de reclamantul (...) în care a îndeplinit funcţia de operator turbine cazane şi lăcătuş de tură exploatare termomecanică a fost încadrată de expert procent de 100%, conform pct.59 şi 103 în Anexa 1 la Ordinul nr.50/1990, punct 59 care se referă la manipularea mărfurilor explozive, toxice, a produselor chimice şi petrochimice a cărbunilor şi a minereurilor-docheri … conducători de utilaje portuare şi nicidecum la activităţi din centralele termoelectrice.

Instanţa de fond a reţinut că expertiza reprezintă un simplu mijloc de probă care trebuie analizat în contextul întregului material probator administrat în cauză şi prin prisma reglementărilor legale aplicabile raportului juridic dedus judecăţii. În aceste condiţii faţă de probatoriul administrat şi în lipsa unei corespondenţe a activităţii prestate şi analizate în raportul de expertiză, de reclamanţii identificaţi, cu o activitate cuprinsă în punctele mai sus indicate la Anexa 1 din Ordinul nr.50/1990, instanţa a apreciat primul capăt de cerere prin care se solicită acordarea grupei I de muncă în procent de 100% ca neîntemeiat, respingându-l ca atare. În acest sens, instanţa a dat eficienţă şi Deciziei nr.9/16.05.2016 prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a statuat faptul că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor pct. 6 - 8 şi 12 din Ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 50/1990, instanţele de judecată au posibilitatea analizării şi constatării pe cale judiciară, ulterior abrogării acestui act normativ, a încadrării muncii prestate în perioada 18 martie 1969 – 01 aprilie 2001, după caz, în grupele I sau II de muncă.

În considerentele Deciziei nr. 9 din 16 mai 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut faptul că neparcurgerea procedurii legale de încadrare a salariaţilor în condiţii deosebite de muncă corespunzătoare grupei I sau a II-a de muncă, fie pentru că angajatorul a considerat că locurile de muncă din unitate nu îndeplinesc astfel de condiţii, fie pentru că a ignorat aplicarea legii (nu a întreprins demersurile care se referă la procedura de evaluare a acestor locuri de muncă) pe perioada de valabilitate a ordinului, poate fi suplinită, pe cale jurisdicţională, un litigiu promovat de fostul salariat în contradictoriu cu angajatorul şi calificat ca un conflict, supus jurisdicţiei muncii, în situaţia premisă a ocupării de către acesta a unui loc de muncă sau a desfăşurării unei activităţi dintre cele enumerate limitativ în listele anexe ale Ordinului nr. 50/1990 sau ale Ordinului nr. 125/1990 - pct. 55.

De asemenea, s-a mai reţinut de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie faptul că împrejurările concrete ale activităţii şi justificarea motivelor pentru care angajatorul nu a procedat la evaluarea locului de muncă sau la nominalizarea salariatului, cu consecinţa juridică a neîncadrării locului de muncă ocupat în condiţii deosebite de muncă (încadrare sau nominalizare), pot fi examinate şi vor primi valenţele cuvenite în planul probaţiunii judiciare.

Dar ceea ce este esenţial în cauză, s-a apreciat că este modul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dezlegat în considerentele deciziei nr. 9/2016 modul de aplicare şi de interpretare a pct. 3 din Ordinul nr. 50/1990, cel invocat de reclamanţi ca temei al acţiunii. Astfel Înalta Curte de Casaţie Justiţie prin considerentele sale obligatorii deopotrivă pentru instanţă în temeiul art. 517 alin 3 Cod procedură civilă, s-au reţinut următoarele: „La punctul nr. 4, sesizarea vizează interpretarea şi aplicarea pct. 3 din Ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 50/1990 referitor la posibilitatea încadrării în grupa I sau a II-a de muncă a activităţii desfăşurate de un reclamant, prin asimilarea situaţiei acestuia cu cea a salariaţilor care au desfăşurat activităţi în condiţii de muncă identice, în cadrul altor angajatori, pentru care s-a recunoscut încadrarea în grupa de muncă indicată prin anexa 1 sau 2 la ordin. Această situaţie se referă la împrejurarea în care membrii unei categorii profesionale, neîncadrată în grupele superioare de muncă, solicită, prin asimilarea condiţiilor lor de muncă cu cele ale unor persoane pentru care s-a recunoscut această încadrare în cadrul altui angajator, să fie, la rândul lor, încadraţi pe cale judiciară în grupa de muncă, temeiul juridic al acestei operaţiuni fiind pct. 3 din Ordinul nr. 50/1990 - pct.61.

Aspectul extinderii aplicării Ordinului nr. 50/1990 pentru activităţi similare desfăşurate de alţi angajatori şi necuprinse în Lista locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale din varianta consolidată a ordinului a fost dezlegat prin argumentele aduse în rezolvarea problemei de la punctul 1 în care s-a statuat că premisa derulării acestei proceduri în faţa instanţei este ca tipul de activitate să se regăsească în anexele I şi II ale variantei consolidate a ordinului. Per a contrario, nu pot fi adăugate, pe cale pretoriană, alte activităţi şi locuri de muncă faţă de cele din anexe, chiar dacă îndeplinesc aceleaşi condiţii de muncă posibil vătămătoare. Puteau fi nominalizate, prin asimilare, în temeiul dispoziţiilor art. 3, alte categorii de personal în activitate ale aceluiaşi angajator decât cele enumerate expres, după criteriul: muncitori, ingineri, subingineri etc., cu condiţia generală de a lucra efectiv (acele categorii de personal care au lucrat efectiv) în locuri de muncă sau în activităţile nominalizate în anexă şi aplicate acelui angajator (alin. 1 al pct. 3) sau personalul muncitor care a realizat anumite tipuri de lucrări expres nominalizate în ordin (respectiv extinderi, modernizări sau reparaţii ale capacităţilor de producţie) în respectivele unităţi ce au făcut obiectul încadrării, acesta fiind motivul pentru care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii (alin. 2 al pct. 3). Sintagma "aceleaşi condiţii", contrar opiniei celor care au împărtăşit soluţia extinderii domeniului de aplicare a Ordinului nr. 50/1990, nu se referă la condiţiile generale de muncă nefavorabile privind nivelul de noxe, microclimat, suprasolicitare fizică sau psihică, riscuri de explozii, iradiere etc. ale altor salariaţi aflaţi în raport de muncă cu alţi angajatori în domenii ce nu au fost indicate în anexe, ci la condiţiile concrete descrise de alin. 1 şi 2 ale pct. 3 dintr-un anumit domeniu de activitate nominalizat expres în anexe” - pct.62.

În consecinţă, s-a apreciat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a tranşat modul de aplicare a prevederilor art. 3 din Ordinul nr. 50/1990 care nu se poate fundamenta doar pe o simplă asimilare a condiţiilor de noxe, microclimat, suprasolicitate fizică sau psihică pentru alte locuri de muncă similare ce nu sunt cuprinse în Anexă la Ordin, aşa cum a fost acesta completat şi consolidat în decursul timpului ci se impune ca pe lângă invocarea art. 3 activitatea desfăşurată de cel care pretinde recunoaşterea grupei a I - a de muncă să se încadreze într-o activitate concretă cuprinsă la un punct din Anexa la Ordinul nr. 50/1990 aceste grupe de muncă neputând fi recunoscute prin asimilare pe cale pretoriană.

Prin urmare, s-a reţinut că în cazul tuturor reclamanţilor care au beneficiat de grupa a II - a de muncă în condiţiile anexei II la Ordinul nr. 50/1990 şi cărora prin raportul de expertiză tehnică judiciară, expertul a identificat, prin analogie, activităţi prevăzute în anexa I la Ordin, instanţa faţă de considerentele mai sus expuse şi raportat la Decizia nr. 9/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a apreciat că nu este justificată de felul muncii şi funcţia ocupată precum şi specificul activităţii unităţii angajatoare, încadrarea în punctele indicate alea Anexei 1 la Ordinul nr. 50/1990.

Cu privire la capătul doi de cerere de acordare a grupei a II - a de muncă şi eliberarea adeverinţei în acest sens formulată de reclamanţi, instanţa a reţinut din analiza carnetelor de muncă aflate la dosarul cauzei, că o parte din reclamanţi au în carnete de muncă menţiunea efectuată de unitatea angajatoare a perioadei încadrate în grupă de muncă, temeiul legal al încadrării respectiv pct. 46, 123 din Anexa 2 la Ordinul nr.50/1990 precum şi pct. 24, 35, 71, 69, 68 şi 117 din Anexa nr. 2, şi H.G. nr. 1223/1990, procentul cuprins între 70% şi 100%.

Prin raportul de expertiză s-a concluzionat de expert că raportat şi la considerentele Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 9/2016, reclamanţii pot fi încadraţi în grupa a II a de muncă astfel: - personalul care îndeplineşte activitatea la secţia chimică - operatori, lăcătuşi reparaţii, laboranţi, recepţioneri combustibili, etc. - în grupa a II-a de muncă, conform poziţiei 116 (122 în varianta nouă), din anexa 2 la Ordinul nr. 50/1990 - activitatea de epurare a apelor reziduale industriale sau menajere (alta decât cea prevăzută la grupa I); - personalul care efectuează lucrări (demontări, decapări, degresări, etc.) pentru întreţinerea şi repararea echipamentelor energetice şi termomecanice în atelierele de reparaţii, etc. - în grupa a II - a de muncă, conform poziţiei 184 din anexa 2 la Ordinul nr. 50/1990, şi în conformitate cu adresa MMPS nr.43G/1923/22.01.1996 - activitatea din sectoarele de demontări, decapări, degresări a utilajelor .... în vederea reparării ......; - pentru personalul din activitatea de construcţii montaj, proiectare, etc.; - în grupa a II-a de muncă, conform H.G. nr. 1223/1990; - personalul care îndeplineşte activitatea în termocentrală în condiţii de noxe şi care nu se regăsesc la poziţia 116 (122 în varianta nouă), din anexa 2 la Ordinul nr. 50/1990 - în grupa a II - a de muncă, conform poziţiei 117 (123 în varianta nouă), din anexa 2 la Ordinul nr. 50/1990 - ... exploatarea, întreţinerea şi repararea cazanelor şi instalaţiilor …. centralelor termice şi termoelectrice ......; - personalul care îndeplineşte activitatea de pază a obiectivelor speciale - în grupa a II - a de muncă, conform poziţiilor 129 şi 130, din anexa 2 la Ordinul nr. 50/1990 - 129 ... asamblarea muniţiilor în şi din elementele componente încărcate precum şi a elementelor de muniţii ...... operaţii de manipulare a muniţiilor ....... 130. Personalul care manipulează şi transportă substanţe explozive.; - personalul care îndeplineşte activitatea la fabricarea, electroliza, îmbutelierea hidrogenului, etc.; - în grupa a II-a de muncă, conform poziţiei 148, din anexa 2 la Ordinul nr. 50/1990; - … personalul din activitatea de fabricarea, îmbutelierea, electroliza hidrogenului; activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor (mecanic motopompa grup PSI) este încadrabilă în grupa a II a de muncă prin asimilare cu încadrarea cadrelor militare de prevenire şi stingere a incendiilor, în conformitate cu prevederile Decretului Consiliului de Stat nr. 247/1977 cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente în grupe de muncă. Expertul a mai concluzionat că petenţii care au desfăşurat activitatea de exploatare, întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor electrice în funcţiune cu foc continuu (electricieni, electricieni de tură staţii, operatorii de la camerele de comandă, dispecerii, etc.), care contribuie direct la siguranţa în funcţionare a sistemului (...) naţional,, la punctul 121 (111 în varianta veche), şi în anexa 2 la Ordinul 125/1990, la punctele 70 şi 71, care menţionează: "121.(111) Dispecer energetic naţional (personalul operativ de tură)." Anexa 2 a Ordinului nr. 125/1990: "70. Activitatea de exploatare din camerele de comandă din centralele electrice conectate la sistemul (...) naţional. 71. Electricienii şi alt personal din formaţiile de revizii şi reparaţii ale LEA de 110 kV şi mai mari care lucrează sub tensiune sau la potenţial."

Astfel, expertul pentru următorii reclamanţi care nu au înscrisă în carnetul de muncă grupă superioară de muncă raportat la funcţia ocupată, a identificat temeiul legal, perioada şi procentul şi a concluzionat că se poate face încadrarea în grupa a II - a de muncă conform Anexei 2 la Ordinul nr.50/1990, raportat şi la îndrumările Deciziei nr.9/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după cum urmează: (A1) în procent de 100%, pentru perioada 01.06.1990 - 01.04.2001, pentru perioada cât a îndeplinit funcţia de laborant chimist şi operator instalaţii condensat, conform pct.122, (A2) - în procent de 100%, pentru perioada 15.10.1990 - 01.04.2001 în care a îndeplinit funcţia de inginer dispecer conform pct.121 (111), (A3) în procent de 100%, pentru perioada 03.07.1990 - 01.05.1999, pentru perioada în care a îndeplinit funcţia de inginer dispecer conform pct.121(111), (A4) în procent de 100%, pentru perioada 04.05.1981 - 17.06.1987, în care a îndeplinit funcţia subinginer electromecanic-electrician şef tură staţia electrică conform ppct.123 (117), (A5) - în procent de 100%, pentru perioada 06.09.1988 - 01.04.2001 în care a îndeplinit funcţia de şofer autotun PSI conform pct.208 şi Scrisoarea MMPS nr. 96/12.04.1996-şoferii care deservesc autocamioane de cel puţin 4 tone, (A6) în procent de 80%, pentru perioada 24.09.1969 - 01.04.1999 în care a îndeplinit funcţia tehnician electroenergetician conform H.G. nr.1223/1990, (A7) în procent de 100%, pentru perioada 15.09.1989 - 01.04.2001 în care a îndeplinit funcţia tehnician aprovizionare conform H.G. nr.1223/1990, (A8) în procent de 100%, pentru perioadele 20.07.1976 - 19.09.1978 şi 19.03.1979 - 01.03.1981, 01.03.1981 - 01.04.1985, în procent de 80%, pentru perioada 01.04.1985 - 07.06.1998 în care a îndeplinit funcţia inginer electroenergetician-exploatare electrică dispecer şef tură, şef birou tehnic RTM PUPR conform H.G. nr. 1223/1990, pct. 121 (111), (A9) în procent de 100%, pentru perioada 01.07.1995 - 01.04.2001 în care a îndeplinit funcţia de conducător auto grupa 5-6 conform pct.208 şi Scrisoarea MMPS nr. 96/1996, (A10) în procent de 100%, pentru perioadele 18.03.1969 - 15.04.1989 şi 31.01.1999 - 01.04.1999 în procent de 80%, pentru perioada 15.04.1989 - 01.12.1998 în care a îndeplinit funcţia de subinginer AMC şi subinginer reparaţii termomecanice, dispcer şef tură conform pct. 117, (A11) în procent de 100%, pentru perioadele 01.09.1989 - 01.09.1990 şi 01.06.1996 - 01.11.2000 în care a îndeplinit funcţia de subinginer AMC, subinginer reparaţii termomecanice, dispecer şef tură conform pct.121 (111, (A12) în procent de 100%, pentru perioada 01.03.1990 - 01.10.1993 în care a îndeplinit funcţia de electrician exploatare staţia electrică şi conform 123 (117), (A13) în procent de 100%, pentru perioadele 24.12.1990 - 15.09.1994 şi 01.01.1996 - 31.03.2001, 15.09.1994 - 01.01.1996 în care a îndeplinit funcţia conform pct.123(117), (A14) în procent de 100%, pentru perioada 26.04.1990 - 31.03.2001în care a îndeplinit funcţia de operator instalaţii hidrotehnice conform pct.123(117), (A15) în procent de 100% pentru perioada 01.02.1990 - 31.03.2001 în care a îndeplinit funcţia de operator instalaţii hidrotehnice conform pct.123 (117), (A16) în procent de 100%, pentru perioada 19.05.1992 - 31.03.2001 în care a îndeplinit funcţia de conducător auto mare tonaj conform pct.208 şi Scrisoarea nr. 96/12.04.1996 a MMPS în care se menţionează că se încadrează în grupa a II a şoferii care deservesc autocamioane cu capacitate de cel puţin 4 tone, (A17) în procent de 100%, pentru perioada 01.03.1999 - 31.03.2001 în care a îndeplinit funcţia de conducător autospecială conform pct.208 şi Scrisoarea nr.96/12.04.1996 a MMPS, (A18) în procent de 100%, pentru perioada 01.03.2001 - 31.03.2001 în care a îndeplinit activitatea de primitor distribuitor conform H.G. nr. 1223/1990,(A19) în procent de 80%, pentru perioada 01.07.1998 - 01.11.2000 în care a îndeplinit funcţia de şef serviciu tehnic conform HG nr.1223/1990, (A20) în procent de 100%, pentru perioadele 18.03.1969 - 15.02.1970, 22.06.1971 - 01.05.1978 şi 01.02.1979 - 01.08.2000 în care a îndeplinit funcţia de electrician tură instalaţii, maistru şef tură electrică, electrician exploatare staţii conform pct.123(117), (A21) în procent de 100%, pentru perioada 13.12.1976 - 01.08.2000 în care a îndeplinit funcţia de electrician exploatare staţii, (A22) în procent de 100%, pentru perioada 01.07.1989 - 31.03.2001 în care a îndeplinit funcţia de primitor distribuitor conform HG nr.1223/1990,, (A23) în procent de 100%, pentru perioada 10.10.1990 - 31.03.2001 în care a îndeplinit funcţia de operator instalaţii hidrotehnice conform art.123(117), (A24) în procent de 100%, pentru perioadele 19.08.1985 - 24.09.1985 şi 30.01.1987 - 31.03.2001 în care a îndeplinit funcţia de operator instalaţii hidrotehnice conform pct.123(117), (A25) în procent de 100%, pentru perioadele 15.03.1990 - 31.03.2001 în care a îndeplinit funcţia de operator instalaţii turbine auxiliare conform pct.123(117), (A26) în procent de 100%, pentru perioada 02.04.1990 - 31.03.2001 în care a îndeplinit funcţia de operator instalaţii hidrotehnice conform pct.123 (117), (A27) în procent de 100%, pentru perioadele 01.11.1978 - 18.10.1980 şi 19.04.1982 - 03.09.1994 în care a îndeplinit funcţia de electrician PRAM conform pct.123(117), (A28) în procent de 100%, pentru perioada 12.05.1971 - 01.07.1971 în care a îndeplinit funcţia de zugrav vopsitor conform pct.123, (A29) în procent de 100%, pentru perioadele 04.02.1987 - 08.05.1989 şi 05.03.1990 - 31.03.2001 în care a îndeplinit funcţia de operator instalaţii hidrotehnice conform pct.123(117), (A30) în procent de 100%, pentru perioada 08.09.1997 - 19.10.2000 în care a îndeplinit funcţia de dispecer şef tură, inginer exploatare electrică conform pct.123 (117), (A31) în procent de 100%, pentru perioada 01.05.1996 - 31.03.2001 în care a îndeplinit funcţia de inginer tură exploatare electrică, dispecer şef tură conform pct.123 (117), (A32) în procent de 100%, pentru perioada 26.05.1989 - 01.04.1996 în care a îndeplinit funcţia de lăcătuş mecanic compresoare potrivit pct.123, (A33) în procent de 100%, pentru perioada 09.01.1973 - 01.03.2000 în care a îndeplinit funcţia de şofer autotun grupa 5-6 conform pct.208 şi Scrisorii MMPS nr.96/1996, (A34) în procent de 100%, pentru perioada 18.03.1969 - 01.08.1990 în care a îndeplinit funcţia de maistru şef tură şi dispecer şef tură conform pct.123(117), (A35) în procent de 100%, pentru perioada 07.04.1976 - 15.09.1989 în care a îndeplinit funcţia de electrician exploatare centrale conform pct.123 (117), (A36) în procent de 100%, pentru perioada 01.04.1995 - 31.03.2001 în care a îndeplinit funcţia de inginer reparaţii RTM conform pct.123, (A37) în procent de 100%, pentru perioada 01.11.1978 - 01.04.1999 în care a îndeplinit funcţia de operator instalaţii tratare apă conform pct.122, (A38) în procent de 100%, pentru perioada 11.10.1990 - 31.03.2001 în care a îndeplinit funcţia de operator instalaţii hidrotehnice conform pct.123(117).

În ceea ce priveşte încadrarea în grupa a II - a de muncă, de către expert a perioadei prestate de reclamantul (...) în funcţia de strungar reparaţii termomecanice, de reclamantul (A11) în funcţia de şef electrician atelier reparaţii electrice, de reclamantul (...) în funcţia lăcătuş şi strungar AMC, de reclamantul (...) în funcţia de strungar reparaţii, de reclamantul (...) în funcţia de strungar RTM, de reclamantul (...) în funcţia de strungar, conform pct.184 din anexa 2 la Ordinul nr.50/1990, care cuprinde „Activitatea în sectoarele de demontări, decapări şi degresări din întreprinderile de reparaţii auto, tractoare şi utilaje în vederea reparări, instanţa raportat la funcţiile ocupate şi felul muncii a apreciat ca nejustificată, având în vedere că se referă strict la întreprinderi de reparaţii auto şi nu centrale termice şi termoelectrice.

În ceea ce priveşte încadrarea în grupa a II a de muncă, de către expert a perioadei prestate de reclamanţii (...) şi (...) în funcţia de mecanic motopompă formaţia PSI, de reclamantul (...) în funcţia de mecanic motopompă formaţia PSI, prin asimilare cu prevederile Decretului Consiliului de Stat nr. 247/1977 care se referă la încadrarea cadrelor militare permanente în grupele I, II sau III de muncă, instanţa a apreciat-o ca nejustificată.

Cu privire la activitatea desfăşurată de reclamanta (...), încadrarea în grupa a II - a de muncă a perioadei prestate în funcţia de laborant chimist, de reclamanta (...) a perioadei prestate în funcţia de subinginer secţia chimică, de reclamanta (...) a perioadei prestate în funcţia de operator instalaţii pretratare, de reclamantul (...) a perioadei prestate în funcţia de operator instalaţii de dedurizare, de reclamantul (...) a perioadei prestate în funcţia de operator chimist, de reclamanta (...) a perioadei prestate în funcţia de inginer chimist, de reclamanta (...) a perioadei în care a îndeplinit funcţia de operator chimist, inginer chimist şi inginer secţia chimică, de reclamanţii (...) a perioadei în care a îndeplinit funcţia de operator chimist şi operator tratarea apei, de reclamanta (...) a perioadei în care a prestat activitate în funcţia de laborant control indici de calitate tehnician analize gaze uleiuri, de reclamantul (...) a perioadei în care a îndeplinit funcţia de operator chimist conform pct.122 anexa 2 la Ordinul nr.50/1990, prima instanţă a apreciat nejustificată încadrarea prin analogie cu personalul care lucrează în activitatea de epurare a apelor reziduale industriale sau menajere, acest punct nefiindu-le aplicabil, prin analogie.

Nejustificată este şi încadrarea în grupa a II - a de muncă de către expert a perioadei prestate de reclamanţii (…), în funcţia de paznic obiective speciale conform pct.129 şi 130 din anexa II la Ordinul nr.50/1990, întrucât punctele se referă la fabricarea muniţiilor ... asamblarea şi dezasamblarea muniţiilor, personalul care manipulează substanţe explozive, precum şi încadrarea în grupa a II - a de muncă de către expert a perioadei prestate de reclamantul (...) în funcţia de operator instalaţii de fabricare H2, de reclamantul (...) a perioadei în care a îndeplinit funcţia de operator instalaţii de fabricarea H2 conform pct.148 din anexa 2 la Ordinul nr.50/1990, întrucât punctul se referă la activitatea de fabricarea, comprimarea, şi îmbutelierea oxigenului, hidrogenului, azotului, argonului, fosfinei ...

Cu privire la reclamanţii (...) - poz.121 din expertiză, (...) poz.180, (...) poz.185, (...) poz.207, (...) poz.246, s-a reţinut faptul că deşi expertul tehnic a concluzionat că perioadele prestate de aceştia la unitatea angajatoare se pot încadra, în grupa a II - a de muncă conform anexei 2 la Ordinul nr.50/1990, din analiza carnetelor de muncă aflate în copie la dosar, instanţa a constatat că există menţiunea efectuată de unitatea angajatoare a încadrării în grupa superioară de muncă, respectiv grupa a II - a de muncă a perioadei, temeiului legal şi procentului, considerente pentru care a respins ca neîntemeiate pretenţiile acestora.

Referitor la procent, acesta se calculează proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţiile activităţii prestate ce se încadrează în grupă superioară de muncă, raportul de expertiză a relevat faptul că procentul de 100% respectiv de 80%, este raportat la activitatea prestată de reclamanţi în condiţiile prezentate în cap. 5.3 din raport.

În contextul considerentelor mai sus expuse, coroborând înscrisurile de la dosar, raportul de expertiză tehnică judiciară şi prin raportare la textele legale mai sus menţionate, instanţa de fond a admis cererea formulată de reclamanţi ca întemeiată şi în consecinţă a constatat că activitatea prestată de reclamanţi în cadrul unităţii pârâte se încadrează în grupa a II - a de muncăîn procent de 100%, respectiv 80%, iar în temeiul art. 40 alin.2 litera c) şi h) coroborat cu art.34 alin 5 din Codul Muncii, instanţa a obligat pârâta să elibereze în favoarea reclamanţilor o adeverinţă care să ateste perioadele în care a desfăşurat activitate în grupa a II - a de muncă, în sensul celor constatate şi a luat act de faptul că reclamanţii nu au solicitat cheltuieli de judecată fiind respinse pretenţiile reclamantului SINDICATUL (...) (...) în reprezentarea celorlalţi membri de sindicat, ca neîntemeiate faţă de considerentele mai sus expuse şi a luat act de faptul că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel SINDICATUL (...) (...) în reprezentarea membrilor de sindicat (…), solicitând admiterea acestuia.

Prin motivele de apel, apelantul a invocat următoarele:

- apelantul susţine că problema existentă şi ceea ce acesta critică este interpretarea pe care tribunalul o dă Deciziei nr. 9/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; astfel prin această decizie instanţa supremă foloseşte o menţiune şi anume că nu pot fi adăugate pe „cale pretoriană” alte activităţi şi locuri de muncă faţă de cele din anexe, însă în cauza de faţă expertul nu a realizat o asimilare din proprie iniţiativă printr-o argumentaţie tehnică referitoare la identitatea factorilor de risc, ci în studiul său a pornit de la o situaţie de fapt care a primit o reglementare juridică chiar din partea organului emitent al ordinului şi anume Ministerul Muncii şi Sănătăţii Sociale;

- astfel, prin adresa nr. 155/MB/31.03.1998, ministerul a făcut precizări cu privire la încadrarea în grupa a II-a a unor categorii de personal din domeniul agriculturii ce nu se regăseau în anexele Ordinului, de asemenea, prin adresele nr. 152/DA/18.07.1995 şi nr. 43 G/1923/22.01.1996 ministerul de resort a răspuns în sensul încadrării în grupa a II-a de muncă a unor categorii de persoane, iar prin scrisoarea nr. 84823/7.11.1990 ministerul de resort a răspuns în sensul asimilării activităţii electricienilor cu cele din alte domenii, fără a mai fi necesară completarea anexelor I şi II la Ordinul 50/1990;

- nu în ultimul rând prin Scrisoarea nr. 177/DA/3.12.1996, Ministerul Muncii a răspuns SC (...) SA (...) asupra încadrării în grupa I de muncă a activităţii desfăşurate de personalul din atelierul de forjă, menţionând că aceştia beneficiază de grupa I de muncă potrivit prevederilor de la poziţia nr. 107 din anexa I la Ordinul nr. 50/1990, deşi această activitate viza întreprinderea de vagoane (...);

- aceste înscrisuri, prin care emitentul Ordinului nr. 50/1990 explică aplicabilitatea legii, reprezintă norme interpretative, adică acelea pe care legiuitorul le face numai pentru a explica şi a determina în mod mai clar dispoziţiile unei legi anterioare, iar nu pentru a introduce dispoziţii noi;

- procedura asimilării despre care face vorbire expertul nu este realizată de acesta, ci asimilarea este realizată prin normele interpretative de însuşi organul emitent al Ordinului nr. 50/1990, înscrisurile menţionate făcând corp comun cu acesta, iar instanţa ar fi trebuit să dea eficienţă probei administrate;

- instanţa de fond a extrapolat, a extins forţat argumentaţia oferită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa supremă atunci când condiţionează accesul la un astfel de demers juridic realizând o dihotomie clară între loc de muncă şi activitate, nefiind necesară îndeplinirea cumulativă a ambelor criterii;

- în cazul de faţă, activitatea se regăseşte menţionată în anexele Ordinului nr. 50/1990, motiv pentru care nu există niciun impediment ca raportarea să se facă la aceasta, restricţia vizând în realitate categorii de personal, locuri de muncă sau activităţi care nu se regăsesc cuprinse în anexele Ordinului, astfel că argumentaţia instanţei de fond este una greşită atâta timp cât instanţa supremă realizează diferenţierea – fie activitate, fie loc de muncă -, iar activitatea în cazul de faţă se regăseşte expres prevăzută în Ordin, prin urmare, luând în considerare atributul instanţei, confirmat încă o dată prin Decizia nr. 9/2016, în sensul că aceasta este obligată, la cererea petiţionarului să suplinească refuzul iniţierii metodologiei de încadrare în grupa de muncă ori să verifice dacă acestuia i-a fost acordat dreptul corelativ activităţii prestate, şi pornind în cercetarea judecătorească la verificarea condiţiilor de lucru şi la analizarea tipului de activitate desfăşurat, nemaifiind necesar alt probatoriu administrat, apelantul solicită admiterea apelului pentru motivele prezentate.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă.

Părţile intimate nu s-au prezentat şi nici nu şi-au comunicat poziţia faţă de apelul declarat în cauză.

Examinând hotărârea apelată, prin prisma motivelor invocate cât şi din oficiu, instanţa de apel a reţinut următoarele:

La solicitarea apelanţilor, judecarea cererii de apel a fost suspendată prin încheierea din 9.11.2017 până la pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a unei hotărâri în soluţionarea întrebării preliminare cu care aceasta fusese sesizată în dosarul nr. (...)/2015 al Curţii de Apel (...), prin încheierea din 20 martie 2017.

Sesizarea înregistrată la CJUE sub nr. C-329/17, a fost suspendată până la soluţionarea unor sesizări similare făcute de Curtea de Apel (...) în dosarele conexate C-133/17 şi C-134/17, ulterior asupra sesizării fiind dată ordonanţă de radiere a cauzei din registrul Curţii urmare a retragerii cererii după ce în prealabil Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prin Hotărârea din 21 martie 2018 a statuat că „Articolul 114 alineatul (3) şi articolul 151 şi 153 din TFUE, precum şi Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă trebuie interpretate în sensul că nu se aplică unei reglementări naţionale precum cea în discuţie în litigiul principal, care stabileşte termene stricte şi proceduri care nu permit instanţelor naţionale să reexamineze sau să stabilească încadrarea activităţilor desfăşurate de lucrători în diferite grupe de risc, pe baza căreia se calculează pensiile pentru limită de vârstă ale acestor lucrători”.

Din perspectiva Hotărârii evocate mai sus, se poate concluziona că argumentele Deciziei nr. 9/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii, căreia prima instanţă i-a dat eficienţă în litigiul de faţă, sunt în concordanţă şi cu soluţia dată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene care a reţinut că Directiva nr.89/391/CEE a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr.319/2006, cu respectarea principiilor europene şi asigurarea protecţiei securităţii şi sănătăţii la locul de muncă şi chiar cu instituirea de sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor Directivei.

Obiectul acţiunii dedusă judecăţii în prezenta cauză rezidă în obligarea pârâtei SC (...) SA (...), aflată în procedură de lichidare, la acordarea grupei I de muncă în procent de 100% din timpul efectiv de lucru pentru perioadele menţionate în anexa 1 a cererii de chemare în judecată pentru fiecare reclamant, precum şi la eliberarea unei adeverinţe cu menţiunile din dispozitivul hotărârii conform art. 34 alin. 5 din Legea nr. 53/2003, iar în subsidiar, în situaţia în care din probe va rezulta că activitatea reclamanţilor este similară din punct de vedere al condiţiilor de lucru şi al factorilor de risc cu activităţi înscrise în Anexa 2 a Ordinului nr. 50/1990, aceştia au solicitat obligarea pârâtei la acordarea grupei a II-a de muncă pentru aceeaşi perioadă menţionată în anexa cererii de chemare în judecată, precum şi la eliberarea unei adeverinţe în acest sens.

Prin hotărârea primei instanţe, a fost admisă în parte acţiunea unora dintre reclamanţi, constatându-se că activitatea prestată de aceştia în cadrul unităţii pârâte se încadrează în grupa a II-a de muncă, cu obligarea pârâtei să elibereze adeverinţă pe seama reclamanţilor în sensul celor menţionate, fiind respinsă acţiunea celorlalţi reclamanţi, în reprezentarea acestora din urmă Sindicatul (...) (...) declarând apel în cauză.

Sub aspectul dispoziţiilor legale incidente în cauză, este de reţinut că acordarea grupelor de muncă a fost reglementată până la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 de dispoziţiile Ordinului nr.50/1990, cu modificările ulterioare, acesta prevăzând locurile de muncă, activităţile şi categoriile profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării.

În conformitate cu pct. 3 din Ordinul menţionat, beneficiază de încadrarea în grupele I şi II de muncă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, tehnicieni, personal de întreţinere şi reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum şi alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, iar potrivit pct. 6 din Ordinul nr. 50/1990 „Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I şi II de muncă se face de către conducerea unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinându-se seama de condiţiile deosebite de muncă concrete în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.)”.

Rezultă aşadar cu îndestulătoare claritate că, în temeiul acestui act normativ, personalul în activitate beneficiază de încadrarea în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării dacă lucrează efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute în anexele I şi II, iar rolul unităţii angajatoare este doar de a nominaliza persoanele care beneficiază de această încadrare, fiind de observat că beneficiul grupelor de muncă se acordă limitativ activităţilor enumerate în anexe, cu condiţia exercitării acestora pentru o perioadă mai mare de 50%, respectiv 70% din programul de muncă, în situaţia în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru nominalizarea condiţiilor de muncă, nivelul noxelor existente la locurile (activităţile, meseriile, funcţiile) prevăzute în aceste grupe depăşeşte nivelul maxim admis prevăzut în Normele republicane de protecţie a muncii pct. 4 şi 7 din Ordinul nr.50/1990.

Atât Ordinul nr. 50/1990 cât şi Ordinul nr. 125/1990 au fost date în aplicarea art. 2 din Decretul - Lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechităţi în salarizarea personalului. Potrivit acestei dispoziţii legale personalul de la locurile de muncă şi activităţile care, potrivit reglementarilor existente până în anul 1969 şi după aceea, erau prevăzute să fie încadrate în grupele I sau II de muncă beneficiază de acest drept pe întreaga perioadă cât au lucrat la locurile de muncă şi activităţile respective. De asemenea, stabilirea perioadei de activitate desfăşurate în locurile de muncă şi a activităţilor ce se încadrează în grupa I şi a II-a de muncă în vederea pensionării, se face pe baza înregistrărilor din carnetul de muncă sau pe baza scriptelor şi actelor oficiale existente la angajator, care să ateste o situaţie lipsită de echivoc şi care să privească întregul program de lucru al salariatului, reieşit din fişa postului şi specificul meseriei şi funcţiei în care a fost încadrat la angajare.

Potrivit probatoriului existent la dosar, a concluziilor raportului de expertiză întocmit de expertul (...), apelanţii reclamanţi şi-au desfăşurat activitatea în perioada analizată, în cadrul CTE aparţinătoare pârâtei SC (...) SA. Expertul a precizat că activitatea din domeniul producerii, distribuţiei şi transportului (...) şi termice prezintă o serie de particularităţi specifice, fapt pentru care apreciază că era necesară tratarea separată a acesteia în anexele 1 şi 2 din Ordinul nr. 50/1990, astfel încât să se asigure o echitate şi o comparaţie între diferitele categorii profesionale, aşa cum de exemplu au fost tratate în anexa 1 la Ordinul nr. 50/1990, poziţiile 123, 124 şi 125. A menţionat totodată că, în activitatea de producere, transport şi furnizare a (...), prin Scrisoarea nr. 35437/1990, s-a solicitat reglementarea încadrării în grupe de muncă a personalului din domeniul (...), iar Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a considerat că nu este necesară elaborarea unei noi reglementări, răspunzând prin scrisoarea nr. 84823/ 7.11.1990 asupra modului de rezolvare a acestei probleme în sensul asimilării activităţii electricienilor cu cele din alte domenii. Expertul a concluzionat că, în raport cu fişa postului şi atribuţiile de serviciu deosebit de complexe, condiţiile impuse activităţii şi competenţelor profesionale, fizice, medicale şi psihice, condiţiile de lucru, noxele fizice, chimice, psihice, la care au fost supuşi, stresului permanent, reglementărilor şi normelor riguroase de protecţia muncii ce trebuie respectate, analiza comparativă cu alte categorii profesionale cu activitate şi riscuri profesionale comparabile, care au fost încadrate în grupe de muncă, necesitatea funcţionării în permanenţă a instalaţiilor electrice şi termice din cadrul Sistemului (...) Naţional care are cel puţin acelaşi grad de dificultate ca şi siguranţa circulaţiei feroviare, funcţionarea instalaţiilor electrice şi termice în regim de foc continuu, sub incidenţa Decretului nr. 400/1981 precum şi sub comandament militarizat în baza prevederilor Decretului nr. 208/1985, reclamanţii pot fi încadraţi în grupe de muncă conform art. 3 din Ordinul nr. 50/1990, cu modificările şi completările ulterioare, la mai multe poziţii din anexe.

Fără îndoială că în speţă se impunea a se da eficienţă Deciziei nr. 9/2016, fiind de observat că aspectul extinderii aplicării Ordinului nr. 50/1990 pentru activităţi similare desfăşurate de alţi angajatori şi necuprinse în Lista locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale din varianta consolidată a ordinului apare dezlegat prin argumentele aduse în considerentele deciziei în sensul statuării că premisa derulării procedurii în faţa instanţei este ca tipul de activitate să se regăsească în anexele I şi II ale variantei consolidate a ordinului. Per a contrario, nu pot fi adăugate, pe cale pretoriană, alte activităţi şi locuri de muncă faţă de cele din anexe, chiar dacă îndeplinesc aceleaşi condiţii de muncă posibil vătămătoare. Puteau fi nominalizate, prin asimilare, în temeiul dispoziţiilor art. 3, alte categorii de personal în activitate ale aceluiaşi angajator decât cele enumerate expres, după criteriul: muncitori, ingineri, subingineri etc., cu condiţia generală de a lucra efectiv (acele categorii de personal care au lucrat efectiv) în locuri de muncă sau în activităţile nominalizate în anexă şi aplicate acelui angajator (alin. 1 al pct. 3) sau personalul muncitor care a realizat anumite tipuri de lucrări expres nominalizate în ordin (respectiv extinderi, modernizări sau reparaţii ale capacităţilor de producţie) în respectivele unităţi ce au făcut obiectul încadrării, acesta fiind motivul pentru care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii (alin. 2 al pct. 3). Sintagma "aceleaşi condiţii", contrar opiniei celor care au împărtăşit soluţia extinderii domeniului de aplicare a Ordinului nr. 50/1990, nu se referă la condiţiile generale de muncă nefavorabile privind nivelul de noxe, microclimat, suprasolicitare fizică sau psihică, riscuri de explozii, iradiere etc. ale altor salariaţi aflaţi în raport de muncă cu alţi angajatori în domenii ce nu au fost indicate în anexe, ci la condiţiile concrete descrise de alin. 1 şi 2 ale pct. 3 dintr-un anumit domeniu de activitate nominalizat expres în anexe”.

Prin urmare, interpretarea dată de apelanţi considerentelor deciziei mai sus evocate nu poate fi acceptată, concluziile acestora fiind construite pe o premisă eronată ce nu are în vedere faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dezlegat în mod deplin şi neechivoc domeniul de aplicare al art.3 din Ordinul nr.50/1990 în sensul că sunt persoane îndreptăţite la încadrarea în grupa I sau II de muncă doar cele a căror activitate se regăseşte în anexele la ordinul citat şi care nu au beneficiat de o astfel de încadrare a activităţii desfăşurate, în categoria acestora incluzându-se doar persoanele care au desfăşurat activităţi prevăzute în mod expres şi limitativ în Ordinul nr.50/1990 şi nicidecum persoane care au deţinut alte funcţii sau meserii într-un domeniu de activitate ce nu se regăseşte în cuprinsul ordinului, cum este cazul în speţă.

Apoi, sub aspectul forţei probante a raportului de expertiză, instanţa nu era ţinută de concluziile lucrării de specialitate despre care s-a făcut vorbire mai sus, dat fiind că, neavând valoarea unui mijloc absolut de probă, acesta se impunea a fi analizat în contextul întregului material probator administrat în cauză şi din perspectiva dispoziţiilor legale aplicabile raportului juridic litigios dedus judecăţii şi cu respectarea prevederilor art. 517 alin. 4 din Codul de procedură civilă, în lumina cărora decizia pronunţată de instanţa supremă în interesul legii, fiind obligatorie pentru instanţe, se impune în ceea ce priveşte problemele de drept dezlegate, cu aceeaşi forţă ca legea.

În considerarea ansamblului argumentelor expuse, se poate conchide că solicitarea apelanţilor reclamanţi de încadrare în grupa superioară de muncă nu putea primi o soluţie favorabilă, atâta timp cât domeniul de activitate în care aceştia au lucrat nu se află nominalizat expres în anexele Ordinului nr. 50/1990, astfel că din perspectiva forţei obligatorii pe care legiuitorul o conferă jurisprudenţei instanţei supreme în materia deciziilor pronunţate în interesul legii şi având în vedere statuarea acesteia din Decizia nr. 9/2016 în sensul că premisa derulării procedurii în faţa instanţei pentru a obţine încadrarea în condiţii deosebite de muncă corespunzătoare grupelor superioare de muncă o reprezintă ocuparea de către aceştia a unui loc de muncă, respectiv desfăşurarea unor activităţi dintre cele enumerate limitativ în listele anexe ale ordinului aflat în discuţie, soluţia primei instanţe se impune a fi păstrată în totul.

Faţă de considerentele ce preced, instanţa, în baza dispoziţiilor art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, a respins ca nefondat apelul, sentinţa apelată fiind păstrată în întregime, fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.

Domenii speta

Spete similare