Inselaciune. Infractiune vamala. Concurs de texte legale si nu de infractiuni.

Fapta de prezentare la autoritatea vamala, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, este prevazuta de art.178 din Legea nr.141/1997, nefiind aplicabile disp.art.215 Cod penal.

Cod penal, art.215

Lg. nr.141/1998, art.178

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Tribunalul Constanta - sectia de urmarire penala nr.926/P/2002 din data de 26.09.2003 s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului T.S. pentru savârsirea în concurs a infractiunilor prevazute de:

-art.178 din Legea nr.141/1997 cu aplic.art.41 al.2 Cod penal,

-art.215 al.2 si 5 Cod penal, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal,

-art.37 din Legea nr.82/1991 republ.în ref.la art.289 Cod penal cu aplic.art.13 Cod penal si art.41 al.2 Cod penal,

- toate cu aplic.art.33 lit.a) Cod penal, retinându-se ca în perioada 12.10.1998 – 13.12.1999, a folosit la autoritatea vamala cu ocazia efectuarii a 11 operatiuni de import, aparatura electrica-electronica, televizoare, folosind documente comerciale falsificate, cauzând un prejudiciu de 2.504.380.634 lei.

 Se mai retine în sarcina inculpatului ca a înregistrat în evidentele contabile ale S.C.”S” SRL Constanta al carui administrator si asociat unic este, facturile fiscale falsificate prezentate în prealabil la autoritatea vamala.

Prin sentinta penala nr.483 din 10.11.2005 a Tribunalului Constanta, în baza art.11 punct 2 lit.”a” raportat la art.10 lit.”d” Cod procedura penala s-a dispus achitarea inculpatului pentru savârsirea infractiunilor prevazute de art.178 din Legea nr.141/1997 cu art.41 al.2 Cod penal, art.215 al.2 si 5 cu art.41 al.2 Cod penal si art.37 din Legea nr.82/1991 în referire la art.13 Cod penal si art.41 al.2 Cod penal, respingând ca nefondate pretentiile civile ale Autoritatii Nationale a Vamilor – Directia Regionala Vamala Constanta.

Prin decizia penala nr.76/P/25 aprilie 2006 pronuntata în (dosar nr.19/P/2006), Curtea de Apel Constanta a admis, în baza art.38515 punct 2 lit.”b” Cod procedura penala, apelurile declarate de Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta si de apelanta parte civila A.N.V. – D.R.V. Constanta, a desfiintat sentinta penala nr.483 din 10.11.2005 a Tribunalului Constanta si a dispus trimiterea cauzei spre rezolvarea fondului cauzei la Tribunalul Constanta, întrucât încheierea de sedinta de judecata când au avut loc dezbaterile, nu a fost semnata de judecator.

Dupa rejudecare, prin sentinta penala nr.248 din data de 14.06.2007, pronuntata în dosarul penal cu nr.vechi R.891/2006 si nr.unic 226/118/2006, Tribunalul Constanta în baza art.334 Cod procedura penala, a dispus schimbarea încadrarii juridice din infractiunea prev.de art. 178 din Legea nr.141/1997 cu aplic.art.41 al.2 Cod penal în infractiunea prev. de art.178 din Legea nr.141/1997 cu aplic.art.41 al.2 Cod penal  art.13 Cod penal, în baza art.11 pct.2 lit.a) Cod procedura penala în referire la art.10 al.1 lit.d) Cod proceduira penala, a dispus achitarea inculpatului T.S. pentru savârsirea infractiunilor prevazute de art.178 din Legea nr.141/1997 cu aplic.art.41 al.2 Cod penal si art.13 Cod penal, de art.215 al.2 si 5 Cod penal, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal si de art.37 din Legea nr.82/1991 republ. în referire la art.289 Cod penal cu aplic.art.41 al.2 Cod penal si art.13 Cod penal.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, prima instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:

S.C. ”S” SRL Constanta a fost înfiintata în anul 1997 si înregistrata la Oficiul Registrului Comertului Constanta sub nr.J13/1225/1997 cu obiect de activitate, printre altele, comert cu ridicata si import-export de aparate electrice si de uz gospodaresc, precum si aparate de radio si televizoare.

Inculpatul T.S. a avut în cadrul S.C. ”S” SRL Constanta calitatea de asociat pâna la data de 13.04.2000 când a devenit administrator si asociat unic, mama acestuia T.M. cesionându-i cele 176 parti sociale.

S.C. ”S” SRL Constanta a desfasurat activitati comerciale de import produse electronice în perioada 12.10.1998 - 13.12.1999 si anume: piese, subansamble electronice,componente de televizoare ,televizoare color uzate,casetofoane si combine muzicale, masini de spalat etc, toate uzate, de la firma olandeza T. N. B.V.

Prin adresa nr.2419/453/16.02.2001, Constanta în baza raportului întocmit de catre inspectorii din cadrul Serviciului de Supraveghere Vamala, în perioada 27.01.2000 – 01.06.2000(când S.C. ”S” SRL Constanta a fost verificata privind operatiunile de import efectuate între anii 1998-1999), Directia Regionala Vamala Interjudeteana a sesizat organul de cercetare penala cu privire la indiciile de sâvârsire de catre numitul T.S. a infractiunii prevazute de art.178 din Legea nr.178/1997 prin aceea ca la Autoritatea Vamala Româna inculpatul a declarat valori inferioare marfurilor fata de cele declarate Autoritatii Vamale din Olanda. Acest fapt s-a constatat prin compararea facturilor nr.9904136/22.04.1999,nr.9905194/26.05.1999 si nr.9912582/04.12.1999,pe de o parte si cele remise de catre autoritatile olandeze ca raspuns la adresa nr.2868/C/2001 a Directiei de Supraveghere si Control Vamal Bucuresti si pe de alta parte cele prezentate la Autoritatea Vamala Constanta de catre importatoarea S.C.”S” SRL Constanta.

S-a mai constatat ca în afara diferentei existente sub aspect valoric, existau diferente si în ceea ce priveste formatul facturilor precum si inexistenta stampilei Autoritatii Vamale Olandeze de pe facturile prezentate autoritatii române, apreciate ca indicii clare de folosire cu ocazia vamuirii marfurilor la intrarea în România, a unui set de facturi false.

Cu ocazia extinderii verificarilor asupra operatiunilor de import de televizoare, piese electronice, s-a mai constatat ca marfurile importate au fost înregistrate în contabilitatea societatii la valoarea si în cantitatile mentionate în facturile externe prezentate în vama româna, iar plata s-a efectuat furnizorului extern în numerar sau prin declaratii de plata valutara externa (DPVE).

Totodata, s-a retinut ca la televizoare si la subansamble, dupa dezmembrarea succedata de reasamblare în atelierul propriu al societatii, marfa era comercializata în magazinul societatii catre clientii persoane fizice sau juridice.

Desi din documentele vamale si rapoartele întocmite de catre Brigada de Control Vamal a rezultat ca televizoarele color importate sunt uzate, din raspunsul la comisia rogatorie efectuata în Olanda a reiesit ca marfa importata este noua dar în proportie considerabila cu defecte de fabricatie, remediabile, bunurile respective fiind refuzate pe piata olandeza dar acceptate pe piata est europeana.

Prin adresa DGV nr. 26840/06.04.2001, s-a solicitat autoritatii vamale olandeze, în baza protocolului nr.6 ,de a stabili daca statul român a fost prejudiciat prin derularea acestor operatiuni de catre S.C.”S” SRL Constanta.

Prin adresa nr. 381/32191 din 02.01.2001 autoritatile din Olanda au trimis autoritatilor din România urmatoarele acte: declaratie vamala de export din23.04.1999, factura externa, carnet TIR, declaratie vamala de export din 27.05.1999, factura externa din 26.05.1999, carnet TIR nr.RX26162756, factura externa din 04.12.1999 în copie, dar stampilata în conformitate cu originalul.

Fiind verificate si alte importuri realizate de catre S.C. ”S” SRL Constanta din Olanda de la firma T.N. BV si pentru a se compara documentele comerciale prezentate de inculpat la autoritatile vamale olandeze cu cele prezentate la autoritatile vamale române, precum si pe baza evidentei contabile a S.C. ”S” SRL Constanta, în faza de urmarire penala a fost efectuata o expertiza contabila.

În ceea ce priveste cele 11 importuri realizate de S.C.”S” SRL Constanta în perioada 12.10.1998 - 03.12.1999, sub aspectul valorii declarate în vama româna, valoare inferioara celei ce se regaseste în documentele prezentate autoritatii vamale olandeze, s-a constatat prin aceasta expertiza contabila urmatoarele:

? la primul import a fost prezentata în vama olandeza factura nr.2810349 din 06.10.1998 pentru suma de 9530 DM în baza careia a fost întocmita DVE 1248343/E/LU/980053-10, dar în vama româna a fost prezentata o alta factura cu acelasi numar si din aceeasi data dar pentru o alta valoare,si anume cea de 630 DM si în baza careia s-a întocmit DVI 1679/12.10.1998. S-a constatat astfel o diferenta de 21.238.276 lei iar obligatiile recalculate au ajuns la suma de 47.741.873 lei, diferenta dintre aceasta si obligatia calculata fiind de 43.501.895 lei;

? la al doilea import efectuat,a fost prezentata la vama olandeza factura nr. 9810375/27.10.1998.declarându-se bunuri în valoare de 32.145 DM, sens în care s-a întocmit DVE 1249054/E/LU/98005508 de catre autoritatile olandeze, dar în vama româna societatea importatoare a prezentat o factura cu acelasi numar din aceeasi data pentru o valoare inferioara de 2587 DM în baza careia a fost întocmita DVI 1799 din 01.11.1998. Au fost recalculate obligatii catre statul român în cuantum de 149.912.833 lei, constatându-se astfel o diferenta fata de obligatiile calculate initial (în baza facturii falsificate) de 137.029.342 lei;

? la al treilea import, la vama olandeza a fost prezentata factura nr.9811392 din 14.11.1998 pentru marfuri în valoare de 80600 DM întocmindu-se DVE (Olanda) nr.1249647/E/LU/98/005.713 ,iar în vama româna prezentându-se de catre importatoare o factura cu acelasi numar si din aceeasi data pentru valoarea inferioara de 7025 DM, întocmindu-se DVI 1912/20.11.1998. Pentru acest import au fost recalculate obligatii la bugetul de stat în suma de 155.916.987 lei, diferenta constatata fiind de 140.928.652 lei(fata de 14.988.335 lei cât se calculase initial în baza facturii falsificate);

? ultimul import efectuat în anul 1998, s-a efectuat prin prezentarea la vama olandeza a facturii externe nr.9812446/12.12.1998.pentru marfuri în valoare de 115.233,40 DM, întocmindu-se DVE 1250715/E/LU/005985. În fata autoritatilor vamale române a fost prezentata o factura identica în ce priveste numarul si data,dar diferita în ce priveste valoarea marfurilor si anume numai de 7233 DM, întocmindu-se DVI nr.2105/17.12.1998. Au fost recalculate obligatii la bugetul de stat în suma de 586.890.163 lei fata de 39.809.779 lei calculata initial în baza facturii falsificate,diferenta constând în suma de 547.080.384 lei;

? primul import efectuat în anul 1999, s-a realizat similar cu celelalte prin folosirea la autoritatea vamala româna a unei facturi falsificate,prin înscrierea unui pret mai mic de achizitionare a marfurilor de la furnizorul extern  fata de cel real trecut în factura externa utilizata la autoritatile olandeze.

La autoritatile vamale din Olanda a fost prezentata factura nr.9902041/06.02.1999 (eroare materiala cu privire la anul întocmirii facturii ce a fost îndreptata olograf de catre furnizorul extern pe factura originala) si în baza careia a fost întocmita DVE nr.1241155/E/LU/99/006419, dar la autoritatile vamale române a fost folosita o factura cu acelasi numar în care eroarea privind anul întocmirii nu mai apare si în care este trecuta o valoare inferioara a marfurilor de 5.545 DM. Au fost recalculate drepturi vamale ale statului român în suma de 437.056.108 lei, diferenta constata fiind de 403.956.648 lei;

? în baza facturii nr.9904136/22.04.1999 prezentata autoritatilor olandeze pentru o valoare de 39550 DM a  marfurilor,a fost întocmita DVE 1243980/E/LU/99/007335 iar la autoritatea vamala româna a fost prezentata o factura cu acelasi numar din aceeasi data în care era mentionata o alta valoare a  bunurilor si anume de 4120 DM în baza careia a fost întocmita DVI 740/27.04.1999. Au fost recalculate obligatii de plata de 257.666.790 lei,diferenta constatata fata de obligatia stabilita initial fiind de 228.303.577 lei;

? factura nr.9905194/26.05.1999 a fost prezentata la autoritatea olandeza întocmindu-se DVE 1200001/E/LU/99/007812 pentru valoarea de 88.735 DM dar la autoritatea vamala româna, importatoarea a folosit o factura cu acelasi numar datata identic dar pentru o valoare inferioara de 20.080 DM în baza careia a fost întocmita DVI 969/31.05.1999-. Au fost recalculate obligatii de plata în suma de 585.546.869 lei diferenta fata de cele calculate initial fiind de 514.509.675 lei;

? în baza facturilor 9910464, nr.9910465, ambele din 05.10.1999 a fost întocmita de catre autoritatile olandeze DVE P34/50586IK934SF4, fiind facturate de catre furnizorul extern marfuri în valoare de 2100 DM în factura nr.9910464 din 05.10.1999 (televizoare).

Factura nr.9910645 a fost întocmita tot pe televizoare defecte în valoare de 25.800 DM.

La autoritatea româna au fost folosite de catre importator facturi diferite de cele originale, în ce priveste aspectul dar nu si valoarea declarata.

Au fost recalculate obligatii de plata catre bugetul de stat în cuantum de 134.234.835 lei, diferenta constatata fiind de 52.371.738 lei;

? în baza facturilor nr.9911561 din 22.11.1999 întocmite de furnizorul extern pentru marfuri în valoare de 27.501 DM a fost emisa de autoritatile olandeze DVE P34/52733/BE934SF4.

In vama româna importatoarea a folosit o factura cu acelasi numar dar cu o alta data si anume cea de 23.11.1999 si pentru o alta valoare a marfurilor respectiv de 23.400 DM.

Au fost recalculate drepturi vamale în suma de 107.263.860 lei.

? în baza facturii nr.9911524 din 05.11.1999 în valoare de 16.392,50 DM a fost întocmita de furnizorul extern DVE nr.P34/51894?K/934SF4 iar la autoritatea româna a fost folosita o factura cu aceeasi data, aceeasi serie dar pentru o alta valoare a marfurilor, inferioara celei din factura originala si anume 9.135 DM.

Vama româna a întocmit DVE 2389/01.12.1999 pentru valoarea declarata de importatoare.

Din aceste considerente au fost recalculate obligatii vamale în suma de 137.938.870 lei, diferenta de valorile calculate initial fiind de 102.322.918 lei;

? ultimul import a fost realizat în cursul lunii decembrie 1999 când autoritatile olandeze au întocmit factura externa originala nr.9912582 din 04.12.1999 pentru marfuri în valoare de 4920,31 DM.

La autoritatea vamala româna a fost folosita de importator o factura cu acelasi numar, aceeasi data dar în care era trecuta în fals valoarea de 500 DM a acelorasi marfuri.

Importul s-a realizat prin Vama Bucuresti – Baneasa unde a fost întocmita DVI nr.24318/13.12.1999 astfel cum a reiesit din adresa nr.8004/1826/27.04.2002 a Directiei Regionale Vamale Constanta, din procesul verbal întocmit la 01.02.2002 de Serviciul PEF din cadrul I.P.J. Constanta, din procesul verbal de predare primire încheiat la 25.05.2001 între Biroul Vamal Constanta Sud si Serviciul PEF din cadrul I.P.J. Constanta.

In cuprinsul raportului de expertiza contabila întocmit în faza de urmarire penala s-a mai retinut ca din cele 11 importuri, doua importuri respectiv cele efectuate în baza DVI 1799/01.11.1998 si nr.2353/27.11.1999 au fost perfectate de catre fratele inculpatului numitul T.B. care s-a ocupat de întocmirea formalitatilor si desi angajat al S.C. ”S” SRL Constanta a fost în necunostinta de cauza cu privire la caracterul fals al documentelor pe baza carora au fost definitivate cele doua importuri, si un alt import de catre o persoana care nu a putut fi identificata, din lipsa de documente.

Raportul de expertiza contabila efectuat în faza de urmarire penala a concluzionat ca toate cele 11 importuri au fost corect evidentiate în contabilitatea S.C. ”S” SRL Constanta conform documentelor eliberate de Vama Româna si anume cu 163.542.799 lei taxe vamale plus comision si 244.608.609 lei TVA.

Aceeasi constatare a fost facuta de altfel si de Directia Regionala Vamala Constanta prin Directia de Supraveghere si Control Vamal în cuprinsul raportului din data de 08.02.2000.

Raportul de expertiza contabila din faza de urmarire penala a concluzionat ca s-a produs un prejudiciu bugetului de stat prin derularea acestor operatiuni de import, în suma de 2.508.292.836 lei din care suma de 1.540.215.240 lei reprezentând taxe si comision vamal iar suma de 968.077.596 lei TVA.

In faza de urmarire penala, prin rezolutia nr.1926/P/31.07.2002 a Parchetului de pe lânga Tribunalul Constanta s-a dispus efectuarea unei comisii rogatorii.

Autoritatile olandeze au precizat cu aceasta ocazie ca în legatura cu vânzarile efectuate catre S.C. ”S” SRL Constanta nu au fost înregistrate alte avantaje decât profilul comercial normal.

Aceleasi autoritati olandeze au mai precizat ca verificându-se administratia firmei T.N. BV nu au rezultat date în legatura cu platile care au fost efectuate catre S.C. ”S” SRL Constanta si (sau) lui T.S., iar martorul Q.G. a declarat ca nu a restituit vreo suma de bani S.C. ”S” SRL Constanta.

Din probatoriul comisiei rogatorii, respectiv raportul serviciului olandez de taxe si impozite a mai rezultat ca facturile prezentate de importator în Vama Româna si cele purtând acelasi numar, si care au fost prezentate în Vama Olandeza nu sunt identice, “pentru aceleasi numere de facturi ne-au fost prezentate (pe firma T.N.) cu totul alte facturi decât acelea care au fost expediate de autoritatile vamale din România”.

S-a mai precizat ca facturile în cauza (cele folosite la Vama Româna) nu au fost emise niciodata  de firma T. iar stampila ce se regaseste aplicata pe aceste facturi de catre firma T. nu a fost recunoscuta de reprezentatii acestei firme, iar descrierea marfurilor este prea sumara.

S-a mai sustinut de catre reprezentantii T. ca facturile nu au fost emise si semnate de acestia si ca difera ca format (aspect) cât si în privinta continutului privind valoarea facturata.

Fiind ascultat prin comisia rogatorie reprezentantul firmei T. numitul Q.G. a declarat ca firma sa are în obiectul de activitate comertul “en gros” cu marfuri returnate furnizorilor de catre clienti si pe care le cumpara din Olanda, Anglia si Germania, aparatura este noua dar prezinta imperfectiuni de fabricatie fiind astfel comercializate de catre firma T. pe piata est europeana si în Africa.

S-a aratat ca S.C. ”S” SRL Constanta a devenit client al firmei T. ulterior anului 1995, marfa fiind livrata cu conditia ex-works (din fabrica), plata efectuându-se deseori anticipat.

Prin examinarea tehnico-stiintifica grafoscopica a facturilor nr.35780/2.07.2003 – I.P.J.Constanta – Serviciul Criminalistic, facturi ridicate de la firma T. Olanda, a celor din vama olandeza, a facturilor ridicate de la S.C. ”S” SRL Constanta, precum si a celor depuse de importator în vama româna s-a constatat ca între facturile ridicate de la S.C. ”S” SRL Constanta si cele de la vama româna pe de o parte si respectiv facturile ridicate de la firma T. si cele din vama olandeza, pe de alta parte, exista deosebiri.Aceste deosebiri consta în ceea ce priveste continutul, facturile ridicate de la vama româna prin scanarea facturilor originale si înlaturarea textelor reprezentând denumirea marfurilor, a preturilor si a mentiunilor privind conditiile de livrare, texte înlocuite cu altele.

Împotriva sentintei penale nr.2148 din data de 24.06.2007 a Tribunalului Constanta, a declarat apel Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta si Autoritatea Nationala a Vamilor prin Directia Regionala Vamala Constanta, criticând-o ca nelegala si netemeinica.

* În motivele scrise în apelul Parchetului se solicita desfiintarea sentintei penale apelate si condamnarea inculpatului pentru savârsirea infractiunilor prevazute de art.178 din Legea nr.141/1997 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal, art.215 al.2 si 5 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal, art.37 din Legea nr.82/1991 în referire la art.289 Cod penal cu art.13 Cod penal si art.41 al.2 Cod penal, iar în sustinerea motivului, s-a solicitat ca în baza art.334 Cod procedura penala sa se dispuna schimbarea încadrarii juridice din infractiunile prevazute de art.178 din Legea nr.141/1997 cu aplicarea art.13 si 41 al.2 Cod penal si art.215 al.2 si 5 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal în infractiunea prevazuta de art.178 din Legea nr.141/1997 cu aplicarea art.13 si 14 al.2 Cod penal.

* În motivul de apel al Autoritatii Nationale a Vamilor prin Directia Regionala Vamala Constanta, se solicita desfiintarea sentintei penale apelate si rejudecând sa se dispuna obligarea inculpatului la plata sumei de 7.834.217.508 lei ROL (reprezentând 2.505.380.634 lei – drepturi vamale de import datorate si 5.328.836.874 lei, reprezentând dobânzile si penalitatile de întârziere aferente, calculate pâna la data de 29.01.2002), inclusiv la plata dobânzilor si penalitatilor de întârziere aferente calculate în conditiile legii pâna la achitarea integrala a debitului.

Verificând legalitatea si temeinicia sentintei penale apelate, prin prisma criticilor aduse, din probele dosarului rezulta urmatoarele:

Sub aspectul încadrarii juridice, fapta de prezentare la autoritatea vamala, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate este prevazuta de art.178 din Legea nr.141/1997, nefiind aplicabile disp.art.215 Cod penal

Codul penal este singura  lege generala, normele din partea speciala  a acestuia având caracter de lege speciala în raport cu cele din partea generala.

Alaturi de aceasta, sunt izvoare de drept penal si legile care contin dispozitii cu caracter penal, derogatorii de la dreptul  comun, privind situatii care necesita o reglementare speciala.

Activitatea privind „operatiunile vamale” a fost reglementata prin Legea nr.141/1997.

Pe lânga normele de reglementare a relatiilor sociale din acest domeniu, Legea nr.141/1997 are si norme cu caracter penal, incriminând separat fapta de restituire de TVA.

Potrivit art.178 din Legea nr.141/1996, constituie infractiune „folosirea la autoritatea vamala, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate”. Este vorba, prin urmare, de doua categorii de acte falsificate, respectiv cele de transport (foi de parcurs sau scrisori de trasura) si cele comerciale (facturi de procurare a marfurilor).

In aceste conditii, desi sfera de aplicare a art.215 cod penal, este cuprinzatoare, fata  de caracterul special, art.178 din Legea nr.141/1996 are prioritate în raport de norma din codul penal.

De precizat ca, inculpatul în tot cursul procesului penal a aratat ca nu se face vinovat de savârsirea infractiunilor retinute în sarcina sa prin actul de sesizare, întrucât facturile pe care le-a prezentat la vama româna au fost preluate de la firma olandeza cu stampila firmei olandeze, în original precum si cu stampile. Acesta a mai declarat ca aceeasi stampila este pusa si pe specificatiile marfurilor anexate de fiecare import si ca el a participat la 9 importuri, iar fratele sau la doua importuri si la toate importurile la vama româna s-au constatat diferente calitative si cantitative între marfa si facturile prezentate, aspect confirmat si de stampila lucratorilor vamali, ca urmare a efectuarii controlului fizic si documentar. Inculpatul a mai declarat ca la nici unul dintre importuri nu s-a constatat nici o inadvertenta între marfa si facturi. Referitor la cumpararea facturilor de la firma olandeza „T” cu facturile inculpatului, acesta a declarat ca nu au existat neconcordante iar semnatura de pe aceste facturi nu a fost dovedita ca fiind a sa.

Aceste declaratii se coroboreaza si cu declaratiile martorilor V.E., G.A., C.C., P.L., din care reiese ca, documentele însotitoare ale marfii erau remise inculpatului în vederea vamuirii, dar de la nici unul din punctele vamale nu s-au constatat neconcordante, între documentele prezentate si care poarta stampila altor doua vami, respectiv ucrainiana si ungara, în afara de cele ale exportatorului si ale importatorului.

Aceste aspecte, mai sunt confirmate si de cele doua expertize contabile efectuate în cursul cercetarii judecatoresti, în cele doua cicluri si înlatura expertiza de la urmarirea penala, motivând ca expertul N.M. si Directia Vamala au încalcat prevederile legale cu prilejul expertizarii din faza de urmarire penala si au folosit coeficienti de impozitare diferite atât la sortimente diferite cât si la acelasi sortiment de marfa.

S-a mai retinut în concluziile acestui raport de expertiza contabila ca rezultatele din cursul urmaririi penale sunt gresite datorita unor calcule eronate si acea expertiza nu a pornit de la actele primare si tocmai de aceea a ajuns la concluzii eronate cu privire la prejudiciul cauzat statului român si ca nu s-a demonstrat existenta falsului care a fost invocat de Directia Regionala Vamala, preluat de expertul N.M..

Din procesele verbale de control ale Directiei Regionale Vamale si ale Garzii Financiare, rezulta ca în contabilitatea S.C. ”S” SRL Constanta, operatiunile de înregistrare a importurilor au fost legal si corect înregistrate.

Expertii au mai stabilit ca partea civila a majorat fara sa existe concordante cu calitatea marfurilor confirmate chiar de exportator ca fiind de mâna a doua si fara garantie si ceea ce s-a taxat ca aparatura, erau în realitate piese de schimb.

Expertii au mai retinut în aceasta expertiza ca taxarea si procedeul Directiei Regionale a Vamilor sunt eronate întrucât s-a trecut la retaxare fara consultarea documentelor primare care sa poarte semnatura celor doua parti implicate, nu au fost consultate documentele de transport international, carnet TIR, certificate de conformitate ale exportatorului, actele de receptie aflate la exportator cu semnatura importatorului, nu s-a tinut seama de taxarea initiala a organelor vamale si de rezultatul verificarilor ulterioare efectuate de Garda Financiara si de Politia Economica Constanta.

Concluzionând, din cele doua expertize, rezulta ca valoarea taxelor vamale care se datoreaza bugetului de stat de catre S.C. ”S” SRL Constanta au fost corect stabilite, toate declaratiile vamale fiind conforme cu facturile externe prezentate la vama româna si reprezentând exact marfa existenta, respectiv,  televizoare, combine audio, aspiratoare, masini de spalat, radiorecordere, copiatoare cu microunde si componente pentru televizoare, tuburi catodice si carcase. Acest lucru este certificat de existenta scrisorilor de trasura care poarta stampilele vamilor de tranzit (inclusiv cea olandeza). Scrisorile de transport sunt însotite si de carnetele TIR ale masinilor cu care au fost efectuate aceste transporturi, nefiind neconcordante privind cele 11 operatiuni de import care ar fi putut conduce la eludarea taxelor si impozitelor datorate statului.

În sarcina inculpatului se mai retine si savârsirea infractiunii prevazuta de art.37 din Legea nr.82/1991 în referire la art.289 Cod penal, dar din cuprinsul celor trei expertize contabile rezulta ca opratiunile de înregistrare a importurilor au fost corect evidentiate în contabilitatea S.C. ”S” SRL Constanta în conformitate cu DVI prezentate la Vama Româna.

Întrucât în cauza, prin apelul Parchetului nu se îngreuneaza situatia judiciara a inculpatului, în baza art.379 punct 2 lit.”a” Cod procedura penala, s-a admis apelul si rejudecând, în baza art.334 Cod procedura penala, s-a schimbat încadrarea juridica din infractiunile prevazute de art.178 din Legea 141/1997 cu art.13 si 41 al.2 Cod penal si art.215 al.2 si 5 cu art.41 al.2 Cod penal, în infractiunea prevazuta de art.178 din Legea 141/1997 cu art.13 si 41 al.2 Cod penal fapta pentru care , în baza art.11 punct lit.”a” Cod procedura penala raportat la art. 10 lit.”d” Cod procedura penala, a fost achitat.

Domenii speta

Spete similare