Procedura recalificării căilor de atac. Condiţia admiterii cererii de amânare formulată în termenul art. 156, al. 1 Cod procedură civilă.

Procedura recalificării căilor de atac. Condiţia admiterii cererii de amânare formulată în termenul art. 156, al. 1 Cod procedură civilă.

Prin sentinţa civilă nr. 6064 din 4 decembrie 2007, Judecătoria Târgu-Mureş a luat act de renunţarea reclamantelor C. C. şi S. A. la judecat în contradictoriu cu pârâtele Municipiul Târgu-Mureş şi Primăria Târgu-Mureş, a respins acţiunea formulată şi precizată de reclamante împotriva pârâtei RA A. Târgu-Mureş, ca neîntemeiată, a admis acţiunea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă reconvenţională RA A. Târgu-Mureş împotriva reclamantelor-pârâte reconvenţionale C. C. şi S. A., a dispus evacuarea reclamantelor-pârâte din imobilul-apartament din Târgu-Mureş, judeţul Mureş şi a obligat reclamantele să plătească pârâtei suma de 10,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamantele C. C. şi S. A.

 Prin decizia nr. 97 din 16 aprilie 2009 Tribunalul Mureş a anulat ca netimbrată cererea de apel formulată de reclamante.

 Reclamantele au declarat recurs împotriva acestei hotărâri, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei care a pronunţat hotărârea casată, urmând ca aceasta să dispună în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost precizată, în sensul obligării pârâtei la vânzarea în favoarea reclamantelor a apartamentului din Târgu-Mureş, prin perfectarea contractului autentic de vânzare-cumpărare la un preţ ce urmează a fi stabilit printr-un raport de expertiză judiciară de evaluare, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului, a arătat că motivele de recurs sunt cele prevăzute de art. 304 pct. 1, art. 312 alin. 5 Codul de Procedură Civilă. La prima zi de judecată în faţa Tribunalului Mureş, pe rolul completului investit aleatoriu prin sistemul electronic cu judecarea recursului s-au fixat doar cauze aflate în recurs. Sesizând greşita calificare a căii de atac, instanţa a propus recalificarea acesteia în apel, ceea ce ar fi presupus, în mod obligatoriu, fie amânarea judecării cauzei la un  complet desemnat să judece apeluri, fie desemnarea, în mod aleatoriu, a judecătorilor competenţi să judece cauza în apel. Instanţa de judecată constituită din trei judecători, la primul termen de judecată a şi recalificat calea de atac în apel şi a şi decis, cu de la sine putere, care dintre cei trei judecători rămân competenţi să judece cauza în complet compus din 2 judecători. Este evident că nici unul dintre cei trei judecători nu a părăsit sala de judecată, rămânând în complet şi exact acesta a fost motivul pentru care dactilografa a menţionat în antet, în minută şi în dispozitiv pe toţi cei trei judecători, s-a consemnat că decizia este irevocabilă, iar judecătorii au semnat-o ca atare. Reclamantele au avut certitudinea amânării judecării cauzei pe acest considerent, al greşitei calificări a căii de atac, motiv de amânare fără discuţie a cauzei, inclusiv discutarea aspectelor legate de plata taxei de timbru. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care reclamantele nu au achitat taxa de timbru.

Este evident că instanţa de apel a săvârşit un abuz anulând apelul ca netimbrat, în condiţiile în care era primul termen de judecată, apelul nu a fost motivat pe considerentul greşitei calificări a căii de atac, respectiv pentru faptul că părţile nu ar fi putut pune concluzii, în condiţiile în care reclamantele au solicitat amânarea judecării cauzei pentru angajarea unui alt avocat decât cel care le-a asigurat apărarea în primă instanţă.

 Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea a constatat că acesta este fondat, si l-a admis, pentru următoarele considerente:

La data de 30 ianuarie 2009 reclamantele au înregistrat declaraţia de apel împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond, arătând că motivarea căii de atac se va formula până la prima zi de înfăţişare, în condiţiile dispoziţiilor art. 287 alin. 2 Codul de Procedură Civilă.

Prin rezoluţia preşedintelui completului de judecată, înscrisă pe cererea de apel, s-a stabilit taxa de timbru aferentă apelului, de 4,3 lei şi timbru judiciar de 3 lei (respectiv ½ din taxa de la instanţa de fond), făcându-se precizarea că se va stabili timbrajul după stabilirea valorii imobilului, în raport cu prevederile art. 3 ind. 1 din Legea nr. 146/1997.

La data de 16 aprilie 2009, în ziua termenului de judecată stabilit, reclamantele au depus la dosarul cauzei, prin registratura instanţei, o cerere de amânare a cauzei şi acordarea unui nou termen de judecată, necesar angajării unui avocat care să le apere interesele în proces, întemeindu-şi cererea pe dispoziţiile art. 156 alin. 1 Codul de Procedură Civilă.

Deoarece în dispozitivul hotărârii pronunţate de Judecătoria Târgu-Mureş s-a menţionat calea de atac ca fiind recursul, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Mureş ca şi recurs şi repartizată în mod aleatoriu la un complet de recurs. În raport de obiectul cererii –obligaţie de a face -, instanţa a recalificat calea de atac dedusă judecăţii din recurs în apel, în baza art. 282 Codul de Procedură Civilă, stabilind că din completul de judecată vor face parte primii doi judecători din complet. Instanţa astfel constituită a respins cererea de amânare a cauzei ca neîntemeiată, declaraţia de apel fiind formulată la data de 30 ianuarie 2009, primind citaţia pentru acel termen la data de 1 aprilie 2009. A invocat din oficiu excepţia netimbrării căii de atac şi a rămas în pronunţare asupra excepţiei invocate. S-a consemnat în practicaua hotărârii că după pronunţarea hotărârii s-a depus la dosar dovada achitării taxei de timbru.

Procedând astfel, instanţa de apel a încălcat mai multe norme procesuale. În primul rând, recalificând calea de atac, avea obligaţia să scoată cauza de pe rol, să o înainteze serviciului de statistică pentru a o înregistra ca apel şi pentru a proceda la repartizarea aleatorie unui complet de apel. În al doilea rând, la dosar nu există nici un proces-verbal din care să rezulte că primii doi membri ai completului de recurs, care au soluţionat cauza dedusă judecăţii în complet de apel, formează un complet de apel legal constituit, care să figureze în această componenţă în planificarea completelor de judecată în apel din cadrul tribunalului, conform Regulamentului. În al treilea rând, la dosar trebuiau eventual întocmite două încheieri, una de către completul de recurs, care să fie semnată de toţi cei 3 judecători, prin care să se constate recalificarea căii de atac şi transpunerea cauzei la completul de apel şi a doua, prin care să se procedeze la continuarea dezbaterilor de către completul de apel. Neprocedând astfel, decizia atacată are, ca şi componenţă a completului toţi trei judecătorii (după cum se poate observa din practicaua hotărârii) iar decizia este semnată în final de către doi judecători ai completului, care, aşa cum am arătat mai sus, nu se ştie după ce criterii logice sau legale au format completul de apel.

Toate cele reţinute mai sus duc la incidenţa motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 5 Codul de Procedură Civilă – instanţa încălcând formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. 2 Codul de Procedură Civilă.

Un alt aspect important este încălcarea dreptului la apărare al părţilor şi implicit încălcarea dreptului la un proces echitabil, consfinţite de art. 156 alin. 1 Codul de Procedură Civilă şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Reclamantele au solicitat la primul termen de judecată acordarea unui termen pentru angajarea unui avocat. Potrivit art. 156 alin. 1 Codul de Procedură Civilă, instanţa va putea da un singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic motivată. Temeinicia cererii rezidă din dorinţa de angajare a unui avocat care să le apere interesele. Codul de Procedură Civilă nu vorbeşte despre neacordarea unui astfel de termen datorită perioadei îndelungate scurse de la înregistrarea apelului, primirea citaţiei şi primul termen de judecată fixat. Motivarea instanţei de apel de respingere a cererii pentru astfel de motive nu poate fi reţinută. Chiar şi aşa, instanţa trebuia să facă aplicarea prevederilor art. 156 alin. 2 Codul de Procedură Civilă, potrivit cărora când instanţa refuză amânarea judecăţii pentru acest motiv, va amâna pronunţarea, la cererea părţii, în vederea depunerii de concluzii scrise. Aceasta cu atât mai mult cu cât partea care a solicitat amânarea pentru lipsă de apărare nu era prezentă la dezbateri, pentru a putea solicita amânarea cauzei.

Apoi, excepţia invocată din oficiu de instanţă privind netimbrarea apelului nu a fost pusă în discuţia tuturor părţilor împrocesuate, încălcându-se astfel principiul contradictorialităţii. Instanţa de apel a omis a observa faptul că taxa judiciară de timbru nu a fost definitiv stabilită. Prin rezoluţia pusă pe cererea de apel s-a consemnat că „se va stabili timbrajul după valoarea imobilului”. Instanţa nu a revenit motivat asupra acestei dispoziţii şi nici nu a statuat că taxa de timbru ar fi legal stabilită la cuantumul de 4,3 lei taxa de timbru şi 3 lei timbrul judiciar. S-a mărginit doar la a întreba reprezentantul intimatei RA A. SA dacă s-a efectuat o evaluare a imobilului. În atare condiţii, în mod nejustificat s-a admis excepţia netimbrării apelului, câtă vreme taxa de timbru nu era legal stabilită.

Toate cele reţinute mai sus duc la concluzia că instanţa de apel a soluţionat cauza fără a intra în cercetarea fondului, motiv de casare prevăzut de art. 312 alin. 5 Codul de Procedură Civilă. Acest motiv, pe lângă cel detailat mai sus, de prevederile art. 304 pct. 5 Codul de Procedură Civilă, duc la soluţia admiterii recursului, casării integrale a hotărârii atacate şi trimiterii cauzei spre rejudecare instanţei de apel, Tribunalul Mureş. Cu ocazia rejudecării, instanţa de apel – legal constituită - va ţine seama de toate criticile reţinute mai sus, va stabili corect taxa de timbru în funcţie de obiectul şi valoarea pricinii deduse  judecăţii şi va judeca apelul cu respectarea dreptului al apărare, principiul contradictorialităţii părţilor şi dreptului la un proces echitabil.

Domenii speta

Spete similare