Anulare decizie Colegiul Medicilor din România. Culpă medicală. Nerespectarea procedurii de sancţionare. Consecinţe

Anulare decizie Colegiul Medicilor din România. Culpă medicală. Nerespectarea procedurii de sancţionare. Consecinţe

Nerespectarea procedurii de sancţionare prevăzută de Legea nr. 306/2004, respectiv Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor din România emis în baza Legii nr. 74/1995, precum şi a normelor privind condiţiile de formă ale deciziei, sunt de natură a conduce la nulitatea actului administrativ astfel adoptat.

Decizia nr. 427/10.09.2007

Prin sentinţa nr. 509/14.03.2007, Tribunalul Iaşi a respins acţiunea în contencios administrativ introdusă de reclamantul C.A., cu domiciliul în Iaşi, str. V. C. nr. 13, în contradictoriu cu pârâta Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din România, cu sediul în Bucureşti, bd. T. nr. 15, sect. 6.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că prin decizia nr. 228/05.07.2005, emisă de Consiliul judeţean al Colegiului Medicilor Iaşi, reclamantul dr. C.A. a fost sancţionat disciplinar cu amendă de 1500 lei pentru atitudinea sa nedeontologică în relaţia cu colegii săi, aşa cum rezultă din preambulul deciziei menţionate.

Pretinsa încălcare a procedurii de emitere a deciziei de sancţionare la nivelul colegiului teritorial, respectiv Colegiul judeţean al Medicilor Iaşi, nu este întemeiată întrucât reclamantul a fost convocat pentru data de 02.06.2005, ora 13, la Colegiul medicilor Iaşi în vederea audierii referitoare la autosesizarea Consiliului judeţean al Colegiului medicilor Iaşi, înregistrată sub nr. 232/17.05.2005.

Despre convocarea în discuţie reclamantul avea cunoştinţă, aşa cum rezultă explicit din adresa nr. 1142/10.06.2005, înregistrată la Colegiul Medicilor Iaşi de reclamant.

Prin urmare, nimic nu l-a împiedicat pe reclamant să solicite Colegiului Medicilor Iaşi întrunirea la o altă dată decât cea din 02.06.2005 spre a fi audiat conform prevederilor art. 114 din Statutul Colegiului Medicilor din România.

Fiind activată procedura disciplinară despre care reclamantul avea cunoştinţă, acesta putea depune diligenţele corespunzătoare în scopul informării şi producerii dovezilor spre a-şi formula apărările sale faţă de învinuirea adusă.

Or, acesta a preferat manifestarea conduitei pasive şi ostentative în tot cursul soluţionării autosesizării Colegiului Medicilor Iaşi şi a contestaţiei împotriva deciziei nr. 228/2005.

Pe de altă parte, susţine prima instanţă, sarcina probei afirmaţiilor făcute de reclamant în cursul judecăţii îi revine acestuia, conform art. 1169 Cod civil.

Prin adresa nr. 1170/09.03.2006, emisă de Colegiul Medicilor din România, reclamantul a fost invitat (notificat) pentru data de 23.03.2005 la sediul Comisiei de jurisdicţie spre a-şi prezenta punctul de vedere referitor la evaluarea contestaţiei împotriva deciziei nr. 228/2005, iar neprezentarea în acest scop din cauze imputabile înlătură susţinerile sale referitoare la nerespectarea dreptului la apărare.

Pentru soluţionarea fondului contestaţiei Comisia Superioară de Disciplină a dispus efectuarea unei expertize de specialitate tocmai pentru stabilirea culpei medicale care a generat motivele autosesizării Colegiului Medicilor Iaşi, această probă constituind fundamentul ştiinţific al soluţiei de respingere a contestaţiei.

Examinând actele dosarului şi criticile recurentului prin prisma dispoziţiilor legale incidente în materie şi a prevederilor art. 304 şi 3041 din Codul de procedură civilă, Curtea a admis recursul ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 69 din Legea nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum şi organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România, în vigoare la data emiterii actelor atacate, medicul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesiei medicale, a Codului de deontologie medicală şi a regulilor de buna practica profesională, a Statutului Colegiului Medicilor din România, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale Colegiului Medicilor din România.

Procedura tragerii medicului la răspundere disciplinară este cea prevăzută de art. 70 – 78 din Legea nr. 306/2004.

În conformitate cu dispoziţiile art. 71 alin. 4 din actul normativ indicat mai sus, abaterile disciplinare săvârşite de medicii înscrişi într-un colegiu sunt de competenţa comisiei de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 3 membri. Comisiile de disciplină se înfiinţează şi organizează, potrivit dispoziţiilor art. 86 alin. 2 din lege, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a noului Statut al Colegiului Medicilor din România.

Cum noul Statut a intrat în vigoare la data de 18.05.2005, se constată că termenul de 90 de zile înăuntrul căruia se organizează comisiile de disciplină s-a împlinit la data de 17.08.2005.

Din interpretarea logică, sistematică a acestor texte de lege şi prin analogie cu dispoziţiile art. 86 alin. 1 din Legea nr. 306/2004, potrivit cărora organele de conducere ale Colegiului din România de la nivel naţional şi teritorial, care existau în momentul intrării în vigoare a legii, vor rămâne în funcţie şi îşi vor exercita mandatul până la împlinirea duratei pentru care au fost alese, reiese că în situaţia în care comisia de disciplină nu a fost înfiinţată în termenul de 90 de zile stabilit de art. 86 alin. 2 din Legea nr. 306/2004, aşa cum este cazul în speţă, abaterile disciplinare săvârşite de medicii înscrişi într-un colegiu sunt de competenţa organului care, sub imperiul legii anterioare (Legea nr. 74/1995), avea atribuţii privind răspunderea disciplinară şi care îşi încetează activitatea la data înfiinţării şi organizării comisiilor de disciplină prevăzute de dispoziţiile art. 71 alin. 4 din Legea nr. 306/2004.

Din dispoziţiile art. 36 coroborat cu art. 37 alin. 2, art. 37 alin. 5 şi art. 38 alin. 1 din Legea nr. 74/1995, abrogată prin Legea nr. 306/2004, reiese că în timpul în care Legea nr. 74/1995 s-a aflat în vigoare abaterile disciplinare ale medicilor erau judecate de către comisiile de deontologie şi de specialitate ale consiliilor judeţene. În activitatea de aplicare a acestor texte de lege s-a prevăzut în art. 114 al Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor din România, emis în baza Legii nr. 74/1995, că la nivel teritorial acţiunea disciplinară este soluţionată de o comisie de disciplină. Comisia de disciplină profesională este alcătuită, în conformitate cu dispoziţiile art. 102 alin. 1 din acelaşi Regulament, din 3 până la 5 membri, aleşi de către consiliul local al colegiului teritorial al medicilor. Dispoziţia referitoare la organizarea şi funcţionarea comisiei de disciplină este reluată de art. 84 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor din Iaşi, emis în baza Legii nr. 74/1995.

Contrar acestor dispoziţii, în art. 59 din Regulamentul Colegiului Medicilor din Iaşi s-a stabilit că soluţionarea cauzelor disciplinare şi aplicarea sancţiunilor disciplinare sunt în competenţa Departamentului de Jurisdicţie Profesională şi Litigii.

 Având în vedere toate aceste împrejurări, Curtea a constatat că după intrarea în vigoare a Legii nr. 306/2004 şi până la înfiinţarea comisiilor de disciplină prevăzute de dispoziţiile art. 71 alin. 4 din acelaşi act normativ, abaterile disciplinare ale medicilor trebuia să fie judecate de către comisiile de disciplină organizate în baza art. 114 al Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor din România, emis în baza Legii nr. 74/1995, din cadrul colegiilor teritoriale ale medicilor, dar după regulile procedurale noi prevăzute de Legea nr. 306/2004.

În speţă, reclamantul C.A. a fost sancţionat disciplinar cu amendă de 1500 lei prin decizia nr. 228/05.07.2005. Din examinarea conţinutului actului atacat reiese cu certitudine că reclamantul nu a fost sancţionat de o comisie de disciplină la care fac referire dispoziţiile legale indicate mai sus. Mai mult, din analiza deciziei nu reiese care este organul care a emis-o, fiindcă în prima parte a acesteia s-a consemnat că aspectele care au determinat luarea măsurii au fost avute în vedere de Consiliul Judeţean al Medicilor din Iaşi, în timp ce hotărârea de sancţionare ar fi fost luată de Colegiul Judeţean a Medicilor Iaşi, iar semnăturile de pe act sunt ale preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului Judeţean al Medicilor Iaşi, directorului Departamentului de Jurisdicţie şi Deontologie Profesională şi avocatului din cadrul Oficiului juridic.

Pe de altă parte se constată că în decizia nr. 228/05.07.2005 nu s-a descris, pe scurt, fapta pentru care reclamantul a fost sancţionat disciplinar şi nici nu au fost arătate probele în temeiul cărora s-a reţinut că C.A. a săvârşit fapta pentru care a fost sancţionat cu amendă de 1500 lei. Omisiunea inserării acestor elemente în cuprinsul deciziei constituie o încălcare a obligaţiei prevăzute de art. 115 din Statutul Colegiului Medicilor din România, dar şi de art. 115 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor din România, adoptat în baza Legii nr. 74/1995.

Neîndeplinirea obligaţiilor indicate mai sus constituie o nerespectare a garanţiilor prevăzute de lege pentru înlăturarea arbitrariului care poate să apară în exercitarea acţiunii disciplinare.

Încălcarea prevederilor legale imperative privitoare la competenţa şi procedura de aplicare a sancţiunii disciplinare face ca decizia nr. 228/05.07.2005 să fie lovită de nulitate.

Domenii speta

Spete similare