Lipsa de lichidităţi. Stare de insolvenţă vădită şi iminentă.

Lipsa de lichidităţi.  Stare de insolvenţă vădită şi iminentă.

Valoarea prag de 30.000 lei se raportează la momentul introducerii cererii de deschidere a procedurii.Insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor  băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile şi este prezumată ca fiind  vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria faţă de unul sau mai mulţi creditori.

Decizia nr.154 din 1.02.2010, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti-

Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi Fiscal

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr.3110/114/2009, creditoarea Administraţia Finanţelor Publice Buzău a solicitat  deschiderea procedurii insolvenţei privind pe debitoarea SC EC  SRL, în scopul recuperării unei creanţe bugetare totale în sumă de 37.169 lei.

În motivarea cererii, creditoarea a arătat că debitoarea  datorează bugetului consolidat al statului suma de 37.169 lei, reprezentând taxe, impozite, contribuţii, dobânzi şi penalităţi aferente neachitării debitelor în termenele legale de plată, creanţa sa este certă aşa cum rezultă din titlul executoriu şi exigibilă, ultima plată fiind efectuată cu mai mult de 30 de zile în urmă, fiind întrunite astfel condiţiile cumulative impuse de Legea nr.85/2006.

Prezent în instanţă la termenul din 9.10.2009, administratorul debitoarei  a arătat că a achitat o parte din debitul  datorat şi anume suma de 9.600 lei, solicitând acordarea unui termen în vederea achitării creanţei şi, deşi s-a acordat la cererea debitoarei un termen în vederea achitării  creanţei, reprezentantul acesteia nu s-a mai prezentat în instanţă şi nici nu a făcut dovada achitării obligaţiilor bugetare, la termenul din 4.12.2009, creditoarea precizând că SC EC SRL înregistrează către bugetul consolidat al statului o datorie de 34.588 lei, peste valoarea prag de 30.000 lei prevăzută de Legea nr.85/2006.

Prin sentinţa nr.1285 din 4 decembrie 2009, Tribunalul Buzău a admis cererea formulată de creditorul Administraţia Finanţelor Publice privind deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitorului S.C.  EC  SRL, în temeiul art. 33 alin. 6 din Legea privind procedura insolvenţei, a dispus deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitorului S.C. EC  SRL, în  temeiul art. 34 din Legea privind procedura insolvenţei, a numit administrator judiciar pe BĂLESCU & ASOCIAŢII SPRL care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 20 din lege, cu o retribuţie de 300  lei, în temeiul art. 61 din Legea privind procedura insolvenţei, a dispus notificarea deschiderii procedurii debitorului, creditorilor şi Oficiului Registrului Comerţului prin Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, în vederea efectuării menţiunii în temeiul art. 61 din Legea privind procedura insolvenţei, a fixat termen limită pentru depunerea creanţelor la 22.01.2010, a fixat termen limită pentru verificarea creanţelor, întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului preliminar al creanţelor la 19.02.2010, a fixat termen pentru soluţionarea eventualelor contestaţii la 8.03.2010  şi pentru afişarea tabelului definitiv al creanţelor la 19.03.2010, de asemenea, a fixat data şedinţei adunării creditorilor la data de 25.02.2010 ora 12,00 la sediul Tribunalului Buzău  şi a dispus convocarea creditorilor debitorului, a dispus trimiterea notificărilor către toţi creditorii, de către administratorul judiciar, iar în temeiul art. 4 din Legea privind procedura insolvenţei, a dispus deschiderea de către debitor a unui cont bancar din care vor fi suportate cheltuielile aferente procedurii, în termen de 2 zile de la notificarea deschiderii procedurii, în caz de neîndeplinire a atribuţiei, contul va fi deschis de către administratorul judiciar.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că cererea formulată de creditoare, având ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei, a fost comunicată debitorului  şi nu s-a formulat contestaţie, potrivit art. 33 alin. 6 din Legea privind procedura insolvenţei, debitorul se află în încetare de plăţi, stare de fapt dovedită cu înscrisurile de la dosar, iar creditorul are o creanţă comercială, certă, lichidă şi exigibilă împotriva debitorului în cuantum de 91.403  lei dovedită cu titlul executoriu.

Împotriva sentinţei a declarat recurs debitoarea SC EC SRL, întemeiat pe dispoziţiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.

Prin decizia nr.154 din 1.02.2010, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, s-a respins, ca nefondat, recursul formulat de debitoare.

Împrejurarea că, în frontispiciul hotărârii instanţa, în loc de „hotărâre”, a menţionat „decizie”, nu este de natură a modifica soluţia prezentă, aceasta fiind o simplă eroare materială, care nu conduce la nelegalitatea hotărârii, nefiind sancţionată de dispoziţiile legale. Se reţine că şi menţiunea sumei de 91.403 lei este de asemenea eroare materială, care se poate remedia.

Analizând titlul executoriu nr.107 al AFP Buzău, se poate observa că debitul în discuţie este de 37.169 lei, iar  valoarea prag de 30.000 lei, se raportează la momentul introducerii cererii de deschidere a procedurii.

Astfel, potrivit art.3 pct.1 lit.a din Legea nr.85/2006, „insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor  băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile şi este prezumată ca fiind  vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria faţă de unul sau mai mulţi creditori”.

Deci, suma achitată ulterior introducerii cererii, nu are relevanţă faţă de textul de mai sus, procedura în discuţie fiind colectivă.

Şi ultimul motiv de recurs este nefondat, deoarece este cert că debitoarea nu a avut lichidităţile necesare pentru a achita datoria în termen de 30 de zile de la scadenţă, fiind ca atare o stare de insolvenţă vădită şi iminentă.

Văzând şi dispoziţiile art. 312 (1) Cod procedură civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare