Minori

Sentinţă civilă 2790 din 23.11.2010


^a t&r~

Judecătoria Moineşti, judeţul Bacău

Extras din Sentinţa Civilă nr. 2790/23.11.2010

Dosar nr. 1841/260/2010

Asupra cauzei de faţă ,

Prin acţiunea înregistrată la data de 13.04.2010 pe rolul Judecătoriei Moineşti sub nr. 1841/260/2010, reclamanta R. D. C. a chemat în judecată pe pârâtul R. C. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună desfacerea căsătoriei părţilor, încheiată la data de 20.02.1993 la Primăria corn. Asău, jud. Bacău, din vina exclusivă a pârâtului, încredinţarea către reclamantă spre creştere şi educare a minorilor R. C. R. şi R. I. V., cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere lunare în favoarea minorilor şi revenirea reclamantei la numele purtat anterior căsătoriei, acela de A.

în motivarea cererii, reclamanta arătat că relaţiile de căsătorie s-au destrămat din culpa pârâtului care, pe fondul consumului de băuturi alcoolice provoacă frecvent scandaluri, are un comportament violent faţă de reclamantă şi faţă de minori, este foarte gelos. Reclamanta a mai aratăt că, având acordul pârâtului, de aproximativ 4 ani este plecată la muncă în străinătate, periodic trimiţând bani acasă pentru întreţinerea minorilor.

în drept au fost invocate dispoziţiile art. 37 din Codul familiei. La  cererea de chemare în judecată, reclamanta anexat: extras certificat de căsătorie, fila 5.

Acţiunea a fost legal timbrată cu 39 lei taxă judiciară de timbru şi cu 0,3 lei timbru judiciar.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare, nu s-a prezentat în instanţă şi nu a propus probe în apărare.

în cauză au fost efectuate anchete sociale la domiciliul actual al reclamantei din sat S., corn. A., jud. Bacău şi la domiciliul pârâtului din sat A.A., corn. A., jud. Bacău, referatele de anchetă fiind depuse la dosarul cauzei, filele 13-16.

La termenul de judecată din 28.09.2010, deliberând în condiţiile art. 167 C.pr.civ., instanţa a încuviinţat pentru reclamantă probele cu înscrisuri şi 2 martori, considerându-le legale, pertinente şi concludente soluţionării cauzei.

în cadrul probei cu înscrisuri, reclamanta a depus la dosarul cauzei în xerocopie: certificat de căsătorie şi certificat de naştere al minorilor .

La termenul de judecată din 26.10.2010, au fost audiaţi martorii propuşi de reclamantă.

Din oficiu, instanţa a solicitat Primăriei com. .în cadrul căreia este angajat pârâtul, comunicarea veniturilor nete realizate de acesta în ultimele 6 luni, instituţia angajatoare răspunzând instanţei prin adresa nr. 8076/17.11.2010.

Analizând materialul probator administrat în cauza,  instanţa reţine următoarele:

La data de 20.02.1993 a fost încheiată căsătoria părţilor, acestea având ultimul domiciliu conjugal în com. Asău, jud. Bacău. Căsătoria a fost înregistrată în Registrul de stare civilă al Primăriei Asău sub nr. 21 din 20.02.1993 aşa cum rezultă din certificatul de căsătorie seria C 9 nr. 087167 -fila 18 dosar. Din această căsătorie au rezultat minorii R. C. R., născut la data de 10.06.1994 şi R. I. V., născut la data de 1 august 1998, conform certificatelor de naştere aflate la filele 18-19 dosar.

Instanţa constată că pentru desfacerea căsătoriei prin divorţ, art.38 alin.l C.fam.impune îndeplinirea cumulativă a trei condiţii: 1.existenţa unor motive temeinice; 2.datorită acestor motive, raporturile dintre soţi să fie grav vătămate; 3.continuarea căsătoriei să nu mai fie posibilă pentru soţul reclamant.

Din probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

Martorele propuse de către reclamantă, D. L. şi M. V., au arătat instanţei că relaţiile de căsătorie sun grav afectate datorită comportamentului pârâtului care este violent atât verbal cât şi fizic cu reclamanta şi chiar şi cu copii, soţii fiind despărţiţi în fapt. De asemenea, martorele audiate au declarat că reclamanta lucrează în Italia pentru a-şi întreţine copii, aceştia aflându-se în grija bunicii şi mătuşii materne.

Depoziţiile martorilor propuşi de reclamantă confirmă susţinerile acesteia din acţiunea introductivă privind motivele de divorţ, iar pârâtul nu a solicitat probe în apărare, astfel că instanţa, reţinând că raporturile existente între soţi nu sunt conforme relaţiilor ce trebuie să caracterizeze viaţa de familie, în care buna înţelegere şi afecţiunea reciprocă trebuie să primeze, instanţa va dispune desfacerea căsătoriei din vina exclusivă a pârâtului.

Cu privire la încredinţarea minorilor instanţa reţine, din referatele de anchetă socială efectuate de Primăria com. A. şi Primăria com. A. că atât reclamanta cât şi pârâtul locuiesc în casa părinţilor lor, locuinţe comparabile în privinţa condiţiilor necesare de trai. Din referatul de anchetă socială efectuat de Primăria com. A., care se coroborează cu declaraţile martorelor audiate în cauză, rezultă că minorii locuiesc din luna ianuarie 2010 la bunica maternă, A. M., fiind efectiv îngrijiţi de aceasta şi de mătuşa maternă, M. V.

Instanţa reţine că cererea reclamantei de a-i fi încredinţaţi minorii spre creştere şi educare este în acord cu principiul interesului superior al copilului şi corespunde şi voinţei minorilor exprimată în Camera de Consiliu, motiv pentru care va admite cererea şi conform art.42 alin.2 Codul familiei va încredinţa reclamantei pe minorii R.C.R. şi R. I. V.

în ceea ce priveşte pensia de întreţinere, potrivit prevederilor art. 86 alin 3 C. fam. descendentul cât timp este minor are drept la întreţinere oricare ar fi pricina nevoii în care se află. Obligaţia de a contribui la cheltuielile privind întreţinerea copilului minor reprezintă, aşadar, aspectul patrimonial al îndatoririlor părinteşti legate de creşterea, îngrijirea şi educarea acestuia. întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti, astfel cum statuează art. 94 alin.  1 Codul familiei. Conform art. 94 alin 3 din Codul familiei "Când

intretinerea este datorata de părinte...ea se stabileşte pana la o treime din venituri pentru doi copii" .Conform adresei nr. 8076 din 17.11.2010 a Primăriei corn. Asău, media veniturilor medii ale pârâtului pe ultimele 6 luni, realizate ca angajat al acestei instituţii este de 595 lei.

Conform art.65 Codul familiei rap.la art.42 alin.3 Codul familiei şi văzând dispoziţiile art.86 alin.l şi 94 alin 3 Codul familiei, instanţa va obliga pârâtul la plata unei pensii de întreţinere în cuantum de 100 lei lunar pentru minorul R. C. R. şi de 80 lei lunar pentru minorul R. I. V., ţinând cont de vârsta acestora şi de nevoile fiecăruia dintre ei, cu începere de la data introducerii acţiunii, respectiv 13.04.2010 şi până la majoratul acestora.

De asemenea, în conformitate cu disp.art.40 al. ultim din C.fam, va dispune ca reclamanta să revină la numele său anterior, acela de A.

Instanţa va lua act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Domenii speta