Anularea procesului verbal de contravenţie

Judecătoria Moineşti Judecător: ANDREEA PRICHICI Sentinţa civilă nr.2181/21.06.2011

Prin cererea înregistrată la data de 14.03.2011 pe rolul Judecătoriei M. sub nr. de dosar 2894/260/2011, petenta SC P. IMPEX SRL a solicitat în contradictoriu cu intimata Autoritatea naţională pentru protecţia consumatorilor-Comisariatul judeţean pentru protecţia consumatorilor B., anularea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 0078260/18.02.2011.

A arătat petenta că a fost sancţionată contravenţional dar procesul verbal este lovit de nulitate absolută deoarece fapta reţinută în sarcina sa a fost constatată la data de 19.01.2011, dar actul a fost încheiat abia la data de 18.02.2011, sancţionarea trebuind a fi făcută la momentul constatării faptei pentru a fi adus la cunoştinţa reprezentantului societăţii faptul că poate formula obiecţiuni. astfel, încheierea procesului verbal la o dată ulterioară constatării faptei duce la încălcarea prev. art. 16 pct. 7 din OG nr. 2/2001, chestiune care atrage nulitatea absolută a actului.

De asemenea, procesul verbal nu a fost semnat de nici un martor care să ateste cele constatate şi a fost încheiat în lipsa reprezentantului societăţii, fiind încălcate drepturile societăţii.

Pe fond, fapta reţinută şi pentru care a fost sancţionată nu există, la punctul de lucru al societăţii existând orar de funcţionare şi fiind afişat la loc vizibil preţul practicat pentru serviciile prestate.

In susţinerea cererii s-au depus înscrisurile ce se află ataşate la dosar.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată deoarece la data de 19.01.2011 a fost efectuat un control la punctul de lucru al petentei în prezenţa unei persoane care a susţinut că este rudă cu administratorul societăţii şi s-a constatat nerespectarea prev. art. 25 şi art. 26 alin. 3 din OG nr. 21/1992, constând în aceea că nu erau afişate preţurile şi tarifele pentru prestarea de servicii separat pentru produsele alimentare şi cele furajere, şi nu era afişat orarul de funcţionare.

Agenţii constatatori au solicitat prezentarea documentelor de funcţionare ale societăţii şi deoarece administratorul societăţii nu era prezent a fost lăsată invitaţie în scris prin care i se punea în vedere să prezinte documentele la sediul organului constatator la data de 21.01.2011.

Deoarece la prima invitaţie nu s-a răspuns în sensul solicitat, a fost stabilită o nou dată la care un reprezentant al societăţii să se prezinte, dar nici de această dată nu s-a dat curs solicitării.

Raportat la toate aceste chestiuni a fost încheiat procesul verbal contestat în cauza, care îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de lege şi fapta a fost săvârşită de către petenta, astfel că cererea trebuie respinsă.

1

In susţinere s-au depus în copie următoarele înscrisuri: proces verbal de constatare a contravenţiei, înştiinţare de plată, dovadă de comunicare, invitaţie pentru data de 21.01.2011, adresa înregistrată sub nr. 168/24.01.2011, invitaţie pentru data de 11.02.2011, certificat constatator emis de ORC de pe lângă Tribunalul Bacău, autorizaţie de funcţionare nr. 28/11.10.2010, buletin de verificare metrologică, licenţă de fabricaţie, certificat de înregistrare.

Petenta a solicitat administrarea probei testimoniale, declaraţia martorului fiind consemnată şi ataşată la dosar.

Din actele şi lucrările dosarului, prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal de constatare a contravenţiei nr. 0078260/18.02.2011 a fost sancţionată petenta cu amendă contravenţională în cuantum de 2000 lei reţinându-se în sarcina sa încălcarea prevederilor art. 25 din OG nr. 21/1992.

s-a reţinut prin acest proces verbal că la data de 19.01.2011 s-a efectuat un control la punctul de lucru al societăţii din L., corn. A., jud. B., unde erau instalate două instalaţii de morărit, respectiv moară cu ciocănele care produce în general furaj pentru animale şi moară cu vait care produce „mălai- făină de porumb" pentru consum uman. La cele două operaţiuni nu erau afişate preţuri sau tarife, fiind încălcate prev. art. 25 din OG nr. 21/1992. S-a mai constatat şi că rn exista afişat orarul de funcţionare încălcându-se prev. art. 26 alin. 2 şi 3 acelaşi act normativ.

Potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanţa investită cu soluţionarea plângerii analizează legalitatea si temeinicia procesului verbal şi hotărăşte asupra sancţiunii.

Sub aspectul legalităţii procesului verbal, instanţa constată că au fost ic tîe condiţiile formale  prevăzute  de  OG  2/2001 privind întocmirea

procesului verbal, neintervenind vreo cauza de nulitate absolută. Acesta cuprinde toate menţiunile prevăzute sub sancţiunea nulităţii conform art 16 si art 17 din OG 2/2001, fiind încheiat cu respectarea prevederilor legale.

Critica petentei în sensul că s-au încălcat prev. art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001 şi astfel procesul verbal este lovit de nulitate absolută este neîntemeiată.

In conformitate cu dispoziţiile acestui articol, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte menţiuni", sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal. Astfel legea sancţionează cu nulitatea absolută expresă numai nerespectarea obligaţiilor agentului de a consemna obiecţiunile.

Analizând înscrisurile aflate la dosar rezultă că petenta a fost invitată în repetate rânduri la sediul organului constatator pentru a-şi preciza punctul de vedere referitor la cele constatate la data controlului, dar nu a dat curs acestor invitaţii, culpa în nereţinerea vreunei obiecţiuni în cuprinsul procesului verbal aparţinându-i în totalitate.

2

De asemenea, faptul că a fost efectuat controlul la data de 19.01.2011, iar procesul verbal a fost încheiat la data de 18.02.2011, reprezintă o dovadă în plus a bunei credinţe a organului constatator care înainte de a aplica sancţiunea a încercat să obţină şi poziţia societăţii referitor la cele constatate.

Pe de altă parte, sancţiunea nerespectării dispoziţiilor legale privind obiecţiunile este nulitatea relativa ce intervine în condiţiile art. 105 C.proc.civ, fiind condiţionată de dovada unei vătămări care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului verbal. In cauza insa petenta nu a făcut o asemenea dovadă, iar dreptul la apărare al contravenientului este respectat tocmai prin posibilitatea atacării procesului verbal pe calea plângerii contravenţionale prin care sa invoce eventualele nemulţumiri.

Sub aspectul temeiniciei, instanţa apreciază că, deşi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravenţional este un mijloc de proba care nu face dovada vinovăţiei petentului, ci dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrară.

Forţa probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanţa fiecărui mijloc de probă, însă instanţa are obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează şi apreciază probatoriul.

Persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional (cauza Anghel v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007). Petenta beneficiază de o prezumţie de nevinovăţie care însă nu este absolută, după cum nu este absolută nici prezumţia de legalitatea şi temeinicie a procesului verbal.

Având în vedere aceste principii, instanţa constată că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă şi conţine constatări personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, faptele constatate personal de agentul constatator fiind suficiente pentru a da naştere unei prezumţii simple, în sensul că situaţia de fapt şi împrejurările reţinute corespund adevărului.

In privinţa probatoriului art. 34 din OG nr. 2/2001 dispune că instanţa va administra orice probe prevăzute de lege pentru a stabili temeinicia şi legalitatea procesului-verbal.

De aici rezultă că afirmaţiile contestatorului pot avea o valoare probatorie proprie, dacă se coroborează cu alte mijloace de probă, ori cel puţin cu anumite date cuprinse în procesul-verbal,  şi dacă în urma aprecierii nemijlocite a

3

sincerităţii declaraţiei, instanţa şi-a format convingerea intimă că petentul a relatat adevărul.

In cauză, a fost audiat la cererea petentei un martor care a declarat că are cunoştinţă de controlul efectuat la punctul de lucru al petentei, că este unul dintre clienţii constanţi ai societăţii şi din câte îşi aminteşte există afişate atât preţurile practicate pentru fiecare serviciu prestat de petentă şi este menţionat şi programul de funcţionare.

Intimata nu a înţeles să administreze nici o probă care să dovedească caracterul neadevărat al declaraţiilor martorului, doar înscrisurile depuse la dosar, atât cele emise de organul constatator, cât şi cele emise de reprezentata petentei, nefîind suficiente pentru a face dovada fără putinţă de tăgadă că fapta pentru care a fost sancţionată petenta a existat în realitate.

Astfel cum am arătat mai sus, procesul verbal se bucură de o prezumţie de temeinicie, prezumţie ce poate fi răsturnată prin proba contrarie, probă ce a fost administrată în cauză, iar petenta se bucură de prezumţia de nevinovăţie, prezumţie în privinţa căreia intimata nu a prezentat probe care să ducă la stabilirea fără dubiu a vinovăţiei.

Faţă de această situaţie, instanţa reţine că fapta reţinută în sarcina petentei şi pentru care a fost sancţionată contravenţional, nu a fost dovedită dincolo de orice dubiu şi astfel, plângerea va fi admisă şi procesul verbal contestat va fi anulat în totalitate.

4

Domenii speta

Spete similare