Contestaţie la executare + opozitie la executare

Sentinţă civilă 8900/2012 din 30.10.2012


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PITEŞTI

SECŢIA CIVILĂ

SENTINTA CIVILA Nr. 8900/2012

Şedinţa publică de la 30 Octombrie 2012

Completul constituit din:

PREŞEDINTE Pericle Briceag

Grefier Georgeta Mihaela Draguţ

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe oponentul V.V.G şi pe intimata SC Z & Z G.C. SRL, având ca obiect contestaţie la executare + opozitie la executare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au raspuns apărătorii părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier.

Instanţa, nemaifiind cereri prealabile sau excepţii invocate, acorda cuvântul pentru a propune probe.

Apărătorul oponentului solicită încuviinţarea probelor cu înscrisuri, iar în subsidiar, interogatoriu si expertiza pentru a se stabili cuantumul sumelor datorate. De asemenea, solicită atasarea dosarului nr. 3497/280/2011, pentru care s-a declanşat procedura de executare silită.

Apărătorul intimatei precizează că nu solicită încuviintarea de probe. Arata ca instanţa trebuie sa analizeze cauza din prisma dispoziţiilor Legii nr. 58/1934, astfel că nu se poate admite decât proba cu înscrisuri; potrivit Normelor cadru BNR. nr. 6/1994, interogatoriul si expertiza sunt inadmisibile. Instanţa urmează a avea în vedere natura juridica a avalului si a obligaţiei ce se naşte din acesta; potrivit Principiului autonomiei obligaţiilor cambiale, respectiv art. 35 al. 2 din Legea nr. 58/1934, cel care accepta să dea un aval, avalistul, îşi asuma obligaţia de a plăti cambia, iar nu a de a garanta obligaţia asumată de emitentul biletului la ordin. Astfel avalistul nu poate invoca excepţiile pe care le poate invoca emitentul biletului la ordin, nu poae face probe bazate pe raportul fundamental, respectiv contractul de asociatie în participatiune. Se opune solicitarii de atasarea adosarului, oponentul putea sa faca copii si sa le depuna.

Instanţa, apreciind ca proba cu înscrisuri solicitată de către contestator este pertinentă, concludentă si utila, în temeiul art. 167 C.p.civ., o admite. Respinge probele cu interogatoriu si expertiza tehnica, ca nefiind utile solutionării cauzei.

Instanţa respinge cerera de atasare a dosarului nr. 3497/280/2011, având în vedere că au fost depuse la dosarul prezentei cauze înscrisurile relevante, respectiv raportul de expertiza si dosarul de executare.

Instanţa, nemaifiind probe de administrat, declară dezbaterile închise şi, în temeiul art. 150 C.p.civ., acordă cuvântul asupra fondului cauzei.

Apărătorul oponentului solicită admiterea opoziţiei la executare urmând să se constate că biletul la ordin este lovit de nulitate absolută. Conform dispoziţiilor Legii nr. 58/1934, biletul la ordin este completat la data de 17.06.2009, la 4 luni dupa ce a fost lasat în alb, la data de 14.09.2009. Indicarea eronata a datei biletului la ordin duce la nulitatea absolută. Biletul la ordin în alb a fost lăsat în alb deoarece se achizitionasera materiale în valoare de 2800 lei, conform raportului de expertiză; nu se poate susţine că ar fi fost emis să garanteze contractul de asociatie în participaţiune pentru perioada 17.08.2009 – 17.11.2009, având în vedere că a fost emis în iunie 2009; nu există documente justificative din care să rezulte releţiile contractuale privind părţile cu referire la acest contract, de asemenea, nu există facturi emise în acest sens. Cuantumul sumei de 120.000 lei, ce s-a completat pe biletul la ordin, este mult prea mare faţă de cea datorată de fapt, de 11.000 lei.

Apărătorul intimatei solicită respingerea opoziţiei la executare ca fiind nefondată; precizează, în apărare, că se vizează raportul juridic ce a dat naştere obligatiilor, dar asemenea apărări nu pot fi formulate în prezenta cauză. Obligatia asumată de către avalist  este accea de a plăti cambia, respectiv biletul la ordin; potrivit disp. art. 104 – 105 din Legea nr. 58/1934, biletul la ordin nu cuprinde una din mentiuni, respectiv data, fiind o situatie de antedatare, care însă nu are relevanţă juridică; nu s-au contestat emiterea biletului la ordin, semnarea sau predarea acestuia, ci doar antedatarea, deşi nu se invocă textul de lege care duce la nulitate. Nu există practica pe aceste aspecte, dar, din teorie, rezultă că nulitatea poate reieşi doar din incapacitatea emitentului biletului la ordin, iar nu din situaţia antedatării, astfel că nu există vătămarea interesului reclamantei; în lipsa textului de lege expres, instanţa nu se poate pronunţa. Legea nr. 58/1934 ste un act formalist, pentru a se da siguranţă circuitului civil, instrumentele de plata circula prin tradiţiune; avalistul poate invoca alte apărări, dar nu cele care rezultă din raportul juridic fundamental.

Instanţa, socotindu-se lămurită, reţine cauza spre solutionare.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti sub nr. 6530/280/09.04.2012 oponentul V.V.G a solicitat ca în contradictoriu cu intimata SC Z & Z G.C. SRL să se constate nulitatea biletului la ordin seria RZBR3AA nr. 0122635/07.06.2009, în valoare de 124.639,93 lei.

De asemenea, oponentul a solicitat anularea somaţiei nr. 87/2012/29.03.2012 precum şi a procesului-verbal de cheltuieli de executare emise de BEJ Vargă în cuantum de 8.429,34 lei. 

În subsidiar, oponentul, menţionează că, dacă nu se impune constatarea nulităţii biletului la ordin seria RZBR3AA nr. 0122635/07.06.2009, acesta solicită ca, pe baza probelor care se vor administra în cauză să se dispună anularea titlului executoriu şi a somaţiei pentru suma ce depăşeşte creanţa reală în cuantum de 11.339,93 lei şi reducerea corespunzătoare a cheltuielilor de executare, cu motivarea că acestea sunt exagerat de mari în raport cu creanţa datorată în realitate.

În motivare, s-a arătat în esenţă că relaţiile comerciale dintre SC V. T.C. SRL, societatea al cărei administrator este oponentul (care se află în prezent în procedura insolvenţei) şi intimata SC Z & Z G.C. SRL, s-au derulat în perioada 16.05.2007-06.10.2009, prin achiziţionarea de la intimată a materialelor de instalaţii.

La data de 06.10.2009,  în contul unei datorii către intimată de 5.023 lei şi pentru a garanta achiziţia de noi materiale de la aceasta în cuantum de 2.816,85, precum şi achiziţia de materiale viitoare, oponentul a eliberat intimatei biletul la ordin seria RZBR3AA nr. 0122635, emis de către Banca Raiffeisen Bank, la data de 14.09.2009, în alb, completat de către contestator, doar cu semnătura, numele şi prenumele acestuia.

De asemenea, precizează oponentul, pe lângă aceste datorii în cuantum total de 7.839,85 lei, intimata a acordat societăţii SC. V. T. C. la data de 17.06.2009 un împrumut sub forma unui avans în sumă de 17.500 lei, din care 14.000 lei au fost restituiţi la data de 28.01.2010. Astfel, însumând aceste datorii, rezultă că la data înscrisă de către intimată pe biletul la ordin, respectiv 07.07.2010, societatea SC. V.T.C. înregistra o datorie totală de 11.339,93 lei.

În continuare, susţine oponentul, acesta s-a întâlnit în iunie 2010 cu reprezentantul legal al intimatei, căruia i-a adus la cunoştinţă faptul că la data de 17.06.2010, SC V.T.C SRL a intrat în insolvenţă şi că până la 12.08.2010 are posibilitatea să-şi depună declaraţia de creanţă la Tribunalul comercial Argeş, pentru a-şi recupera creanţa de la masa credală a societăţii. Însă, administratorul societăţii a înţeles să completeze biletul la ordin care, potrivit înţelegerii, reprezenta garanţie pentru suma de 2.816,85 lei şi contravaloarea materialelor care urmau a fi achiziţionate. Iar la data de 09.07.2010 a depus la banca respectivul bilet la ordin, completând cu o sumă de 124.639,93 lei şi cu data de 17.06.2009, dată la care biletul la ordin nu fusese emis de către bancă, emiterea acestuia având loc la data de 14.09.2009, respectiv la 3 luni şi 7 zile, după data la care a fost completat de către intimată că a fost emis.

Totodată, menţionează oponentul, la data de 18.01.2011, intimata în baza aceluiaşi bilet la ordin a mai declanşat procedura executării silite împotriva acestuia, prin BEJ Fieraru Eugen, în dosarul de executare nr. 1325/2010, actele de executare silită fiind contestate pe calea contestaţiei la executare în dosarul nr. 983/280/2011. Prin raportul de expertiză contabilă din cadrul acestui dosar, s-a constatat că, debitul a fost de 11.339,93 lei şi că, niciodată relaţiile comerciale derulate între cele două societăţi nu au atins suma de 124.639,93 lei, suma înscrisă în biletul la ordin, în baza căruia s-a emis somaţia şi procesul-verbal de cheltuieli de executare.

În drept, nu a fost invocat niciun temei juridic.

În susţinerea cererii sale, oponentul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriu şi expertiză contabilă, precum şi ataşarea dosarului nr. 3497/280/2011.

La data de 08.05.2012, intimata a depus prin Serviciul Registratură întâmpinare (f 31)  prin care solicită respingerea opoziţiei la executare ca nefondată.

În motivare, intimata a precizat că între intimată şi SC V.T.C SRL au existat raporturi comerciale stabilite atât în urma livrărilor de mărfuri de către intimată, cât şi prin încheierea contractului de asociere în participaţiune din data de 17.08.2009. Iar pentru a garanta executarea obligaţiilor de plată SC V.T.C SRL a emis biletul la ordin seria RZBR3AA nr. 0122635 în alb şi care cuprindea semnăturile emitentului şi ale avalistului- contestator, fiind adevărat că ulterior, datorită faptului că debitoarea SC V.T.C SRL nu a achitat datoriile existente între părţi, intimata a completat biletul la ordin şi a trecut ca dată de emitere data de 17.06.2009, deoarece la acel moment intimata nu a cunoscut care este data la care debitoarea a primit şi ridicat biletele la ordin de la unitatea bancară.

Intimata precizează ca Legea nr. 58/1934 reglementează o singură situaţie de nulitate şi anume cea reglementată de disp art. 105 alin 1 potrivit cărora „ titlul căruia îi lipseşte vreuna din condiţiile arătate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin, afară de cazurile arătate în aliniatele ce urmează”, art. 104 prevede că „biletul la ordin cuprinde: 1) denumirea...6) arătarea datei şi a locului emiterii; 7) semnătura emitentului”. În aceste condiţii, intimata menţionează că se poate pune în discuţie doar o nulitate relativă, iar aceasta doar în cazul în care oponentul ar putea suferi o vătămare- care să rezulte din stabilirea unei alte date a emiterii- pentru că doar în cazul unei vătămări există un interes în formularea unei acţiuni în nulitate relativă.

Astfel, intimata afirmă că simpla contestare a datei nu are influenţă asupra valabilităţii şi legalităţii titlului, motiv pentru care susţinerea oponentului privind nulitatea biletului la ordin este nefondată.

În continuare, în ce priveşte al doilea motiv al opoziţiei invocat de către oponent în sensul că biletul la ordin a fost completat pentru o sumă mai mare decât cea datorată de către emitentul debitor SC V. T.C. SRL, intimata susţine că, avalul, reglementat de dispoziţiile art. 33 şi urm din Legea nr. 58/1934 republicată, produce o obligaţie de plată autonomă şi independentă de obligaţia avalizatului, fără ca între cele două obligaţii să existe un raport de cauzalitate sau să fie derivată una din cealaltă, şi, prin urmare, avalistul nu are posibilitatea de a invoca excepţiile personale ale persoanei pentru care a dat avalul- SC V.T.C. SRL faţă de posesorul biletului la ordin.

Intimata mai susţine că, în privinţa sumei din biletul la ordin în cuantum de 124.639,93, aceasta este suma datorată de către emitentul debitor SC V. T.C.SRL, între părţi fiind încheiat contractul de asociere în participaţiune din data de 17.08.2009, emitentul debitor având calitatea de asociat gerant, contract, în baza căruia părţile au înţeles să desfăşoare împreună lucrările cuprinse în contract, valoarea acestor lucrări fiind în cuantum de 55.000 euro plus TVA, încasate de la beneficiar Suarez da Costa. Astfel, intimata afirmă că, potrivit art 5 din acest contract, suma cuvenită intimatei este în cuantum de 50%, respectiv 27.500 euro plus TVA, plătibili în lei, sumă cu care s-a şi completat biletul la ordin, deoarece SC V.T.C SRL nu a înţeles să plătească suma datorată.

De asemenea, intimata susţine că în ceea ce priveşte raportul de expertiză depus la dosarul cauzei, acesta nu poate reprezenta o probă în prezentul dosar, expertul nefiind îndreptăţit să aprecieze dacă un contract a fost sau nu executat. Pentru aceste motive, intimata concluzionează că este nefondată susţinerea potrivit căreia suma este mai mare decât cea datorată.

În dovedirea apărărilor sale, intimata a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La şedinţa de judecată din data de 05.06.2012, oponentul a depus la dosar note scrise de şedinţe (f 41-43), prin care solicită admiterea opoziţiei la executare astfel cum a fost formulată, adăugând, în plus că debitul în cuantum de 11.339,93 dovedit prin expertiză în cadrul dosarului nr. 3497/280/2011 al Judecătoriei Piteşti, nu rezultă din derularea contractului de asociere în participaţiune, încheiat la data de 07.08.2009, deoarece acest contract nu s-a mai derulat cu intimata, fiind executat în proporţie de 100% de către SC V.T.C SRL, prin urmare intimata nu a avut niciun aport în cadrul acestui contract.

În continuare, susţine oponentul, faptul că intimata, la momentul completării respectivului bilet la ordin, nu a intenţionat să-şi recupereze o creanţă ce pretinde că decurge din contractul de asociere în participaţiune încheiat la data de 17.08.2009, rezultă chiar din data pe care a înţeles să o completeze la rubrica: data emiterii- 17.06.2009, care se situează dincolo de perioada pentru care s-a încheiat contractul de asociere în participaţiune, respectiv 17.08.2009- 17.11.2009; în realitate, intimata înţelegând să solicite împrumutul acordat la data de 17.06.2009, în cuantum de 17.500 lei, şi care i-a fost restituit parţial-14.000 la 28.01.2010, aşa cum s-a reţinut prin expertiza contabilă din cadrul dosarului nr. 3497/280/2011.

Totodată, oponentul invocă excepţia de neexecutare de către intimată a contractului de asociere în participaţiune, încheiat la data de 17.08.2009.

În motivarea excepţiei, oponentul susţine că prin contractul de asociere în participaţiune, încheiat la data de 17.08.2009, SC V.T.C SRL şi SC Z&Z G. C. s-au asociat pentru ca împreună să desfăşoare următoarele activităţi: reabilitare reţea apă B-dul Republicii; reabilitare reţea apă Str. Tache Ionescu; orice altă activitate care ar fi rentabilă şi care va fi convenită de părţi prin acte adiţionale la contract, valoarea estimată a contractului convenindu-se la suma de 55.000 euro plus TVA. Aportul intimatei la realizarea activităţilor economice din contractul respectiv era contribuţia cu următoarele utilaje: basculanta, maşină de sudat PE, diverse materiale, macara, maşină de aprovizionare, precum şi acordarea unui împrumut, al cărui cuantum nu a fost înscris în contract, pentru că, nu a fost acordat. De asemenea, repartizarea beneficiilor şi pierderilor rezultate din activităţile desfăşurate, s-ar fi efectuat proporţional cu cota de participare a fiecăruia: asociatul gerant- SC V.T.C SRL- 50%; asociatul pasiv- SC Z & Z G.C. SRL- 50%; Intimata nu a avut nici cea mai mică contribuţie la contractul ce trebuia să se deruleze în perioada 17.08.2009-17.11.2009, lucrările respective fiind contractate şi efectuate în procent de 100% de către SC V.T.C SRL, astfel că acesteia nu i se cuvenea 50% din suma de 55.000 euro, doar pentru că a semnat un contract pentru care nu a prestat nicio activitate, afacere la care nu a adus ca aport niciun împrumut. Toate materialele achiziţionate de la intimată, în calitate de vânzător, au fost achitate pe baza de factură, mai puţin suma de 7.839,85 lei, aşa cum rezultă din raportul de expertiză contabilă din dosarul nr. 3497/280/2011 al Judecătoriei Piteşti.

În final, oponentul afirmă că intimata nu deţine niciun înscris cu care să facă dovada derulării contractului de asociere în participaţiune, nefiind emisă nicio factură pentru aşa-zisele servicii prestate, pentru ca asociatul gerant să încaseze banii de la beneficiar, să facă plata serviciilor prestate de către asociatul pasiv pe bază de factură, asociatul pasiv să se înregistreze cu profit pentru serviciile facturate, iar asociatul gerant să se înregistreze cu cheltuiala, solicitând ca intimata să facă dovada activităţilor prestate în baza contractului prin înscrisuri.

La data de 20.08.2012 a fost depusă la dosar (f 48-52) o cerere de intervenţie în interes propriu din partea SC V.T.C SRL prin care se solicită ceea ce s-a solicitat prin opoziţia la executare, reluându-se motivarea atât din cererea iniţială, cât şi din notele scrise de şedinţă, menţionând, în plus, că SC V.T.C SRL are interes direct în anularea titlului executoriu- biletul la ordin, deoarece în caz contrar este debitor direct al intimatei, solicitându-se judecarea cauzei şi în lipsă.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 50 C. proc. civ.

Prin încheierea de şedinţă din data de 25.09.2012 (f 55), instanţa a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie în interes propriu formulată de SC V.T.C SRL.

În cauză, instanţa a încuviinţat, la solicitarea părţilor, proba cu înscrisuri, în cadrul căreia au fost depuse de către contestator la dosar: dovada primirii de către contestator a actelor de executare din partea BEJ Vârgă Ioan (f 7), situaţia biletelor la ordin pentru contestator (f 8), somaţia din partea Bej Vârgă Ioan (f 9), proces-verbal de constatare cheltuieli de executare (f 10), sentinţa civilă nr. 983/2012 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr. 3497/280/2011 (f 11-12), raport de expertiză contabilă judiciară (f 13-21), situaţia documentelor justificative prezentate şi acceptate de ambele societăţi ca dovadă a relaţiilor comerciale derulate între acestea (f 22), relaţii comunicate de către Raiffeisen Bank (f 23), copie după biletul la ordin RZBR3AA nr. 0122635 (f 24), încheierea pronunţată de Tribunalul Comercial Argeş la data de 17.06.2010 în dosarul nr. 823/1259/2010 pentru deschiderea procedurii generale de insolvenţă (f25), iar de către intimată a fost depus la dosar copie de pe contractul de asociere în participaţiune încheiat între părţile SC V. T. C. SRL şi SC Z & Z G.C. SRL (f 35-38). La dosarul cauzei a fost ataşat şi dosarul de executare nr. 87/2012.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 07.09.2012 de către Judecătoria Piteşti în dosarul nr. 14153/280/2010 s-a dispus, la cererea intimatei SC Z & Z G.C. SRL, învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin seria RZBR3AA nr. 0122635 emis la data de 17.06.2009 de SC V. T. C. SRL şi avalizat de către debitorul oponent V.V.G.

Ulterior, prin încheierea pronunţată la data de 13.12.2010 în dosarul nr. 22111/280/2010 de către Judecătoria Piteşti, s-a dispus încuviinţarea executării silite împotriva debitoarei SC V.T.C SRL, formându-se, astfel, dosarul de executare nr. 1325/2010 la BEJ Fieraru Eugen.

Prin sentinţa civilă nr. 983/2012 pronunţată la 01.02.2012 de Judecătoria Piteşti în dosarul nr. 3497/280/2011 (fila 11) s-a admis contestaţia la executare formulată de debitoarea principală şi oponentul din prezenta cauză în contradictoriu cu aceeaşi intimată şi, prin urmare, s-a anulat somaţia emisă la data de 18.01.2011 şi toate actele de executare ce au fost întocmite ulterior acesteia în dosarul de executare nr. 1325/2010 al BEJ Fieraru Eugen, titlul executoriu fiind biletul la ordin în litigiu.

Totodată, prin încheierea pronunţată de Judecătoria Piteşti la data de 09.02.2012 în dosarul nr. 846/280/2012, s-a încuviinţat executarea silită împotriva debitorului V.V.G, pentru suma de 124.639,93 lei  despăgubiri comerciale, formându-se, astfel, dosarul de executare nr. 87/29.03.2012 al BEJ Vârgă Ioan, la cererea intimatei Z&Z G.C. SRL având acelaşi titlu executoriu, respectiv bilet la ordin în litigiu (f. 6 – dosar de executare).

În cadrul dosarului de executare a fost emisă la data de 29.03.2012 somaţia (fila 12 din dosarul de executare) prin care debitorului oponent i se solicită să achite suma de 124.639,93 lei  despăgubiri comerciale şi 8.429,34 lei, cheltuieli de executare.

De asemenea, în dosarul de executare silită nr. 87/2012 a fost emis procesul-verbal de constatare cheltuieli de executare pentru o sumă de 8.429,34 lei (fila 11 – dosar de executare).

În acest context, instanţa va analiza pe fond, aplicabilitatea prevederilor art. 62-63, art. 19, respectiv art. 104, art. 105, art. 106 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, astfel cum a fost modificată şi completată, prevederi ce reglementează procedura specială a opoziţiei la executare pentru atacarea biletelor la ordin.

În drept, potrivit art. 63 din acelaşi act normativ, în procesele cambiale pornite, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepţiile de nulitate a titlului, potrivit dispoziţiilor art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 19. Totodată, conform art. 104 pct. 6 coroborat cu art. 105 alin. 1 din acelaşi act normativ, biletul la ordin cuprinde, printre altele, arătarea datei emiterii, iar în lipsa acesteia, titlul nu va fi socotit bilet la ordin. De asemenea, conform art. 106 din Legea nr. 58/1934, sunt aplicabile biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, şi dispoziţiile relative la cambie, potrivit art. 62-63 din acelaşi act normativ.

 

Astfel, instanţa constată că prin reglementarea acestor dispoziţii legale, legiuitorul a considerat necesar să ofere debitorului un mijloc de apărare atunci când contestă titlul executoriu din punct de vedere al dreptului material, pe fond, respectiv când contestă însuşi raportul juridic obligaţional, aceasta fiind singura cale specială de atac oferită de lege pentru astfel de situaţii. De asemenea, instanţa apreciază că, dacă nu pot fi acceptate astfel de apărări într-o acţiune care are tocmai acest rol, ar însemna să i se refuze din start debitorului orice şansă de a combate un titlu executoriu, care titlu, procedând astfel, s-ar putea spune că se bucură de o prezumţie absolută de valabilitate, neputând fi atacat nici chiar printr-o acţiune menită să atace astfel de titluri.

Instanţa constată că, a interpreta altfel ar însemna să fie de ajuns un debitor de bună-credinţă, un creditor de rea-credinţă şi un titlu executoriu, al cărei singur neajuns este, din punct de vedere procedural, o antedatare, ca să se execute orice sumă de bani, fără să mai intereseze dacă suma este datorată sau nu, ceea ce ar fi abuziv şi în afara legii.

Astfel, prin prezenta opoziţie la executare, debitorul pune în discuţie valabilitatea biletului la ordin, ca act juridic de drept material, înţelegând să invoce anumite apărări şi excepţii care să îl apere de obligaţia de plată. S-a invocat, în principal, antedatarea biletului la ordin în litigiu, emis de bancă la data de 14.09.2009, însă, completat de intimată cu data emiterii, 17.06.2009.

Potrivit pct. 31 din Norma nr. 6/1994 „Data emiterii trebuie să fie unică, posibilă şi certă, chiar dacă pe cambie figurează mai mulţi trăgători.” Pct. 32 dispune că „data înscrisă pe titlu este prezumată, certă şi opozabilă tuturor până la proba contrarie.”

Se observă că data emiterii consemnată în biletul la ordin nu îndeplineşte condiţiile de a fi posibilă şi prin urmare, nici certă.

În acest context, instanţa constată că antedatarea nu este, într-adevăr, motiv de nulitate absolută, deoarece art. 105 coroborat cu art. 104 pct. 6 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, astfel cum a fost modificată şi completată, nu se referă la o astfel de situaţie. Însă, această antedatare este motiv de nulitate relativă a biletului la ordin, în condiţiile în care există şi se dovedeşte o vătămare. Instanţa apreciază că simpla antedatare nu poate cauza o vătămare a debitorului decât în condiţiile în care această antedatare este un indiciu al relei credinţe din partea creditoarei, concretizate prin completarea unei sume de bani nedovedite prin niciun înscris, aşa cum este cazul de faţă.

Instanţa reţine că vătămarea n-ar fi existat dacă, de exemplu, se completa biletul la ordin cu aceeaşi dată sau cu o altă dată, diferită de cea de 14.09.2009, dar cu suma reală, în acele condiţii ar fi putut fi primită apărarea intimatei, prin întâmpinare, în sensul că debitorul oponent nu a suferit nicio vătămare, deoarece stabilirea unei alte date a emiterii ar fi dus la acelaşi rezultat, neavând nicio consecinţă; instanţa nu poate primi o astfel de apărare, deoarece problema în cazul de faţă nu se reduce la o simplă antedatare, ci, este reprezentată de suma înscrisă în biletul la ordin, sumă care este de 10 ori mai mare decât cea recunoscută şi dovedită de oponent, şi mai mult decât atât, se invocă de către intimată un alt izvor al obligaţiei, şi anume, se menţionează că respectiva creanţă provine din cu totul alt raport juridic obligaţional, respectiv contractul de asociere în participaţiune, încheiat ulterior emiterii biletului la ordin.

Astfel, biletul la ordin în litigiu a fost emis de Raiffeisen Bank la data de 14.09.2009 aşa cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 8 şi 23, a fost predat intimatei în alb, fiind semnat de debitoare şi avalist, şi completat de intimata Z&Z G. C. SRL cu data emiterii, 17.06.2009 şi cu suma de 124.639,93 lei, susţinându-se că ar proveni din derularea contractului de asociere în participaţiune, contract care se observă că a fost încheiat la data de 17.08.2009 cu termen până la 17.11.2009 (f. 35-38).

 În aceste condiţii, antedatarea nu mai poate fi numită o simplă eroare materială, lipsită de orice consecinţă juridică, pentru că, în această situaţie, antedatarea coroborată cu nerecunoaşterea sumei înscrise în biletul la ordin, sumă care provine din executarea nedovedită a unor obligaţii contractuale în baza contractului de asociere în participaţiune, conduce la un motiv de nulitate relativă a biletului la ordin, nulitate relativă condiţionată de existenţa şi dovedirea vătămării oponentului debitor. Astfel, oponentul contestă suma înscrisă în biletul la ordin pentru că tocmai această sumă reprezintă vătămarea produsă, fiind vorba de 124.639,93 lei (suma contestată) în loc de 11.339,85 lei (creanţa recunoscută şi dovedită prin înscrisurile depuse la dosar).

Nu se poate spune că opozantul avalist V.V.G nu are interes în invocarea acestui motiv de nulitate, datorită independenţei obligaţiei avalistului de cea a debitorului principal, aşa cum a susţinut intimata, având în vedere că avalistul se poate regresa împotriva celui garantat, precum şi împotriva acelora care sunt ţinuţi către acesta din urmă, potrivit art. 35 alin. 3 din Legea nr. 58/1934.

De asemenea, instanţa constată că nu reiese din niciun înscris doveditor suma trecută în biletul la ordin, contractul de asociere în participaţiune depus de intimată în susţinerea poziţiei sale (f 35-38) nu atestă în niciun fel faptul că acesta a şi fost executat întocmai cum a fost încheiat, nefiind ataşate, în acest sens, facturi sau chitanţe din care să rezulte existenţa unor obligaţii în cuantum de 124.639,93 lei, iar în lipsa acestor dovezi, instanţa constată că respectivul contract de asociere în participaţiune este lipsit de orice relevanţă juridică pe acest aspect.

Totodată, din înscrisurile aflate la dosar, respectiv sentinţa civilă nr. 983/2012 (f 11-12), precum şi raportul de expertiză contabilă depus în dosarul nr. 3497/280/2011 (f 13-22), dar şi din adresa înaintată expertului contabil de către Raiffeisen  Bank (f 23) reiese că suma reală, la data de 28.01.2010, datorată de SC V.T.C SRL către intimata SC Z & Z G.C. SRL, stabilită pe întreaga perioadă în care s-au desfăşurat activităţi economice şi comerciale între cele două societăţi a fost de 11.339,93 lei, şi că data reală a emiterii biletului la ordin în litigiu este 14.09.2009, la aproape 3 luni de la data înscrisă în biletul la ordin.

Această situaţie determină instanţa să aprecieze că, intimata SC Z & Z G.C. SRL, dobândind biletul la ordin în alb, a lucrat, cu ştiinţă, în paguba debitorului opozant V.V.G, ceea ce atrage incidenţa, în speţă, a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 58/1934, făcând, astfel, posibilă invocarea de către debitorul opozant V.V.G a unor excepţii întemeiate pe raporturile personale dintre persoana pentru care a dat avalul- SC V.T.C SRL faţă de posesorul biletului la ordin, respectiv SCZ&Z G. C. SRL, motiv pentru care instanţa nu poate reţine apărarea intimatei legată de faptul că debitorul nu ar avea o astfel de posibilitate, având în vedere că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 19 coroborate cu art. 106 din Legea nr. 58/1934 care prevăd că „persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiunea cambială nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului”.

Pentru considerentele de mai sus, instanţa va admite opoziţia la executare şi va constata nulitatea biletului la ordin seria RZBR3AA nr. 0122635/17.06.2009 emis de SC V.T.C SRL.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către oponent.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite opoziţia la executare formulată de oponentul V.V.G în contradictoriu cu intimata SC Z & Z G.C. SRL.

Constată nulitatea biletului la ordin seria RZBR3AA nr. 0122635/17.06.2009 emis de SC V.T.C SRL.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 30.10.2012.

Preşedinte,

Pericle Briceag

Grefier,

Georgeta Mihaela Draguţ

P.B/06.12.2012/4 Ex