Grăniţuire

Sentinţă civilă 12372/2011 din 15.11.2011


Pe rol soluţionarea cauzei civile formulată de către reclamanţii M I, M R, M I şi M A în contradictoriu cu pârâtul G D, având ca obiect grăniţuire.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică părţile nu se prezintă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică  din data de 08.11.2011, fiind consemnate în acea încheiere, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 15.11.2011, când în aceeaşi compunere şi pentru aceleaşi motive a hotărât următoarele:

INSTANŢA,

Deliberând asupra acţiunii civile,  constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 12.11.2009, sub număr de dosar 19148/271/2009, reclamanţii M I, M R, M Işi M A au solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtul G D ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să stabilească linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamanţilor înscris în CF nr. … sub nr. top. … în suprafaţă de 1000 mp şi imobilul proprietatea pârâtului înscris în CF nr. …sub nr. top. … şi …în suprafaţă de 6967 mp iar în măsura în care pârâtul le încalcă reclamanţilor dreptul de proprietate să îl oblige pe pârât să le lase în deplină folosinţă şi posesie imobilul proprietatea lor, cu cheltuieli de judecată.

În motivare,  reclamanţii arată că au devenit proprietari asupra imobilului casă şi teren înscris în CF nr. … sub nr. … în suprafaţă de 1000 mp în baza sentinţei civile nr. … a Judecătoriei … modificată prin decizia civilă nr. … – R a Curţii de Apel …. Conform susţinerilor reclamanţilor, între părţi au existat mai multe procese astfel încât în prezent există o incertitudine cu privire la linia de hotar dintre cele două imobile.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 584 Cod civil.

În dovedirea acţiunii, reclamanţii au depus următoarele înscrisuri, în copie: copie coală C.F. nr. ..  şi …  .(f. 10-11), sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei … pronunţată în dosar nr. … (f.5-6), decizia civilă nr. … a Tribunalului … pronunţată în dosar nr. … (f.7-8), decizia civilă nr. … – R a Curţii de Apel …  pronunţată în dosar nr. … – R (f.12-15), contract de vânzare cumpărare (f. 16), înscris intitulat dovadă (f. 33).

Deşi legal citat cu menţiunea depunerii întâmpinării, pârâtul nu a depus întâmpinare la dosar însă s-a prezentat la instanţă solicitând respingerea acţiunii.

În probaţiune, pârâtul a depus la dosar schiţă de dezmembrare (f. 29), titlu de proprietate (f. 30), proces verbal de punere în posesie (f. 31-32)

Reclamanţii au depus la dosar o precizare de acţiune arătând că înţeleg să îşi modifice acţiunea iniţială, înţelegând să solicite instanţei recunoaşterea în favoarea reclamanţilor a unui drept de superficie asupra terenului pe care se află situate anexele gospodăreşti identificate în raportul de expertiză întocmit în cauză cu C2, C3 şi C4 şi înscrierea în cartea funciară a acestui drept în favoarea lor.

În motivare, reclamanţii au arătat că la data încheierii contractului de vânzare cumpărare din anul 1976 reclamanţii au cumpărat şi anexe gospodăreşti pe care le-au modificat şi îmbunătăţit şi pe care le folosesc începând cu anul 1976 fără a fi tulburaţi în vreun fel de pârât.

Instanţa a încuviinţat pentru reclamantă proba testimonială fiind ascultaţi martorii I M (f. 82) şi I I (f. 83). De asemenea, instanţa a încuviinţat pentru reclamantă proba cu expertiză topografică, raportul de expertiză fiind depus la dosar (f. 56-58). În plus, instanţa a încuviinţat pentru reclamanţi proba cu interogatoriul pârâtului, răspunsurile fiind ataşate la dosar (f. 34,76). La dosar a fost ataşat dosarul nr. … al Judecătoriei ….

Analizând actele dosarul, instanţa reţine următoarele:

Reclamanţii sunt proprietari ai imobilului casă şi teren înscris în CF nr. … sub nr. … în suprafaţă de 1000 mp, astfel cum rezultă din sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei … pronunţată în dosar nr. … (f.5-6), decizia civilă nr. … a Tribunalului … pronunţată în dosar nr. … (f.7-8), decizia civilă nr. … – R a Curţii de Apel … pronunţată în dosar nr. … – R (f.12-15). Pârâtul este proprietar al imobilului înscris în CF nr. … sub nr. top. … şi … în suprafaţă de 6967 mp, astfel cum rezultă din copia colii C.F. nr. … (f. 11). Din raportul de expertiză depus la dosar (f. 56-58) rezultă că reclamanţii folosesc o fundaţie, şi două anexe gospodăreşti situate în totalitate pe terenul proprietatea pârâtului, precum şi o anexă situată parţial pe terenul reclamanţilor şi parţial pe cel al pârâtului. Din declaraţiile martorilor ascultaţi (f. 82-83) precum şi din răspunsul la interogatoriu al pârâtului (f. 76) reiese că aceste anexe gospodăreşti sunt folosite de reclamanţi din anul 1976.

În doctrina de specialitate anterioară intrării în vigoare a noului Cod civil s-a arătat că dreptul de superficie este un drept real care îi conferă proprietarului unei construcţii sau plantaţii situate pe terenul altei persoane dreptul de folosinţă asupra terenului pe durata existenţei construcţiei.

Fiind vorba despre un dezmembrământ al dreptului de proprietate, acesta se putea constitui doar prin act juridic ( convenţie, testament, act de concesiune) sau prin uzucapiune.

În privinţa modului de constituire a dreptului de superficie, noul Cod civil păstrează aceleaşi reguli, statuând la art. 693 alin. 2 că dreptul de superficie se dobândeşte în temeiul unui act juridic precum şi prin uzucapiune sau în alt mod prevăzut de lege.

Această dispoziţie legală precum şi practica judiciară anterioară intrării în vigoare a noului Cod civil cu privire la modalităţile de dobândire a dreptului de superficie sunt în concordanţă cu dispoziţiile art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la C.E.D.O. şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care în cauza Bock şi Palade contra României a stabilit că recunoaşterea unui drept de superficie asupra unui imobil aflat în proprietatea unui terţ reprezintă o ingerinţă în respectarea dreptului de proprietate şi că un astfel de drept nu poate fi recunoscut ca urmare a existenţei unei simple stări de fapt, fiind necesar a fi dobândit prin una dintre modalităţile prevăzute de lege.

Prin urmare, simplul fapt că reclamanţii folosesc, cu acordul tacit al pârâtului, de o perioadă de timp, nişte construcţii aflate pe terenul pârâtului, nu este suficient pentru ca aceştia să poată dobândi un drept de superficie asupra terenului pe care se află construcţiile, fiind necesar să fie îndeplinite condiţiile uzucapiunii sau să se facă dovada unui act juridic prin care în favoarea reclamanţilor s-a constituit un drept de superficie.

În speţă, instanţa constată că nu există nici un act juridic încheiat între reclamanţi şi proprietarul terenului pe care se află anexele gospodăreşti menţionate în raportul de expertiză prin care să se fi constituit vreun drept de superficie în favoarea reclamanţilor.

Astfel, înscrisul sub semnătură privată intitulat dovadă, reprezentând antecontract de vânzare cumpărare încheiat în anul 1976, nu face referire la transferul dreptul de proprietate asupra anexelor gospodăreşti ci se referă doar la casă. De altfel, prin sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei … pronunţată în dosar nr. … (f.5-6), decizia civilă nr. … a Tribunalului … pronunţată în dosar nr. … (f.7-8) şi decizia civilă nr. … – R a Curţii de Apel …  pronunţată în dosar nr. … – R (f.12-15), admiţându-se acţiunea în prestaţie tabulară, s-a statuat expres asupra întinderii dreptului de proprietate al reclamanţilor, acesta purtând asupra casei şi a unei suprafeţe de teren de 1000 mp, nu şi asupra anexelor gospodăreşti şi asupra fundaţiei de beton edificate pe terenul reclamantului. Prin urmare, antecontractul de vânzare cumpărare nu constituie un act juridic prin care reclamanţii să fi dobândit un drept de superficie asupra terenului de sub anexele gospodăreşti şi de sub fundaţia de beton.

Pe de altă parte, simplul fapt că pârâtul a tolerat pe o perioadă lungă de timp existenţa unor construcţii folosite de reclamanţi pe terenul proprietatea sa, nu poate ţine loc de act juridic capabil să constituie un drept de superficie în favoarea reclamanţilor.

În ceea ce priveşte celălalt mod prin care reclamanţii puteau să dobândească dreptul de superficie asupra terenului, adică uzucapiunea, conform Deciziei nr. 86/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în situaţia prescripţiilor achizitive începute sub imperiul Decretului-lege nr. 115/1938 şi împlinite după intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996, acţiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispoziţiile legii vechi, respectiv ale Decretului-lege nr. 115/1938.

Având în vedere că imobilul asupra căruia reclamanţii pretind că au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune este situat într-o localitate pentru care au fost aplicabile dispoziţiile Decretului-lege nr. 115/1938 şi că reclamanţii pretind că posesia lor utilă asupra acestui imobil a început în anul 1976, reclamanţii puteau dobândi dreptul de proprietate asupra acestui imobil numai în condiţiile  Decretului-lege nr. 115/1938 care reglementa două feluri de uzucapini, respectiv tabulară şi extratabulară, în funcţie de cum cel care pretinde dobândirea dreptului real asupra imobilului era înscris în CF sau nu.

Dat fiind faptul că reclamanţii nu au înscris în cartea funciară un drept de superficie asupra terenului pârâtului de sub construcţii, singura formă de uzucapiune în care aceştia ar putea dobândi un drept de superficie asupra terenului reclamantului ar fi uzucapiunea tabulară.

Potrivit art. 28 din Decretul Legea 115/1938, cel ce a posedat un bun nemişcător în condiţiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat.

Din interpretarea acestui text de lege rezultă că pentru a fi întrunite condiţiile acestui text de lege este necesar ca bunul imobil să fie posedat timp de 20 de ani de la moartea proprietarului înscris în cartea funciară.

Dat fiind faptul că, în speţă, proprietarul terenului asupra căruia se solicită înscrierea unui drept de superficie, respectiv pârâtul, este în viaţă, instanţa constată că nu sunt îndeplinite condiţiile uzucapiunii tabulare a dreptului de superficie.

Prin urmare, instanţa va respinge ca nefondată acţiunea.

Instanţa va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca nefondată acţiunea formulată de reclamanţii M I, M R, M I şi M A toţi cu domiciliul în localitatea …, nr. …, comuna …, jud. …, în contradictoriu cu pârâtul G D cu domiciliul în …, str. … nr. …, judeţul….

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, ….