Acţiune în constatare

Sentinţă civilă 4041/2012 din 13.03.2012


Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant A S şi pe pârât T L I, pârât T D, pârât D F, având ca obiect acţiune în constatare.

La apelul nominal făcut, nu se prezintă părţile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Constată că, fondul cauzei s-a dezbătut la data de ….2012, mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă întocmită cu respectiva ocazie, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre şi prin care s-a amânat pronunţarea pentru astăzi, pentru a da posibilitate părţilor să depună la dosar concluzii scrise.

INSTANŢA

DELIBERÂND

Constată că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei …la data de …., sub număr de dosar …, reclamanta A S a chemat în judecată pârâţii T L I, T D, D F, solicitând instanţei să constate caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare încheiat în anul 2005 între pârâta D F în calitate de vânzător şi pârâtul T D în calitate de cumpărător, având ca obiect imobilul situat în loc. …, în natură casă şi teren în suprafaţă de 1400 mp, să constate că reclamanta şi pârâtul T L I sunt în calitate de cumpărători adevăraţii beneficiari ai contractului de vânzare-cumpărare mai sus indicat şi în această calitate, sub durata căsătoriei, părţile au dobândit cu titlu de bun comun imobilul situat în loc. …, în natură casă şi teren în suprafaţă de 1400 mp, să constate că sub durata căsătoriei reclamanta şi pârâtul T L I din bani comuni au construit casa existentă în prezent pe terenul cumpărat, respectiv casă în regim P+M compusă din 5 camere, dependinţe şi anexe, să constate că sub durata căsătoriei reclamanta a dobândit cu titlu de bun propriu următoarele bunuri: covor sufragerie, lampadar portocaliu, tablou sufragerie, set tablouri mici ovale, măsuţă cafea, oală sub presiune, aspirator, maşină de tocat electrică, set farfurii cobalt- 6 persoane, set oale inox- 7 piese, bare inox bucătărie, bombonieră cobalt, cuptor cu microunde, feliator mezeluri, cuier marmură, aparat popcorn, hotă bucătărie, robot bucătărie, etajeră colţ baie, mese terasă- 2 bucăţi, colţar terasă, frigider cu vitrină, blat bucătărie, chiuvetă, calorifere diferite dimensiuni- 9 bucăţi, set farfurii desert, vaze- 4 bucăţi, bibelouri, să constate că sub durata căsătoriei, reclamanta şi pârâtul T L I au dobândit următoarele bunuri cu titlu de bun comun: dormitor Cristian, televizor Samsung, mobilă sufragerie, masă sticlă sufragerie, mobilă bucătărie Nova, aragaz Artic, frigider Arctic, congelator Arctic, televizor bucătărie, combină muzicală, mixere 2 bucăţi, căni ceai 2 seturi, căni capucino 2 seturi, pahare 3 seturi, aparat sandwich, oale inox, maşină spălat Arctic, cadă baie, vas toaletă, chiuvetă baie şi masă, bideu şi baterie, set etajeră şi portprosop, dulap baie, dormitor alb Valentina, mochetă, televizor Thomson, mobilă cameră de zi, colţar cameră, comodă video, perdele 9 bucăţi, cuvertură pat şi fotoliu, pompă pentru spălat maşini, instalaţie GPL auto, masă birou calculator, scaun birou calculator, galerii perdele 11 bucăţi, fierăstrău electric, ferăstrău benzină, covor oval, lămpi iluminat 8 bucăţi, set 6 oale email,cuţit electric, set tacâmuri 6 persoane, cântar de bucătărie, set cafea 6 persoane, să dispuneţi sistarea stării de indiviziune în ceea ce priveşte imobilul în litigiu şi bunurile mobile comune enumerate mai sus prin atribuirea acestora pârâtului  T L I, urmând ca acesta să fie obligat la plata unei sulte echivalente cu ½ din valoarea totală stabilită, iar în ceea ce priveşte bunurile proprii ale reclamantei atribuirea acestora pârâtului T L I, cu obligarea la plata contravalorii totale a acestora, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul în 1997 iar căsătoria a durat până la 02.09.2010, când a fost desfăcută prin divorţ. În data de 18.12.2000, reclamanta şi pârâtul T L I au încheiat un act sub semnătură privată cu pârâta D F prin care aceasta le-a înstrăinat imobilul în litigiu pentru preţul de 50.000.000 lei vechi, la acea dată plătindu-i suma de 20.000.000 lei vechi cu titlu de avans. Ulterior, în februarie 2001, reclamanta şi pârâtul T L I au achitat şi diferenţa de preţ de 30.000.000 lei, urmând să se prezinte la notar în vederea intabulării pe numele lor a imobilului. În luna august 2001, reclamanta şi pârâtul T L I au demolat casa existentă şi au început casa actuală, finalizată „la roşu” în 2002, iar în 2004 s-au mutat, aceasta fiind parţial finalizată. În anul 2005, fără ştirea reclamantei, pârâtul T L I împreună cu tatăl acestuia, pârâtul T D, s-au prezentat la notar şi profitând de starea de sănătate şi vârsta înaintată a pârâtei D F au încheiat un  contract de vânzare-cumpărare autentic direct pe numele socrului reclamantei- pârâtul T D, în calitate de cumpărător, în ciuda faptului că adevăraţii cumpărători şi cei care au predat banii cu titlu de preţ sunt reclamanta şi pârâtul T L I. Bunurile enumerate ca fiind proprii le-a primit cu titlu de cadou personal de la rude şi prieteni, iar cele comune au fost achiziţionate din bani comuni. A avut loc de muncă în toată durata căsătoriei; în perioada 1997-2005 a avut constituită o asociaţie familială susţinând şi conducând un ABC şi un bar aducător de mari câştiguri, iar din anul 2005 până în prezent este angajată la SC P SA.

În drept, acţiunea este întemeiată pe dispoziţiile art 728 şi urm. art 673 ind 1 şi urm. C. pr. civ., Decretului 115/1938, Legii nr 7/1996, art 480 C. civ, art 30 C. fam.

În conformitate cu dispoziţiile art 112 Cod proc civ, reclamanta a anexat cererii, în copie, înscrisuri.

La termenul de judecată din 01.03.2011, instanţa a dispus disjungerea capetelor 4, 5 şi 6 şi formarea unui nou dosar, repartizat unui complet specializat de minori şi familie.

Pârâtul T D a formulat întâmpinare, solicitând respingerea capetelor de cerere reţinute în urma disjungerii ca neîntemeiate, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt, pârâtul a arătat că a cumpărat de la pârâta D F suprafaţa de 1439 mp teren intravilan de pe nr top … din CF …, prin contractul autentificat sub nr … de BNP …. Preţul a fost achitat de el, la fel şi costurile de edificare ale casei, fără nicio contribuţie a reclamantei. Nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege în ce priveşte simulaţia, care pentru a fi incidentă în speţă trebuie ca părţile să încheie concomitent între aceleaşi părţi două contracte unul aparent şi unul secret care să anihileze efectele produse în aparenţă în temeiul actului public. Nu este întrunită condiţia concomitentei încheieri a două contracte între aceeaşi părţi. Reclamanta îşi întemeiază o pretenţie pe faptul că a dobândit imobilul prin cumpărare, neputând să facă dovada în acest sens şi încearcă să inducă în eroare instanţa deoarece imobilul nu a fost achiziţionat de reclamantă împreună cu fostul soţ, relaţiile dintre aceştia fiind caracterizate de o separaţie financiară încă de la începutul căsătoriei. Pârâtul a contribuit exclusiv la dobândirea şi edificarea acestui imobil împreună cu soţia sa, reclamanta nu a contribuit în nici un fel, nici măcar prin ajutor sub forma muncii.  În calitate de părinte, a considerat că este firesc să îşi lase fiul să locuiască în imobil împreună cu soţia, tocmai pentru că amândurora le lipseau mijloacele materiale pentru a-şi dobândi singuri o locuinţă. Consideră că se impune trimiterea întregului dosar la un complet specializat de minori şi familie, întrucât cererea de constatare a calităţii de bun comun nu poate fi analizată în afara partajului.

Întâmpinarea nu a fost întemeiată în drept.

În probaţiune au fost anexate înscrisuri.

In cauză au fost administrate proba cu înscrisuri, cu interogatoriul părţilor şi proba testimonială.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Reclamanta a solicitat a se constata caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare încheiat în anul 2005, între pârâta D F în calitate de vânzător şi pârâtul T D în calitate de cumpărător, având ca obiect imobilul situat în loc. …, să se constate că reclamanta şi pârâtul T L I sunt în calitate de cumpărători adevăraţii beneficiari ai contractului de vânzare-cumpărare mai sus indicat şi să se constate că sub durata căsătoriei reclamanta şi pârâtul T L I din bani comuni au construit casa existentă în prezent pe terenul cumpărat, respectiv casă în regim P+M compusă din 5 camere, dependinţe şi anexe.

Art 1175 Cod civil prevede: Actul secret, care modifică un act public, nu poate avea putere decât între părţile contractante şi succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea nici un efect în contra altor persoane

Simulaţia presupune existenţa concomitentă, între aceleaşi părţi, a două contracte: unul public, aparent, denumit şi contract simulat, prin care se creează o anumită aparenţă juridică, care nu corespunde realităţii şi un altul secret, denumit contraînscris, care corespunde voinţei reale a părţilor şi prin care acestea anihilează, în tot sau în parte, aparenţa juridică creată prin actul public, simulat.

O formă a simulaţiei este interpunerea de persoană. În acest caz, contractul aparent se încheie între anumite persoane, fiind însoţit totodată de un contract secret -  contraînscrisul, prin care se precizează că adevăratul contract este o altă persoană decât cea care apare în contractul public. Esenţial este că ambele părţi din contractul aparent urmăresc, în mod conştient, ca efectele să se producă faţă de o terţă persoană căreia i se asigură anonimatul tocmai prin simularea persoanei.

Ca efect al admiterii acţiunii în simulaţie, se înlătură efectele contractului aparent, singurul contract eficient rămânând cel secret, cu precizarea esenţială că acest din urmă contract poate produce efecte doar dacă este el însuşi valabil încheiat. În măsura în care contractul secret este lovit de nulitate, acest contract va fi desfiinţat, care urmare a propriilor sale vicii. Aceasta întrucât reuşita acţiunii în simulaţie nu validează contractul secret, dacă acest contract nu întruneşte condiţiile pentru a fi valabil însuşi.

În cauză nu suntem în prezenţa unei simulaţii prin interpunerea de persoană, pentru următoarele considerente:

În primul rând, nu s-a făcut dovada existenţei unui contract secret. Reclamanta a susţinut că între ea şi pârâtul T L, în calitate de cumpărători, pe de o parte şi pârâta D F, în calitate de vânzător, pe de altă parte, s-ar fi încheiat un înscris sub semnătură privată având ca obiect imobilul situat în ….

Pârâta D F a dat o declaraţie, autentificată sub nr …, prin care a arătat că ar fi încheiat acest contract la data de 18.12.2000, primind preţul de 5000 lei, în două tranşe: 2000 lei ca avans şi în februarie 2001 diferenţa de 3000 lei. Instanţa nu poate reţine însă această declaraţie, apreciind, faţă de vârsta pârâtei, că aceasta nu îşi mai putea aminti cu exactitate datele unor evenimente pretins petrecute cu 10 ani în urmă, în condiţiile în care, la interpelarea instanţei, la termenul din 01.03.2011, nu a putut preciza evenimente mai recente, respectiv la ce notar s-a încheiat contractul autentic (cel din 2005). Cu ocazia acestei declaraţii, pârâta s-a declarat necunoscătoare de carte, însă a semnat contractul autentic din 2005, precum şi înscrisul sub semnătură privată din 22.01.2001, fără ca, în aceste din urmă situaţii, să se mai declare necunoscătoare de carte. Toate acestea pun sub semnul întrebării declaraţia acestei pârâte. Singura probă administrată de reclamantă în sprijinul susţinerii sale este depoziţia martorei PM, nepoata pârâtei D F, care a afirmat că s-ar fi încheiat în prezenţa sa, un contract de mână, fără a putea indica nici măcar numărul administrativ al imobilului, deşi era vorba de casa bunicii sale, precizând că ar fi fost nr 463 sau 483, în realitate fiind 383.

În al doilea rând, chiar dacă s-ar fi făcut dovada existenţei acestui contract sub semnătură privată având ca obiect imobilul situat în …, nu suntem în prezenţa unei simulaţii, pentru că nu s-a făcut dovada existenţei unui acord al părţilor, în sensul că adevăraţii beneficiari ai contractului autentificat sub nr …, adică adevăraţii cumpărători, sunt reclamanta şi pârâtul T L, în loc de pârâtul T D. Dimpotrivă, poziţia acestuia din urmă a fost de a se opune la acţiunea reclamantei, arătând că a cumpărat imobilul pentru sine, nu pentru reclamantă. A acceptat ca reclamanta să locuiască în casa edificată pe acel teren împreună cu soţul său, pârâtul T L, fără ca aceasta să aibă semnificaţia transmiterii proprietăţii către cei doi soţi.

În al treilea rând, chiar dacă s-ar trece peste aspectele mai sus menţionate, contractul sub semnătură privată pretins încheiat între pârâta D F şi reclamanta şi pârâtul T L nu poate produce efecte juridice, fiind nul absolut ca şi vânzare-cumpărare.

În acest sens, art 2 alin 1 din legea nr 54/1998, în forma în vigoare la data pretinsului acord de voinţe (decembrie 2000) stabilea că „Terenurile situate în intravilan şi extravilan pot fi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în forma autentică”, sancţiunea nerespectării acestei prevederi legale, fiind, conform art 14, nulitatea absolută a contractului.

Prin urmare, chiar dacă s-ar fi dovedit existenţa acestui contract sub semnătură privată şi acordul de voinţe în sensul identificării cumpărătorilor în persoana reclamantei şi pârâtului T L, acel contract tot nu putea produce efecte juridice translative de proprietate, fiind încheiat cu nerespectarea condiţiilor de formă impuse de lege.

Pentru aceste considerente, instanţa va respinge cererea reclamantei de a constata caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare încheiat în anul 2005 între pârâta D F în calitate de vânzător şi pârâtul T D în calitate de cumpărător, având ca obiect imobilul situat în loc. …, în natură casă şi teren în suprafaţă de 1400 mp, respectiv să constate că reclamanta şi pârâtul T L I sunt în calitate de cumpărători adevăraţii beneficiari ai contractului de vânzare-cumpărare mai sus indicat, şi în această calitate, sub durata căsătoriei, părţile au dobândit cu titlu de bun comun imobilul situat în loc….

Referitor la cererea reclamantei de a se constata că sub durata căsătoriei, reclamanta şi pârâtul T L I din bani comuni au construit casa existentă în prezent pe terenul cumpărat, respectiv casă în regim P+M compusă din 5 camere, dependinţe şi anexe, instanţa reţine următoarele:

Conform art 492 din Codul civil în vigoare la data edificării construcţiei (perioada 2001-2004), „orice construcţie, plantaţie sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa şi că sunt ale lui, până ce se dovedeşte din contră”. Legea instituie deci o prezumţie în sensul că proprietarul terenului, în speţă pârâtul T D, este şi proprietarul construcţiilor- casă, dependinţe şi anexe - edificate pe acesta. Prezumţia, fiind relativă, poate fi combătută prin dovada contrară, însă reclamanta nu a administrat probe în acest sens.

Dimpotrivă, din depoziţia martorilor M I, D F şi din înscrisurile depuse de pârât prin serviciul registratură la data de 05.03.2012, se reţine că pârâtul  T D a fost cel care s-a ocupat efectiv de construcţia casei, de achiziţionarea materialelor şi plata muncitorilor. Faptul că reclamanta a achiziţionat o parte din materiale (aspect dovedit cu facturile şi chitanţele depuse la dosar) nu creează în patrimoniul acesteia un drept de proprietate asupra construcţiilor, ci un drept de creanţă împotriva proprietarului construcţiei. Reclamanta a susţinut că ar fi avut venituri mari, din care ar fi achitat contravaloarea materialelor şi lucrărilor necesare construcţiei, însă această susţinere nu a fost dovedită în nici un mod: nici existenţa asociaţiei familiale care ar fi avut ABC-ul, nici existenţa barului aducător de mari câştiguri, nici faptul că din 2005 este angajată la SC P SA, întrucât din adresa ITM nr rezultă că reclamanta ar fi fost barman la Societatea de Producţie şi Comert SRL în perioada 2005-2011, cu salariu de încadrare 310 lei în perioada 2005-2008, respectiv 900 lei începând cu 01.05.2008. Oricum, chiar dacă reclamanta ar fi făcut dovada acestor venituri, precum şi faptul că acestea ar fi fost folosite la edificarea casei, aceasta tot nu creează în patrimoniul reclamantei un drept de proprietate asupra construcţiilor, ci un drept de creanţă împotriva proprietarului construcţiei, în speţă pârâtul T D.

Pentru aceste considerente, va respinge ca nefondată cererea de chemare în judecată.

Referitor la cheltuielile de judecată, se reţine că pârâţii TL şi D F nu au solicitat obligarea reclamantei, care a căzut în pretenţii, la plata cheltuielilor de judecată.

Va respinge cererea pârâtului T D de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, nefiind depuse înscrisuri doveditoare în acest sens.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A S F, cu domiciliul în …, în contradictoriu cu pârâţii T L I, cu domiciliul în …, T D, cu domiciliul în …, D F, cu domiciliul în ….

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, ….

Preşedinte, Grefier,