Plângere împotriva încheierii de carte funciară

Sentinţă civilă 12232/2013 din 10.10.2013


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ  Nr. 12232/2013

Şedinţa publică de la ……… 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE ……..

Grefier ………

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent P.., având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă în reprezentarea petentei av. ………… baza împuternicirii avocaţiale de la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei că procedura de citare este legal îndeplinită cu părţile, cererea se află la primul termen de judecată, a fost îndeplinită procedura de regularizare prev. de art. 200 CPC, după care:

Instanţa verificându-şi competenţa conform art. 131 alin. 1 CPC constată că este competentă general, material şi teritorial în soluţionarea prezentei cauze în baza art. 31 alin. 3 din Legea nr. 7/1996 Republicată.

Reprezentanta petentului depune la dosar practică judiciară, învederează că nu mai are alte probe de propus în cauză si solicită cuvântul în fond.

În baza art. 255 cod procedură civilă instanţa încuviinţează proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciindu-le pertinente, concludente si utile soluţionării cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat ori probe de propus, în baza art. 392 C.pr.civ., instanţa constată cauza în stare de judecată, declară închisă faza probatorie şi acordă cuvântul în fond.

Reprezentanta petentului solicită admiterea plângerii aşa cum a fost formulată, conform petitului cererii. 

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea împotriva încheierii nr. ………..2013 înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de …….2013, sub număr de dosar ……/2013, legal timbrată, petentul …. a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună desfiinţarea încheierii şi, pe cale de consecinţă, înscrierea în sistemul de publicitate imobiliară a dreptului său de proprietate asupra imobilului înscris în CF ………. Oradea, nr. topo ..

În motivare arată, în esenţă, că prin încheierea pronunţată, OCPI Bihor a procedat la respingerea cererii sale de reexaminare şi notarea în CF 7…… a soluţiei respective, menţinând încheierea nr. …….. a OCPI Bihor, prin care i s-a respins cererea de înscriere a dreptului său de proprietate rezultând din întocmirea de către executorul bancar ……… a actului de adjudecare din 10.02.1012 şi a procesului verbal de licitaţie publică din …….2012, ca efect al lipsei unei dovezi privind achitarea impozitului pe transferul dreptului de proprietate.

Apreciază petentul că se impune a se constata că în mod greşit s-a respins cererea sa de înscriere în CF a dreptului său de proprietate rezultând din întocmirea de către executorul bancar a unor acte cu caracter translativ de proprietate, fiind necesar să fie dispusă anularea încheierii de carte funciară.

Motivul respingerii a fost lipsa unei dovezi de plată a impozitului pe transferul dreptului de proprietate. Arată petentul că actul de adjudecare serveşte ca titlu de proprietate, urmând să fie înscris în cartea funciară, dreptul de proprietate trecând de la debitor la adjudecatar, contribuabilii datorând un impozit doar la transferul dreptului de proprietate sau dezmembrămintelor acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, fără ca transferul dreptului de proprietate decurgând din întocmirea unor acte de executare silită să fie asimilabil transferului decurgând din întocmirea actelor juridice între vii.

Mai arată petentul că actelor juridice între vii le este specifică existenţa unui consimţământ al părţilor la realizarea acordului de voinţă, în timp ce întocmirea actului de adjudecare exclude voinţa proprietarului, în calitatea sa de debitor.

Mai precizează că potrivit art. 518 alin. 2-3 C.pr.civ., întabularea consfinţeşte dobândirea de către adjudecatar a dreptului de a dispune de imobilul respectiv, iar stingerea sarcinilor urmează ca, în cazul plăţii în rate a preţului de adjudecare, să aibă loc la plata celei din urmă rate.

În probaţiune a depus în copie următoarele înscrisuri: încheierea nr. ……. (f.6-7;16-18), încheierea nr. 1…….. (f.13), cererea de reexaminare (f.14-15), act de adjudecare (f.19), proces verbal de licitaţie publică (f.20-22).

OCPI a înaintat instanţei copia dosarului nr. …..07.2013.

Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

În cadrul procedurii ce a constituit obiectul dosarului execuţional nr. ….al CEB – executor bancar ….. s-a demarat procedura de executare silită împotriva debitorului ……., la solicitarea creditoarei ……Bank.

Executarea silită a avut ca obiect imobilele casă în regim de înălţime P+M şi teren intravilan în suprafaţă de 2218 mp, având nr. topo ….., grădină intravilan în suprafaţă de 214 mp, având nr. topo …., teren arabil în Podgorie în suprafaţă de 383 mp, având nr. topo ……., teren arabil în Podgorie în suprafaţă de 136 mp, având nr. topo ……., teren arabil în Podgorie în suprafaţă de 3441 mp, având nr. topo …., situate în Oradea str. … jud. Bihor, înscrise în CF 7…….. Oradea.

Prin actul de adjudecare din …...2012, imobilele mai sus arătate au fost adjudecate în favoarea petentului …….

Potrivit dispoziţiilor art. 516 alin. 1 pct. 8 C.pr.civ., actul de adjudecare este titlu de  proprietate si poate fi înscris in cartea funciară.

Instanţa constată, însă, că cererea  adjudecatarului de a întabula în favoarea sa imobilul dobândit prin actul de adjudecare, a fost respinsa prin  Încheierea CF nr. …….2013 a OCPI Bihor, fiindu-i respinsă şi cererea de reexaminare formulate împotriva acestei încheieri, prin încheierea nr. …….2013 a OCPI Bihor.

În motivarea încheierii, Biroul de carte funciară  a invocat dispoziţiile art. 77 ind. 1 alin. 1 si 3  Cod fiscal şi art. 30 din Legea nr. 7/1996 republicată, reţinând în esenţă că adjudecatarul petent nu a făcut dovada prealabilă a achitării impozitului pe venitul obţinut din transferul proprietăţilor imobiliare.

Instanţa reţine că dispoziţiile legale incidente în speţă sunt art. 77 ind. 1  din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi Normele Metodologice emise în aplicarea codului.

Potrivit art. 77 ind. 1 alin. 1 şi 6 Cod fiscal, „la transferul dreptului de proprietate prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, contribuabilii datorează un impozit […] Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Instanţele judecătoreşti care pronunţă hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile comunică organului fiscal competent hotărârea şi documentaţia aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligaţia de a declara venitul obţinut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti şi a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligaţiei de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) şi (3) şi, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului”.

În aplicarea dispoziţiilor codului fiscal privitoare la impozitul pe venitul obţinut din transferul proprietăţilor imobiliare au fost emise Normele metodologice aprobate prin HG nr. 44/2004 (astfel cum au fost modificate prin HG nr. 1195/2007), care la art. 151 ind. 2 lit. a definesc noţiunea de contribuabil ca fiind persoana fizică căreia îi revine obligaţia de plată a impozitului. În cazul transferului dreptului de proprietate prin acte juridice între vii, contribuabil este cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate: vânzătorul, credirentierul, transmiţătorul în cazul contractului de întreţinere, al actului de dare în plată, al contractului de tranzacţie etc., cu excepţia transferului prin donaţie.

În Normele Metodologice,  la art. 151 ind. 2 lit. e, se defineşte noţiunea de  transfer al dreptului de proprietate ca fiind înstrăinarea, prin acte juridice între vii, a dreptului de proprietate, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizează acest transfer: vânzare-cumpărare, donaţie, rentă viageră, întreţinere, schimb, dare în plată, tranzacţie, aport la capitalul social, inclusiv în cazul când transferul se realizează în baza unei hotărâri judecătoreşti şi altele asemenea.

De asemenea, la art. 77 ind. 1 alin. 2 Cod fiscal sunt stabilite situaţiile în care nu se datorează impozitul pe venitul obţinut din transferul proprietăţilor imobiliare, astfel: a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale; b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi.

Rezultă din  reglementările mai sus evocate că situaţia din speţă, aceea a dobândirii dreptului de proprietate în cadrul procedurii de executare silită, nu este enumerată în mod expres nici în categoria tranzacţiilor supuse plăţii impozitului pe venitul obţinut din transferul proprietăţilor imobiliare, nici în  categoria tranzacţiilor exceptate de la plata impozitului pe venitul obţinut din transferul proprietăţilor imobiliare.

Cert este, însă, că, chiar şi în situaţia în care dobândirea dreptului de proprietate în cadrul procedurii de executare silită ar fi supusă obligaţiei de a plăti impozitul pe venitul obţinut din transferul proprietăţilor, această obligaţie îi revine celui care are calitatea de contribuabil în sensul dispoziţiilor pct. 151 indice 2 din Normele Metodologice.

Situaţia similară cea mai apropiată celei în speţă, este aceea a  vânzătorului, chiar dacă în speţă vânzarea nu a fost una voluntară, ci silită, obligaţia de plată a impozitului  revenindu-i nu cumpărătorului, ci vânzătorului, întrucât el este cel care a realizat venitul  din preţul de adjudecare, chiar dacă acest venit nu a fost  efectiv încasat de el, insă i-a profitat, fiind utilizat la rambursarea datoriei pe care o avea faţă de creditorul urmăritor.

Rezultă din cele de mai sus că în cazul transferului dreptului de proprietate cu titlu oneros, voluntar sau silit, obligaţia de plată a impozitului pe venit îi revine transmiţătorului.

În  ceea ce priveşte obligaţia de a calcula şi încasa impozitul, aceasta le revine notarilor publici pentru actele autentificate de aceştia – notarul reţinând  impozitul pe care apoi îl virează la buget, respectiv organului fiscal competent în celelalte cazuri – pe baza hotărârii judecătoreşti irevocabile care i se comunică de instanţă din oficiu.

Potrivit dispoziţiilor pct. 151 ind. 7 alin. penultim din Normele Metodologice, în cazul transferurilor prin alte modalităţi decât procedura notarială sau judecătorească, contribuabilul are sarcina declarării venitului la organul fiscal competent în vederea stabilirii impozitului în condiţiile legii.

Este puţin probabil, însă, ca, în situaţia vânzării la licitaţie publică, contribuabilul  debitor urmărit, căruia i s-a executat silit imobilul, să se prezinte benevol la organul fiscal pentru a declara venitul obţinut din preţul de adjudecare, în vederea stabilirii impozitului.

Tocmai de aceea, potrivit pct. 151 ind. 7 alin. ultim din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal (aliniat introdus prin HG nr. 1620/2009), „în cazul transferurilor prin executare silită, după expirarea termenului de 10 zile inclusiv, în care contribuabilul avea sarcina declarării venitului la organul fiscal competent, pentru transferurile prin alte modalităţi decât procedura notarială sau judecătorească, organul de executare silită sau cumpărătorul, după caz, trebuie să solicite organului fiscal competent stabilirea impozitului şi emiterea deciziei de impunere, conform procedurilor legale, prin depunerea documentaţiei aferente transferului”.

Rezultă din cele de mai sus, că obligaţia principala de a declara şi de a achita impozitul pe venitul obţinut din transferul proprietăţilor îi revine  transmiţătorului. Dobânditorul adjudecatar are doar obligaţia subsidiară ca în situaţia neîndeplinirii de către contribuabil a obligaţiei de declarare, să solicite organului fiscal competent stabilirea impozitului şi emiterea deciziei de impunere. Insă obligaţia de plată a impozitului îi revine in toate situaţiile  contribuabilului fiscal, în speţă debitorului urmărit.

În cauză, contribuabilul din patrimoniul căruia s-a transferat dreptul de proprietate este fostul proprietar ………... Întrucât transferul dreptului de proprietate s-a făcut prin executare silita, fostul proprietar avea sarcina declarării venitului la organul fiscal in vederea stabilirii impozitului pentru transferul dreptului de proprietate şi emiterea deciziei de impunere. Având în vedere că aceta nu şi-a îndeplinit obligaţia, potrivit pct. 151 ind. 7 alin. ultim din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, organul de executare sau cumpărătorul aveau obligaţia de a solicita organului fiscal competent să emită decizia de impunere pentru contribuabilul executat silit.

Într-adevăr, art. 77 ind. 1 alin. 6 Cod fiscal condiţionează înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate dobândit prin acte autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti şi a altor documente în celelalte cazuri, de dovada achitării  impozitului  pe venitul  obţinut din transferul proprietăţilor şi, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, registratorii de carte funciara vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.

Însă, în cazul vânzării la licitaţie publică, singura obligaţie ce revine cumpărătorului este de a solicita organului fiscal competent stabilirea impozitului şi emiterea deciziei de impunere pe seama debitorului urmărit, prin depunerea documentaţiei aferente transferului.

Aşadar, a condiţiona înscrierea in evidenţele de publicitate imobiliară a dreptului de proprietate dobândit în mod valabil de către adjudecatar prin actul de adjudecare de îndeplinirea obligaţiei fiscale ce îi revine unei terţe persoane şi împotriva căreia adjudecatarul nu are niciun mijloc legal de constrângere la îndeplinirea obligaţiei  de achitare a  impozitul  pe venitul  obţinut din transferul proprietăţilor reprezintă pentru acesta o sarcina exagerată şi disproporţionată, de natură sa-i afecteze însăşi substanţa dreptului de proprietate garantat prin art. 44 din  Constituţia României,  ceea ce contravine dispoziţiilor art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Faţă de cele de mai sus, instanţa va admite plângerea petentului şi va dispune întabularea dreptului de proprietate al petentului ….. asupra imobilului înscris în CF 7……… Oradea, nr. topo …….. în baza actului de adjudecare din 10.02.2012 al executorului bancar ………. din cadrul Corpului Executorilor Bancari al …….. Bank România SA.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite plângerea formulată de petentul …….. jud. Bihor, împotriva încheierii nr. …………0 din 22.0.2013 a OCPI Bihor.

Dispune întabularea dreptului de proprietate al petentului ..asupra imobilului înscris în CF 7……Oradea, nr. topo ……, în baza actului de adjudecare din 10.02.2012 al executorului bancar ……..le.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la pronunţare, apelul urmând a se depune la Judecătoria Oradea.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, ………….2013.

PreşedinteGrefier

………