Constatare nulitate act juridic

R O M Â N I A

JUDECATORIA ONESTI

JUDETUL BACAU

Dosar nr. 805/270/2012  constatare nulitate act juridic

Înreg. 15.02.2012

SENTINTA CIVILA NR. 2740

Sedinta publica din data de 14.09.2012

Instanta constituita din:

Presedinte –  …

Grefier – ..

Pe rol se afla judecarea cauzei civile privind pe reclamanta … (fosta ..) … în contradictoriu cu pârâtul … având ca obiect constatare nulitate act juridic - contract de vânzare cumparare.

La apelul nominal facut în sedinta publica au raspuns reclamanta personal si asistata de avocat …., lipsind pârâtul.

Procedura legal îndeplinita.

S-a facut referatul oral al cauzei de grefierul de sedinta care învedereaza ca s-a depus la dosar interogatoriul dispus a fi luat prin comisie rogatorie de catre Judecatoria Timisoara.

Se prezinta numita … care învedereaza instantei ca este mama pârâtului ...

Se procedeaza la legitimarea acesteia ca având C.I. seria TM nr… C.N.P….

Nemaifiind alte cereri de formulat si probe de administrat, instanta constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul pe exceptie si pe fond.

Avocat … solicita respingerea exceptiei, obiectul cauzei este constatarea nulitatii absolute a contractului de vânzare - cumparare nr. 3087/10.05.1993, actiunea fiind una imprescriptibila. Ca urmare, exceptia este inadmisibila. S-a dovedit cu martorii audiati la termenul anterior ca reclamanta nu a avut cunostinta de natura contractului când a fost la notar, a crezut ca este un act de întretinere. Pârâtul este nepotul acesteia, este de notorietate ca ar fi vândut gospodaria unui copil de 18 ani. De asemenea, acesta nu avea cum sa aiba atâtia bani. Pe fond, solicita admiterea actiunii, constatarea nulitatii absolute a contractului de vânzare-cumparare. Reclamanta a fost într-o totala eroare la încheierea actului la notar. Ideea a fost de a înstraina nepotului pentru ca acesta sa o întretina. Având 84 de ani, are nevoie de ajutor. Reclamanta este nestiutoare de carte, nu putea sa aiba cunostinta de continutul contractului. Mai mult, pârâtul prin întâmpinare sustine ca a facut îmbunatatiri la casa. Daca ar fi ajutat-o lunar, reclamanta nu ar mai fi venit la instanta. Primarul comunei i-a achitat impozitul. În întâmpinare pârâtul învedereaza ca va dovedi cele relatate, însa nu s-a dovedit nimic. Solicita admiterea actiunii, constatarea nulitatii absolute a contractului de vânzare-cumparare, cu cheltuieli de judecata reprezentând taxa judiciara de timbru si onorariu de avocat. Depune la dosar chitanta de plata a onorariului de aparator.

Numita …, mama pârâtului, arata ca atunci când s-a încheiat actul la notar reclamanta avea 60 de ani, are 4 clase. Nu este adevarat ce a spus reclamanta ca nu ar fi fost îngrijita, ci dimpotriva aceasta a fost îngrijita timp de aproape 30 de ani. Notarul la încheierea contractului i-a spus despre ce este vorba.

Dezbaterile fiind terminate, instanta retine cauza spre solutionare.

 INSTANTA

Deliberând asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 15.02.2012 sub nr. 805/270/2012, reclamanta .. (fosta ..) .. cu domiciliul în …, a chemat în judecata pe pârâtul …, cu domiciliul în …, solicitând constatarea nulitatii absolute a contractului de vânzare-cumparare autentificat sub nr.3087/10.05.1993 la fostul Notariat de Stat Local …. cu privire la imobilele situate în …. si obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii, reclamanta a aratat ca a încheiat cu pârâtul un contract prin care a înstrainat acestuia suprafata de 1700 m.p. teren împreuna cu casa construita din lemn, acoperita cu tigla, compusa din 4 camere, grajd si mici dependinte, imobile situate în ….. Aceste bunuri au fost înstrainate cu scopul ca pârâtul sa o întretina pe reclamanta, lucru care nu s-a întâmplat. În momentul încheierii actului reclamanta a fost într-o totala eroare cu privire la natura înscrisului, vointa ei la acea data a fost de a înstraina bunurile, dar cu conditia de a fi întretinuta în momentul ajungerii la starea de neputinta. A mai aratat reclamanta ca starea de fapt prezentata, concretizata într-o falsa reprezentare asupra naturii actului ce se încheie, este denumita „eroare obstacol”, sanctiunea fiind nulitatea absoluta. 

În drept, cererea a fost motivata pe dispozitiile art. 1207 Cod civil si art.274 Cod procedura civila.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar, în copie, contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 3087/10.05.1993 (fila 8), cartea de identitate (fila 9), fisa de consultatii a reclamantei (file 10-11), scrisoare medicala privind pe reclamanta (fila 12).

Cererea de chemare în judecata a fost  timbrata cu 5 lei taxa judiciara de timbru si 0,30 lei timbru judiciar. Ulterior, reclamanta a formulat cerere de acordare ajutor public judiciar, cerere ce a fost încuviintata prin încheierea din data de 27.03.2010 când s-a dispus scutirea reclamantei  de plata taxei judiciare de timbru de 2.096 lei.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, pe fond solicitând respingerea actiunii ca nelegala si nefondata.

În motivarea întâmpinarii, pârâtul a aratat ca reclamanta a consimtit la autentificarea contractului de vânzare-cumparare si l-a semnat, ceea ce demonstreaza ca a cunoscut exact obiectul conventiei. Pentru a decide daca într-un caz dat sanctiunea aplicabila este nulitatea absoluta sau relativa trebuie stabilit caracterul interesului ocrotit, respectiv daca este unul general se aplica nulitatea absoluta, iar când este unul personal, asa cum este cazul în speta, sanctiunea este nulitatea relativa. Raportat la termenul de 3 ani prevazut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958, fata de data încheierii contractului, 10.05.1993, si de data introducerii actiunii, 15.02.2012, pârâtul a solicitat admiterea exceptiei si respingerea actiunii ca prescrisa. A mai aratat pârâtul ca reclamanta i-a vândut imobilul fara nicio rezerva, fara nicio obligatie. Reclamanta nu poate sustine dupa 19 ani de la încheierea actului ca nu a stiut ce a semnat. De asemenea, mentioneaza pârâtul ca pretul vânzarii în cuantum de 50.000 lei a fost achitat în întregime chiar în ziua încheierii actului.

În drept, întâmpinarea a fost motivata pe dispozitiile art. 3 din decretul 167/1958 si ale art. 1208 al. 1 din Codul civil.

La termenul din 27.04.2012 instanta a unit exceptia prescriptiei dreptului la actiune cu fondul cauzei.

În cauza, instanta a încuviintat proba cu înscrisurile aflate la dosar si proba testimoniala cu 2 martori, propusi de reclamanta, în cadrul careia au fost audiati martorii … si  …, conform art. 167 alin. 1 din Codul de procedura civila, ca fiind concludente, pertinente si utile solutionarii cauzei.

De asemenea, prin comisie rogatorie a fost luat interogatoriu pârâtului de catre reclamanta, raspunsurile acestuia fiind consemnate la dosar.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

La data de 10.05.1993 s-a încheiat între …., în calitate de vânzatoare, si …, în calitate de cumparator, contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 3087 din 10.05.1993 de Notariatul de Stat Local ….. (fila 8).

Prin acest contract …a vândut fara nicio rezerva lui … suprafata de 1.700 mp teren din care 1.500 mp teren arabil si 200 mp teren constructii împreuna cu o locuinta construita din lemn, acoperita cu tigla, compusa din patru camere, grajd si mici dependinte gospodaresti, imobile situate în intravilanul ….

În acelasi contract este consemnat faptul ca pretul vânzarii este de 50.000 lei, pe care vânzatoarea …. a declarat ca l-a primit în întregime de la cumparatorul … la data semnarii si autentificarii contractului.

De asemenea, pe verso contractului este mentionat faptul ca cele doua parti au consimtit autentificarea înscrisului si au semnat toate exemplarele. La termenul din data de 30.03.2012 reclamanta a aratat în fata instantei ca ea a semnat contractul. La acelasi termen aceasta a aratat ca stie ca obiectul contractului încheiat între ea si pârât este de întretinere si nu de vânzare-cumparare. Motivat de acest aspect, prin cererea de chemare în judecata reclamanta a invocat „eroarea obstacol”, constând în falsa reprezentare asupra naturii actului ce se încheie. Prin întâmpinare, pârâtul a invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, în temeiul art. 3 din decretul nr. 167/1958, exceptie pe care, la termenul din data de 27.04.2012, instanta a unit-o cu fondul.

În cauza au fost audiati martorii propusi de catre reclamanta, respectiv .. si .. (filele 60-62), care, asa cum au aratat în fata instantei, cunosc de la reclamanta faptul ca aceasta a încheiat un contract de întretinere cu pârâtul, în sensul ca i-a facut acestuia acte în schimbul întretinerii. Martorul …. a aratat ca nu a vazut actul si ca nu cunoaste clauzele acestuia, iar ca actele pe numele nepotului Alin, pârâtul din cauza, au fost facute dupa ce acesta a împlinit 18 ani, aspect despre care a aratat ca îl cunoaste tot de la reclamanta, martorul cunoscând-o pe aceasta din urma doar de doi ani. De asemenea, martorul … consatean cu reclamanta de aproximativ 40 de ani, a aratat ca stie de la reclamanta ca i-a facut acte pârâtului în schimbul întretinerii. A aratat ca nu a vazut actul, ca nu a fost cu ea la notar si ca nu stie când a fost încheiat.

Asadar, din declaratiile martorilor audiati rezulta ca acestia nu au fost de fata la încheierea contractului pentru a putea percepe în mod direct ce fel de contract se încheie, aspecte legate de un contract de întretinere fiind cunoscute de acestia de la reclamanta. De asemenea, nu a rezultat nici faptul ca cei doi martori ar fi fost de fata la eventualele discutii purtate între cele doua parti ale contractului în legatura cu natura actului ce urma sa se încheie între acestea. Pe de alta parte, însa, din continutul contractului de vânzare-cumparare încheiat între parti, rezulta ca prin acest act a avut loc o vânzare facuta fara rezerve de catre reclamanta pentru care a primit în întregime pretul de 50.000 lei la data semnarii si autentificarii contractului, respectiv data de 10.05.1993, contract pe care l-a si semnat.

Fata de cele aratate anterior, instanta retine ca nu este incidenta în cauza eroarea obstacol aratata de reclamanta în cuprinsul cererii, aspect fata de care actiunea va fi respinsa.

Prin întâmpinarea formulata, pârâtul a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune, aratând ca în speta este vorba de o nulitate relativa. Referitor la acest aspect, instanta retine ca scopul urmarit de reclamanta prin actiunea formulata era sa readuca imobilele înstrainate în patrimoniul sau, solicitând aceasta pe calea unei actiuni în constatarea nulitatii absolute a contractului încheiat, situatie în care nu este incidenta în cauza prescriptia dreptului la actiune, motiv pentru care va fi respinsa exceptia invocata.

Având în vedere prevederile art. 19 alin. 1 din OUG NR. 51/2008 cheltuielile avansate de catre stat vor ramâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTARASTE

 Respinge exceptia prescriptiei dreptului material la actiune.

Respinge actiunea formulata de reclamanta …(fosta …) .., cu domiciliul în …, în contradictoriu cu pârâtul …, cu domiciliul în …

Cheltuielile avansate de catre stat ramân în sarcina acestuia.

Cu drept la recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica, azi, 14.09.2012. 

PRESEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare