Anulare act

Sentinţă civilă 334 din 06.04.2012


Prin decizia civila nr. 334/06.04.2012 tribunalul a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâta  Asociatia S. S. P., prin reprezentant I. M., împotriva sentintei civile nr. 2 din 5 ianuarie 2012 pronuntata de Judecatoria A., în contradictoriu cu intimata-reclamanta G. L.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre tribunalul a retinut :

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Alexandria la data de 07.11.2011 sub numarul 8558/740/2011, reclamanta G. L.  a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A. S. S., anularea Hotarârii Adunarii Generale a Asociatilor pârâtei nr. 5 din 12.06.2010, prin care reclamanta a fost exclusa din asociatie.

În motivarea cererii, reclamanta a sustinut ca hotarârea atacata este nestatutara, nelegala si netemeinica. Astfel, a aratat ca hotarârile luate în aceasta adunare generala sunt luate fara a fi îndeplinita conditia de cvorum, aspect ce rezulta din preambulul procesului-verbal încheiat. La adunare au participat doar 92 de membri din totalul de 219, celelalte persoane neavând drept de vot.

De asemenea, reclamanta a sustinut ca hotarârea s-a luat cu încalcarea prevederilor legale în baza carora s-a înfiintat asociatia, respectiv cele din Legea 77/1994, Legea 88/1997 si OG 2672000. În conformitate cu aceste prevederi, un membru al asociatiei îsi poate pierde aceasta calitate în cazul retragerii sale si în cazul nedepunerii contravalorii actiunilor subscrise în termen. A se interpreta contra acestor dispozitii ar presupune ca un membru al asociatiei poate fi deposedat de actiunile subscrise, în conditiile în care asociatia are rolul de depozitar al actiunilor, iar nu de proprietar.

Excluderea sa din asociatie s-a datorat unor acuzatii neîntemeiate si rau-voitoare din partea reprezentantului pârâtei, facute în sedinta în care s-a luat hotarârea. Astfel, acesta a afirmat ca ar fi existat situatii în care persoane care nu au semnat de ridicarea banilor, nu au primit banii, dar sumele apar ca fiind ridicate. O asemenea afirmatie, facuta într-o multime care nu cere dovezi a avut rezultatul dorit. Au trecut mai mult de 4 ani de când ar fi savârsit de care este acuzata si nici o persoana nu s-a plâns ca ar fi fost prejudiciata. Reclamanta a fost cea prejudiciata, caci pârâta interpreteaza excluderea sa din asociatie  în sensul ca pierde si dreptul de proprietate asupra actiunilor sale si asupra fructelor acestora.

În drept, reclamanta a invocat dispozitiile art. 23 alin. 2 si 3 din OG 26/2000 si art. 2 din Legea 77/1994.

La cerere, reclamanta a anexat, în copie, urmatoarele înscrisuri: Hotarârea nr. 5 din 12.06.2010 (fila 5), Proces-verbal al AGEA din 12.06.2010 (filele 6 – 8), Tabel nominal cu membrii fondatori ai Asociatiei S. S. A. (filele 9 – 22), adresa fara numar si data emisa de reprezentantul pârâtei (fila 23), Hotarâre din 28.06.2002 (fila 24), aviz postal (fila 25).

La data de 20.12.2011, pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecata.

Prin întâmpinare, pârâta a invocat exceptia tardivitatii cererii de anulare, în raport de prevederile art. 23 alin. 1 si 2 din OG 26/2000, solicitând respingerea acesteia ca fiind tardiv formulata.

Pe fond, pârâta a apreciat cererea ca fiind neîntemeiata. Hotarârea de excludere a reclamantei este întemeiata atât în fapt, cât si în drept. Potrivit art. 6.5. din statut, adunarea generala este legal constituita daca la sedinta participa jumatate din numarul membrilor asociatiei si adopta hotarâri valabile cu votul a jumatate plus unu din numarul celor prezenti. De asemenea, la art. 12 din Statut se prevede posibilitatea excluderii unuia dintre membri, în ipoteza în care acesta savârseste fapte grave. În sedinta din data de 12.06.2010 s-au adus la cunostinta AGA încalcarile art. 6 pct. d din Statut savârsite de reclamanta, respectiv repartizarea efectiva de sume în anii 2007 si 2008 din banii asociatiei unor persoane fara calitatea de asociati, fara verificari, fara semnatura, astfel ca AGA a votat în consecinta.

Cu privire la sustinerile reclamantei, pârâta a aratat ca asociatia are un numar de 268 membri fondatori, iar nu de 219, aspect ce a fost stabilit în mod irevocabil de Judecatoria Alexandria. Pârâta a aratat, de asemenea, ca prin hotarârea AGA, anexata, s-a decis continuarea activitatii asociatiei pe o durata nedeterminata, iar legea 77/1994 invocata de reclamanta a fost abrogata expres prin OUG 88/1997. Reclamanta este în eroare si cu privire la continutul drepturilor sale. Astfel, aceasta nu detine actiuni, caci acestea au fost restituite catre AVAS, ca urmare a anularii contractului de privatizare. Singurul drept al asociatilor se rezuma la restituirea sumelor retinute în 2000 din salarii si prime, aporturi valorice din care s-a format pretul contractului de privatizare. Cu privire la caracterul disciplinar al excluderii reclamantei, pârâta a aratat ca asociatia nu poate tolera încalcarea statutului sau de catre unii membri, iar efectul acestei sanctiuni consta în pierderea drepturilor si obligatiilor ce rezulta din calitatea de membru.

La întâmpinare, pârâta a anexat, în copie, urmatoarele înscrisuri: Proces-verbal din 12.06.2010 (fila 34), Tabel nominal cu membrii fondatori ai asociatiei prezenti la AGEA din 12.06.2010 (filele 35 – 40), Proces-verbal al AGEA din 12.06.2010 (filele 41 – 45), Hotarârea nr. 5/12.06.2010 (fila 46), Statutul Asociatiei S. S. (filele 47 – 51), Sentinta civila nr.  2788 din 16.12.2008 a Judecatoriei A. (filele 52 – 55), Sentinta civila nr.  684 din 10.03.2009 a Judecatoriei A. (filele 56 – 57), Sentinta civila nr. 1547 din 23.06.2010 a Judecatoriei A. (filele 58 – 62), Încheierea nr. 21 AS din 16.04.2010 a Judecatoriei A. (fila 63), hotarârile nr. 1, 7, 8 si 9 din 10.04.2010 ale AGEA (filele 64 – 67).

Prin sentinta civila nr. 2 din 05.01.2012, Judecatoria A. a respins exceptia tardivitatii cererii de anulare si a admis cererea de anulare act formulata de reclamanta G. L. împotriva pârâtei A. S. S. P. – prin reprezentant I. M.

Anuleaza Hotarârea nr. 5 din 12.06.2010 a Adunarii Generale Extraordinare a Asociatilor din Asociatia S. S.

Pentru a hotarî astfel instanta a retinut ca , reclamanta a formulat o cerere de anulare a unei hotarâri a Adunarii Generale Extraordinare a Asociatiei S. S., prin care s-a dispus excluderea sa din asociatie, respectiv pierderea calitatii de membru al acesteia si, implicit, a tuturor drepturilor ce deriva din aceasta calitate.

În conformitate cu prevederile art. 23 alin. 2 din OG 26/2000, aplicabila în prezenta cauza, „Hotarârile adunarii generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispozitiilor cuprinse în statut, pot fi atacate în justitie de catre oricare dintre membrii asociati care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat împotriva si au cerut sa se insereze aceasta în procesul-verbal de sedinta, în termen de 15 zile de la data când au luat cunostinta despre hotarâre sau de la data când a avut loc sedinta, dupa caz.”

Cu privire la exceptia tardivitatii cererii invocata de pârâta, instanta are în vedere ca reclamanta nu a fost prezenta la sedinta AGEA din data de 12.06.2010, astfel cum rezulta din tabelul nominal de prezenta, astfel ca termenul de formulare a cererii de anulare a hotarârii luate în aceasta sedinta a început sa curga de la momentul când a luat cunostinta de aceasta. Din actele dosarului rezulta ca pârâta i-a comunicat reclamantei hotarârea abia la data de 29.10.2011 (filele 23 si 25), astfel ca cererea a fost formulata în termenul prevazut de lege.

Pe cale de consecinta, instanta va respinge exceptia tardivitatii formularii cererii.

Cu privire la fondul cauzei, instanta are în vedere ca AGEA a dispus excluderea reclamantei din asociatie, întemeindu-se pe prevederile art. 6 pct. 6.1 lit. e coroborat cu art. 12 din Statutul asociatiei si motivând hotarârea pe faptul ca reclamanta ar fi încalcat dispozitiile art. 6 lit. d din Statut si ar fi adus prejudicii materiale asociatiei.

Instanta are în vedere ca potrivit art. 6 pct. 6.1 lit. e din Statut, Adunarea Generala a Asociatilor poate dispune excluderea membrilor acesteia. La art. 12 din Statut se arata cele trei cazuri în care un membru poate fi exclus din asociatie, dintre care unul este cel identificat de catre pârâta, respectiv încalcarea de catre membrul respectiv a prevederilor statutului.

Pârâta a sustinut ca reclamanta ar fi încalcat dispozitiile art. 6 lit. d din Statut si ar fi adus prejudicii materiale asociatiei, motivând în acest fel hotarârea atacata. Prevederile de la art. 6 lit. d se refera la una dintre atributiile Adunarii Generale a asociatiei, respectiv aceea de a stabili si modifica criteriile de distribuire catre toti membrii asociatiei a actiunilor cumparate de asociatie si de a aproba programul de distribuire. Din probele administrate în cauza nu rezulta ca reclamanta ar fi încalcat aceasta prevedere statutara si oricum nu avea calitatea sa o faca, atâta timp cât aceasta atributie revine organului suprem de conducere a asociatiei, respectiv AGA. Chiar daca reclamanta, în calitate de membru al asociatiei, respectiv de membru AGA, ar fi votat pentru luarea unei astfel de masuri, în mod cert masura nu se lua doar prin votul acesteia.

În ce priveste sustinerea ca reclamanta ar fi creat prejudicii asociatiei, nici aceasta nu este întemeiata pe probe. Prin întâmpinarea depusa, pârâta s-a rezumat la reluarea acestei sustineri, aratând doar ca reclamanta a repartizat sume de bani din fondurile asociatiei, în anii 2007 si 2008, unor persoane fara calitatea de asociati, fara verificari si fara semnatura. Din actele de la dosar nu se poate retine nici macar ca reclamanta ar fi avut calitatea necesara si posibilitatea efectiva de a împarti banii asociatiei. De asemenea, pârâta nu a facut nici o dovada în sensul celor sustinute, astfel ca instanta nu poate retine ca reclamanta s-ar face vinovata de savârsirea unei fapte prin care ar fi adus prejudicii asociatiei pârâte.

Pentru motivele expuse, instanta apreciaza ca masura excluderii reclamantei este neîntemeiata, motiv pentru care analiza celorlalte motive invocate de reclamanta nu mai este necesara. În consecinta, instanta va admite cererea de anulare si va dispune anularea Hotarârii nr. 5 din 12.06.2010 a AGEA din Asociatia S. S.

Împotriva acestei sentinte a formulat recurs pârâta Asociatia S. S. considerând sentinta atacata nelegala si netemeinica pentru urmatoarele motive :

În esenta se arata ca hotarârea AGA nr. 5 din 12.06.2010 de excludere din asociatie a reclamantei recurente este legala si temeinica, a fost luata în cadrul unei adunari generale legale si statutare cu cvorum legal pentru luarea unei decizii valide asa încât este o hotarâre legala si temeinica.

Asadar atâta vreme cât sedinta a fost una statutara, iar deciziile luate în cadrul sau au fost luate cu cvorum legal si în limitele legii, excluderea decisa de AGA nu poate fi cauzata de catre instanta, aceasta urmând a verifica numai conditiile de forma ale adoptarii hotarârii si respectarea dispozitiilor legale si statutare.

Mai arata recurenta ca instanta de fond nu a facut verificarile necesare si retine fara temei ca pârâta nu si-a dovedit sustinerile din întâmpinare.

Analizând legalitatea sentintei recurate în raport de criticile invocate cât si din oficiu în temeiul art. 3041 tribunalul constata ca recursul este nefondat.

Astfel, potrivit art. 6 pct. 6.1 lit. e) din Statut, Adunarea Generala a Asociatilor poate dispune excluderea membrilor acesteia.

La pct. 12 din statut se arata cele 3 cazuri în care un membru poate fi exclus din asociatie dintre care unul este cel identificat de catre pârâta, respectiv încalcarea de catre membri a prevederilor statutului.

Pârâta a aratat ca reclamanta a încalcat prevederile art. 6 lit. d) din statut si ar fi adus prejudicii materiale asociatiei , ori prevederile art. 6 lit. d) , se refera la atributiile Adunarii Generale a Asociatiei.

Deasemeni din robele administrate cauzei nu rezulta ca reclamanta ar fi încalcat prevederile statutare.

Ca atare sustinerile recurentei ca instanta de judecata nu este tinuta de analiza fondului hotarârii atacate ci ea trebuie sa verifice legalitatea sau nelegalitatea adoptarii respectivei hotarâri, nu pot fi retinute de instanta fiind simple supozitii.

În consecinta, hotarârea atacata este legala si temeinica, motiv pentru care tribunalul va respinge ca nefondat , recursul declarat în cauza.