În speţă, Judecătoria Galaţi la data de 17.12.2010 a respins ca nefondată plângerea petentului În sentinţă s-a menţionat în mod expres: „Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare”.
Petentul a formulat recurs care a fost respins ca inadmisibil.
Împotriva deciziei din recurs petentul a formulat contestaţie în anulare, susţinând că instanţa de recurs a omis să cerceteze motivele de recurs.
Instanţa, învestită cu soluţionarea contestaţiei în anulare, a dispus respingerea acesteia ca nefondată cu motivarea că în speţă, într-adevăr, instanţa de recurs nu a cercetat motivul de recurs invocat de recurent însă acest lucru nu s-a datorat „omisiunii” instanţei aşa cum dispune art. 318 C.p.c., ci ca urmare a faptului că recursul s-a respins ca inadmisibil ceea ce a făcut de prisos cercetarea motivului de recurs.
Tribunalul a reţinut că sentinţa de respingere a plângerii contravenţionale a fost pronunţată de Judecătoria Galaţi la data de 17.12.2010. La această dată era în vigoare L. 202/2010 care prevede că sentinţele pronunţate de judecătorii în plângerile contravenţionale ce au ca obiect L. 61/1991 sunt irevocabile.
În aceste condiţii sentinţa pronunţată de judecătorie la data de 17.12.2010 este irevocabilă, chiar dacă ea poartă menţiunea „Cu recurs . . .”. Calea de atac este de la lege iar nu de la judecător.
Prin decizia 174/28.03.2013 a Curţii Constituţionale, publicată în M. Of. 315/31.05.2013 , a fost declarat neconstituţional art. 8 al. 2 din L. 61/1991 care prevedea că hotărârea judecătoriei prin care se soluţionează plângerea contravenţională este irevocabilă.
În consecinţă sentinţele pronunţate în perioada 25.11.2010 (data intrării în vigoare a L. 202/2010) – 31.05.2013 (data publicării în M. Of. a deciziei 174/2013) sunt irevocabile iar cele pronunţate ulterior datei de 31.05.2013 sunt susceptibile de recurs.
Curtea de Apel București
Contestatie in anulare.
Tribunalul Iași
Contestaţie decizie de sancţionare disciplinară întemeiată pe dispoziţiile art.268 şi 264 al.1 lit. d C.M.; analizarea de către instanţă a temeiniciei şi legalităţii deciziei precum şi a nulităţii absolute
Curtea de Apel Suceava
Suspendare soluţionare contestaţie administrativă. Inexistenţa unei obligaţii a organului fiscal de a suspenda soluţionarea contestaţiei în cazul în care au fost sesizate organele de urmărire penală cu privire la existenţa indiciilor săvârşirii unei infra
Curtea de Apel București
Contestaţie în anulare. Instanţa competentă.
Curtea de Apel Bacău
Termenul de 30 de zile prevăzut de art.26 alin.3 din Legea 10/2001, republicată, pentru contestarea deciziei (dispoziţiei) administrative. Natura juridică.