Acţiune în revendicare a unei suprafeţe de teren în contradictoriu cu Unitatea Adminstrativ – Teritorială – Comuna ;

Acţiune în revendicare a unei suprafeţe de teren în contradictoriu cu Unitatea Adminstrativ – Teritorială – Comuna  ;

Iinadmisibilitate .

Legea nr. 18/1991 ; art. 6 din Legea 213/1998,

Prin sentinţa civilă 3604/23.11.2011 pronunţată în dosarul nr. …/116/2011 de către Tribunalul  Călăraşi a admis excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu şi a respins acţiunea formulată de reclamantul I I împotriva pârâtei Comuna DV prin Primar, jud. Călăraşi, privind revendicarea suprafeţelor de teren de 74 ha şi 9000 mp şi 94 ha şi 9000 mp, situate în extravilanul comunei (fosta moşie PE), ca inadmisibilă.

Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a avut în vedere următoarele :

Prin cererea înregistrată sub nr. …./116/2011 pe rolul Tribunalului Călăraşi, reclamantul  I I a chemat în judecată pe pârâta Comuna DV prin Primar, jud. Călăraşi, ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei să îi lase în deplină şi liniştită proprietate şi posesie:

- terenul în suprafaţă de 74 ha 9000 mp situat în extravilanul comunei DV, jud. Călăraşi (fosta mosie E, jud. Ialomiţa), dobândit de autoarea sa MCT (născută MI), în temeiul actului de schimb înregistrat la Tribunalul Ilfov – Secţia Notariat sub nr. 16.../3.06.1926 transcris sub nr. 21../21.06.1926;

- terenul în suprafaţă de 94 ha 9000 mp situat în extravilanul comunei DV, jud. Călăraşi (fosta mosie PE, jud. Ialomiţa), dobândit de autoarea sa EIM, în temeiul actului de schimb înregistrat la Tribunalul Ilfov – Secţia Notariat sub nr. 17…/14.06.1926 transcris sub nr. 21../21.06.1926;

 - obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ce vor fi ocazionate cu acest proces.

În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că (prin autorul său IM al cărui unic moştenitor este în baza certificatului de moştenitor de calitatea de moştenitor 117/2007) alături de numita numita PE sunt beneficiarii testamentului nr. 32/1996 şi ai certificatului de moştenitor nr. 6/13.01.1918, emis de pe urma decesului lui IA, ultima reprezentantă a ilustrei familii I , familie apropiată Casei Regale şi deţinătoare a unei averi impresionante.

La rândul său IA le-a moştenit pe surorile sale predecedate IA (MCT) în baza certificatului de moştenitor nr. 1518/14.07.1993 şi pe EIM iar imobilele terenuri au fost dobândite de autoarele reclamantului astfel:

- suprafaţa de 74 ha 9000 mp (din suprafaţa totală de 124 ha 9000 mp) situată în extravilanul comunei DV, jud. Călăraşi (fosta mosie E, jud. Ialomiţa), dobândit de autoarea sa MCT (născută MI), în temeiul actului de schimb înregistrat la Tribunalul Ilfov – Secţia Notariat sub nr. 16…/3.06.1926 transcris sub nr. 21../21.06.1926, încheiat cu Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, cu următoarele vecinătăţi şi coordonate: la nord cu proprietatea d-nei EIM, la sud cu pădurea Mar…, la vest cu proprietăţile moştenitorilor Or.. şi Ef…şi la est cu moşia Fru…. În schimbul terenului de pe moşia E, doamna MCT a oferit terenuri forestiere cu aceleaşi suprafeţe, situate în com. N, jud. Muscel.

- suprafaţa de 94 ha 9000 mp situată în comuna DV, jud. Călăraşi (din fosta mosie PE, jud. Ialomiţa), dobândită de doamna EIM, prin actul de schimb înregistrat la Tribunalul Ilfov – Secţia Notariat sub nr. 17…/14.06.1926 transcris sub nr. 21../21.06.1926, încheiat cu Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, cu următoarele vecinătăţi şi coordonate: la nord cu loturile locuitorilor din comuna Po…, la sud cu schimbul moştenitorilor Ef… şi proprietatea doamnei MCT, la vest cu devălmăşia moşnenilor PG, la est cu moşia Fru…... În schimbul terenului de pe moşia E doamna EIM a oferit teren forestier cu aceeaşi suprafaţă, situat în com. N, jud. Muscel.

Mai arată reclamantul că primul teren dobândit de autoarea sa MCT a fost preluat abuziv prin expropriere în baza Legii 187/1945 prin Decizia nr. 56 din 08.08.1945, emisă de către Comisia de plasă DV în aplicarea reformei agrare şi prin procesul-verbal din 20.12.1946 iar în baza legii fondului funciar s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 50 ha, teren situat în comuna DV, jud. Călăraşi ce face parte din imobilul teren dobândit de MCT prin actul de schimb înregistrat sub nr. 16…/3.06.1926 la Tribunalul Ilfov – Secţia Notariat, drept de proprietate recunoscut în favoarea reclamantului şi a doamnei PE.

Prin urmare, susţine reclamantul, faţă de situaţia de fapt expusă se desprinde concluzia că diferenţele de teren neretrocedate din fosta moşie E pot face obiectul revendicării prin comparare de titluri, având în vedere că titlul de proprietate nr. 131…./12.12.2002 emis de Comisia Locală din cadrul Primăriei DV este perfect opozabil pârâtei.

Modul de preluare a terenului în cauza prin exproprierea abuzivă de statul pro-comunist, fără o dreaptă şi prealabilă despăgubire şi nu pentru o cauză de utilitate publică, constituie un abuz al statului reprezentat prin pârâtă şi nu mai poate fi reparat decât în faţa instanţelor judecătoreşti prin retrocedarea în natură a imobilelor revendicate.

Acţiunea în revendicare, susţine reclamantul, trebuie interpretată atât în funcţie de prevederile art. 20 din Constituţia României art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului adoptată de ONU, art. 1 alin.1 al Protocolului 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cât şi în funcţie de art. 480 şi art. 481 din codul civil.

Prin caracterul exclusiv şi absolut al dreptului de proprietate titularul are puterea de a-şi trage toate foloasele, de a avea toată utilitatea pe care o poate conferi şi de a săvârşi toate actele juridice care răspund interesului său iar în situaţia de faţă dovada dreptului de proprietate fiind făcută, conform înscrisurilor depuse, reclamantul ca urmare a încălcării dreptului de proprietate de către pârâtă nu îşi poate exercita atribuţiile dreptului de proprietate.

Faţă de considerentele arătate, reclamantul a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

În drept, s-au indicat dispoziţiile art. 480-481 cod civil, Constituţia României, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului precum şi art. 555 1 şi următoarele, art. 563-566 din noul cod civil.

Au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: actul de schimb nr. 16…/3.06.1926, actul de schimb nr. 17…/14.06.1926, dispozitiv hotărâre nr. 9/25.04.1946, proces-verbal din 20.12.1946, proces-verbal din 15.04.1946, fişa moşiei E, fişa de definitivare a moşiei E, plan topografic PE, titlul de proprietate nr. 131…/12.12.2002, proces-verbal de punere în posesie din 4.12.2002, extras planuri parcelare, certificat calitate de moştenitor nr. 6/13.01.1998, certificat de moştenitor nr. 15../14.07.1993, copie C.I. reclamant, certificat calitate de moştenitor nr. 117/5.10.2007.

Au fost solicitate Comisiei Locale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor din cadrul comunei DV, jud. Călăraşi să comunice actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate 131…/12.12.2008 eliberat de la autor IA şi să precizeze dacă terenul revendicat se află în posesia comunei.

Prin adresa 2167/15.11.2011 aceeaşi comisie a comunicat că în arhiva primăriei nu s-au păstrat planuri ale moşiei PE iar în baza documentelor anexate cererii de chemare în judecată nu poate preciza dacă suprafeţele de 74,900 ha şi 94,900 ha se află pe teritoriul administrativ al Comunei DV, jud. Călăraşi.

Au fost depuse la dosar : cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de reclamant şi PE pentru suprafaţa de 126 ha şi 5402 mp, cererea fiind formulată în calitate de moştenitori ai defunctei I certificat de moştenitor 6/1998, certificat de moştenitor 15../1993, certificat de deces IA, act de schimb autentificat sub nr. 16…/1926, schiţa moşiilor PE, declaraţia reclamantului, proces-verbal din 20.12.1946, dispozitivul hotărârii 9/1996, act de schimb 17…/1926, hotărârea 9/1946, titlul de proprietate 131…/2002, proces-verbal de punere în posesie, extras planuri parcelare.

Cu excepţia cererii de reconstituire, celelalte înscrisuri au fost ataşate cererii de revendicare şi de către reclamant.

Acesta a mai depus şi o cerere adresată către D.G.E.P. – D.G., prin care solicita date de identificare a unor membrii din familia I.

La termenul din 23.11.2011 instanţa din oficiu a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii, excepţie pe care a apreciat-o ca întemeiată.

Din cererea de chemare în judecată rezultă că reclamantul solicită revendicarea unei suprafeţe totale de 169,800 ha , teren agricol situat  în extravilanul comunei DV, jud. Călăraşi din fosta Moşie E fiind evident că terenul face obiectul Legii 18/1991 privind fondul funciar. De altfel, reclamantului i s-a reconstituit, în coproprietate cu PE, dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 50 ha, limita maximă admisă de art.  3 din Legea 1/2000, de pe urma fiecărui  autor deposedat.

Faptul că reclamantul nu a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaţă în baza Legii 18/1991, datorită limitării reconstituirii pentru suprafaţa de 50 ha, nu înseamnă că acesta poate obţine diferenţa până la 169,800 ha teren agricol formulând o acţiune în revendicare.

Atâta timp cât există o lege specială, prin care s-a reglementat modalitatea de restituire a terenurilor agricole, aşa cum este Legea 18/1991, reclamantul nu poate să solicite restituirea terenurilor apelând la acţiunea în revendicare de drept comun, pentru că dispoziţiile legii speciale şi cele ale dreptului comun nu se pot aplica concomitent, fără ca aceasta să însemne o limitare a dreptului de acces la justiţie, care este asigurat sub toate aspectele în cadrul procedurii judiciare reglementate de legea specială, care prevede posibilitatea de a formula plângere împotriva hotărârii Comisiei judeţene în baza art. 53 din lege, cât şi formularea unei acţiuni de constatare a nulităţii absolute în baza art. III din Legea 169/1998.

Prin urmare, terenurile agricole care se încadrează în domeniul de aplicare al Legii 18/1991 nu pot fi restituite decât în condiţiile prevăzute de acest act normativ, fiind exclusă acţiunea în revendicare de drept comun, legea fondului funciar ca lege specială şi derogatorie este obligatorie şi se aplică cu prioritate.

Aceeaşi concluzie se desprinde şi din interpretarea art. 6 din Legea 213/1998, privind regimul proprietăţii publice potrivit căruia terenurile preluate de stat fără titlu valabil pot fi revendicate de foştii proprietari, dacă nu fac obiectul unor legi speciale. În cauză, aşa cum s-a arătat, reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri agricole face obiectul legii speciale a fondului funciar, ceea ce înseamnă că nu se mai poate formula o acţiune în revendicare.

În ceea ce priveşte încălcarea art. 1 alin. 1 al Protocolului 1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, invocată de reclamant, instanţa a apreciat că nu suntem în situaţia unei astfel de încălcări.

Textul art. 1 alin.1 al Protocolului 1 Adiţional la CEDO prevede că „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză  de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege (...)”, însă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat prin jurisprudenţa sa, că nu se poate reclama o încălcare a textului citat din Convenţie decât în măsura în care reclamantul deţine un bun actual în patrimoniu, recunoscut printr-o hotărâre definitivă, sau cel puţin o „speranţă legitimă ” de a obţine beneficiul dreptului de proprietate şi că acesta nu trebuie interpretat în sensul că ar impune statelor contractante o obligaţie generală de a restitui bunurile ce le-au fost transferate înainte de adoptarea Convenţiei.

Faţă de considerentele arătate, instanţa a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi a respins acţiunea ca atare.

Domenii speta

Spete similare