PENAL.Vătămare corporală şi lovire

Decizie 249/2010 din 15.12.2010


Asupra prezentelor recursuri penale:

Prin sentinţa penală nr. 249 din 25 martie 2010, Judecătoria Buzău a hotărât următoarele:

În baza art.  11 alin. 1, pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. h  Cod procedură penală încetează procesul penal pornit prin rechizitoriul nr. 849/P/2009 al  Parchetului de pe lângă  Judecătoria  Buzău dintre partea vătămată -inculpat BIM şi inculpatul – parte vătămată FVT,  pentru infracţiunile de vătămare corporală şi lovire prevăzute de art. 181 alin. 1 cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a  Cod penal şi art. 180 alin 1 cu aplicarea art. 73 lit. b Cod penal , prin împăcarea părţilor.

În baza art. 181 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a, 74 – 76 lit. e şi art. 80  Cod penal  condamnă inculpaţii  VL şi  VN la pedepse de câte  3 luni închisoare, fiecare, pentru comiterea infracţiunilor de vătămare corporală, în dauna părţii vătămate  BIM, la data de 18.01.2009.

În baza art. 180 alin. 1 cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a, 74 – 76 lit. e şi art. 80 Cod penal condamnă inculpatul  BC,  la o pedeapsă cu amendă penală în cuantum de 200 lei pentru comiterea infracţiunii de lovire, în dauna părţii vătămate  BIM, la data de 18.01.2009.

În baza art. 71 Cod penal interzice inculpaţilor  VL şi  VN drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a, teza a 2 a şi lit. b  Cod penal începând cu data rămânerii definitive a hotărârii şi până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 81 – 82 Cod penal suspendă executarea pedepselor aplicate inculpaţilor  VL şi VN pe o perioadă de  2 ani şi 3 luni ce reprezintă termen de încercare pentru inculpaţi,

În baza art. 71 alin. 5  Cod penal suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate inculpaţilor în perioada suspendării executării pedepsei.

În baza art. 359 Cod proc. penală cu aplicarea art. 83 şi 84 Cod penal atrage atenţia inculpaţilor  VL şi  VN asupra consecinţelor comiterii de noi infracţiunii în perioada termenului de încercare şi a neachitării despăgubirilor civile.

În baza art. 63/1  Cod penal atrage atenţia inculpatului  BC asupra consecinţelor neachitării amenzii, în sensul că instanţa poate înlocui amenda cu închisoare în limitele prevăzute de  art. 180 alin. 1  Cod penal.

În baza art. 14, art. 346 Cod proc. penală cu aplicarea art. 998  şi art. 1003  Cod civil obligă inculpaţii VN,  VL,  BC, în solidar, la plata  sumei de 176,72 lei reprezentând despăgubiri materiale , la plata sumei de  4500 lei despăgubiri civile morale către partea vătămată  BIM şi la plata sumei de 925.98 lei către Spitalul Judeţean  de Urgenţă  Buzău.

În baza art. 193 alin. 1 Cod proc. penală obligă inculpaţii VN,  VL,  BC, în solidar, la plata sumei de 1193 lei cheltuieli de judecată către partea vătămată  BIM.

În baza art. 191 Cod proc. penală  obligă inculpaţii  VN şi  VV la câte 450 lei cheltuieli judiciare, fiecare, din care câte 300 lei onorariu apărător din oficiu şi inculpatul  BC la 150 lei cheltuieli judiciare.

Obligă inculpatul  FVT şi BIM  la câte 170 lei  cheltuieli judiciare din care  câte 150 lei onorariu apărător din oficiu.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În data de 18 ianuarie 2010, în jurul orelor 18.00, în barul aparţinând SC TI SRL din Beceni se aflau partea vătămată BIM, martorii MT şi B.GH. şi inculpaţii VL, VN, FVT şi BC.

La un moment dat inculpatul parte vătămată FVT a cerut ţigări părţii vătămate şi martorului MT şi pentru că a fost refuzat, i-a înjurat.

Au ieşit apoi pe terasa exterioară a barului şi s-au lovit reciproc în zona feţei şi în alte zone ale corpului, incidentul fiind perceput în mod direct de martorii GV, GN şi BC.

GV a încercat să îi despartă dar nu a reuşit, moment în care au intervenit inculpaţii VN şi VL, care au lovit pe partea vătămată BIM şi pe MT cu pumnii în faţă.

BIM a fost apoi lovit şi de inculpatul BC.

Din certificatul medico-legal nr. 95 din 27 ianuarie 2009 emis de SML Buzău, rezultă că în urma agresiunii din 18 ianuarie 2009 partea vătămată BIM a suferit o fractură dublă de mandibulă, fiindu-i necesare 40-45 zile îngrijiri medicale pentru vindecarea acesteia.

În drept, instanţa a stabilit că fapta inculpaţilor VL, VN şi FVT întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 Cod penal, iar fapta inculpatului BC constituie infracţiunea prev. de art. 180 alin.1 Cod penal.

În baza acestor texte de lege, instanţa i-a condamnat pe inculpaţii VL şi VN la câte 3 luni închisoare cu aplicarea dispoziţiilor art. 81 Cod penal şi la 200 lei amendă penală pe inculpatul BC.

Au fost obligaţi cei trei inculpaţi în solidar la despăgubiri materiale şi morale către partea vătămată BIM în sume de 176,72 lei, respectiv 4500 lei.

Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti au declarat recurs inculpaţii VL şi VN, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Inculpatul VL, prin apărător, solicită o reducere a pedepsei sau aplicarea unei amenzi penale a cărei executare să fie suspendată condiţionat întrucât i-a aplicat o singură lovitură părţii vătămate, astfel că este minimă contribuţia sa la producerea leziunilor constatate de medicul legist.

Inculpatul VN solicită achitarea sa întrucât nu a participat la conflict, prin urmare în mod greşit s-a dispus condamnarea acestuia.

Tribunalul, analizând recursurile declarate, constată că acestea sunt nefondate, urmând a fi respinse pentru următoarele considerente:

Deşi inculpatul VN a susţinut că nu a lovit sub nici o formă partea vătămată, susţinerea sa este contrazisă de declaraţia părţii vătămate şi de cele ale martorilor MT şi GN.

Prin urmare, este cert că ambii inculpaţi au lovit partea vătămată în zona feţei, producându-i acea fractură de mandibulă pentru vindecarea căreia au fost necesare 40-45 zile îngrijiri medicale.

Pedepsele de câte 3 luni închisoare sunt bine individualizate având în vedere gravitatea faptei şi limitele de pedeapsă prev. de art. 181 Cod penal (6 luni – 5 ani), instanţa reţinând în favoarea lor circumstanţe atenuante judiciare.

În concluzie, pentru cele arătate, în baza art. 38515 pct.2 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondate recursurile declarate.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin.2 şi 193 Cod procedură penală,