Anulare dispoziţie şi notă de constatare

Sentinţă civilă 1040 din 19.04.2011


Prin sentinta civila nr. 1040 din 19.04.2011 a Tribunalului Arad, pronuntata în dosar nr. 241/108/2011, s-a respins actiunea formulata de reclamanta  pentru anulare dispozitie si nota de constatare.

În considerentele hotarârii, tribunalul a statuat ca, în conformitate cu art.13 din HCLM Nr.249/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a sistemului de parcare cu plata în Municipiul Arad, depusa la dosar în copie,f.27, la momentul constatarii contraventiei agentii constatatori vor întocmi o nota de constatare care se va afisa sub stergatorul de parbriz, nota de constatare care va cuprinde locul stationarii, data si ora constatarii. Iar alin. 2 din aceeasi HCLM aratata mai sus prevede ca în baza acestei note de constatare se vor întocmi procesele verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor.

Ca atare din continutul prevederilor aratate mai sus ale HCLM nr.249/2006 privind Regulamentului de organizare si functionare a sistemului de parcare cu plata în Municipiul Arad rezulta ca în cadrul controlului privind respectarea dispozitiilor acestui regulament în cazul constatarii ca autoturismele stationeaza fara tichet sau abonament de parcare ca în cazul reclamantei se întocmeste nota de constatare care se afiseaza pe parbriz iar în baza acestei note de constatare se întocmeste actul de sanctionare, respectiv procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei respective. Astfel ca se impune a se concluziona ca nota de constatare se constituie într-o operatiune administrativa premergatoare încheierii procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei de stationare fara tichet sau abonament de parcare. În esenta aceasta nota de constatare are rolul de a înstiinta detinatorul autovehiculului respectiv despre împrejurarea constatarii faptei în materialitatea sa.

Or, din aceasta perspectiva, nota de constatare nu întruneste trasaturile definitorii ale actului administrativ astfel cum sunt mentionate în conformitate cu definitia legala a acestuia cuprinsa în dispozitiile art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004, Legea contenciosului administrativ „act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, în regim de putere publica, în vederea organizarii executarii legii sau a executarii în concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice „. Prin nota de constatare contestata, analizata dupa s-a aratat mai sus prin prisma definitiei legale a actului administrativ cuprinsa în dispozitiile legale precitate nu se creeaza, modifica sau sting raporturi juridice între reclamanta si pârât, aceste raporturi iau nastere doar în baza procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei prin care are loc tragerea la raspundere contraventionala a reclamantei pentru fapta constatata prin nota de constatare act premergator încheierii procesului verbal de contraventie.

Cu privire la modalitate comunicarii notei de constatare invocata în actiunea sa  de catre reclamanta, tribunalul a retinut ca în acest cadru procesual aceasta aparare nu poate fi analizata, ea circumscriindu-se în contextul eventualului demers judiciar initiat împotriva actului de constatare si sanctionare a faptei imputate reclamantei, respectiv procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.

Conform art. 1 din legea nr. 554/2004: „Orice persoana care se considera vatamata într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal al unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atât privat cât si public.” Iar în conformitate cu art.8 din Legea nr.554/2004, Legea contenciosului administrativ obiectul actiunii în contencios administrativ poate fi anularea în tot sau în parte a actului, precum si recunoasterea dreptului sau interesului vatamat,  repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale.

Admisibilitatea actiunii în contencios administrativ este conditionata fie de existenta unui act administrativ tipic sau asimilat – refuzul nejustificat de a rezolva o cerere – fie de situatia nesolutionarii în termenul legal al unei cereri.

Nu poate forma obiectul actiunii în contencios administrativ cererea reclamantei de anulare a notei de constatare din moment ce aceasta nu produce efecte juridice cu privire la situatia reclamantei, nota de constatare fiind o operatiune administrativa premergatoare încheierii procesului verbal de contraventie ci doar acesta produce efecte juridice cu privire la situatia juridica a reclamantei si nu nota de constatare. Cu atât mai mult contrar sustinerilor reclamantei nota de constatare nu întruneste elementele unui act administrativ fiscal, referirea reclamantei la dispozitiilor art.43 din OG nr.92/2003, Codul de procedura fiscala fiind eronate pentru consideratiile prezentate anterior.