Infracţiunea de pruncucidere se săvârşeşte în condiţiile unei tulburări generate de procesul fiziologic al naşterii (constatată ştiinţific), în absenţa căreia fapta constituie infracţiunea de omor calificat

Omor

Sentinţă penală

Infracţiunea de pruncucidere se săvârşeşte în condiţiile unei tulburări generate de procesul fiziologic al naşterii (constatată ştiinţific), în absenţa căreia fapta constituie infracţiunea de omor calificat.

(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. pen., sent. nr. 55/F/12 mai 2010)

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud s-a dispus trimiterea în judecată în judecată în stare de libertate a inculpatei ŞR pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. de art. 174 Cod penal rap. la art. 175 al. 1 lit. C şi d Cod penal.

În fapt, în sarcina inculpatei s-a reţinut că, la data de 15 iunie 2007, în timp ce se afla singură la domiciliul din Nimigea de Jos nr. 64, judeţul Bistriţa-Năsăud, a dat naştere unui copil, pe care, după ce i-a tăiat cordonul ombilical cu o foarfecă, l-a înfăşurat într-un prosop, acoperindu-i capul şi i-a obturat căile respiratorii, suprimându-i viaţa.

Analizând actele şi lucrările dosarului tribunalul reţine următoarele :

În luna mai 2007 inculpata ŞRI s-a căsătorit cu partea vătămată ŞV, începând cu luna aprilie 2007 aceştia locuind în comuna ….., împreună cu ŞG şi L, socrii inculpatei. Prietenia inculpatei cu soţul său a durat aproximativ 4 ani anterior căsătoriei, aceştia întreţinând raporturi intime neprotejate şi înainte de oficializarea relaţiei, astfel cum au declarat ambii soţi, inculpata luând anticoncepţionale până în aprilie 2007.

La data de 15 iunie 2007 inculpata se afla la domiciliul menţionat anterior singură, soacra acesteia care este paralizată şi se deplasează cu ajutorul unor cârje aflându-se într-o cameră alăturată celei în care se afla inculpata, despărţită de un hol (practic în aceeaşi casă erau organizate două unităţi locative distincte, cu intrări separate, inculpata şi soţul ei ocupând două camere şi socrii inculpatei o cameră, între camerele locuite de fiecare familie existând un hol despărţitor). Soţul inculpatei a plecat la serviciu în jurul orelor 6,00, iar socrul acesteia era plecat pe câmp. Inculpata s-a simţit rău încă anterior cu o zi, astfel că în noaptea de 14 iunie spre 15 iunie 2007 a dormit separat de soţul său. În jurul orelor 9.00-10,00 (sau 10,30-11,00), după aprecierea inculpatei, potrivit declaraţiilor date în cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, aceasta a simţit puternice dureri abdominale şi a născut în camera în care a şi dormit după plecarea soţului său la serviciu, un copil pe care l-a luat în mâini, ajutându-l să iasă din organism, apoi s-a deplasat în camera alăturată de unde a luat o foarfecă cu care a tăiat cordonul ombilical al copilului, l-a învelit într-un prosop şi l-a pus lângă ea pe pat, unde apoi s-a culcat şi ea. În mod constant inculpata a susţinut că a dat naştere unui copil mort, pentru că acesta nu respira, nu mişca şi nu plângea. Atât anterior naşterii, cât şi ulterior, aceasta a purtat discuţii cu unele persoane (cu soţul său, înainte de a pleca la serviciu, în jurul orelor 6,00, când a consumat o cafea cu acesta, în jurul orelor 10,00, după aprecierea inculpatei. aceasta plătind cablul TV, iar după ce a născut a purtat discuţii cu martora TI la telefonul fix aflat pe holul locuinţei, apoi cu tatăl său, care a sunat-o pe telefonul mobil şi cu soacra sa, aceasta necomunicând nimănui că a născut). Inculpata a rămas în camera în care a născut până în jurul orelor 13,00, când s-a deplasat la grupul sanitar aflat în grădina casei, cu ocazia deplasării sale purtând discuţii cu socrii săi, care se aflau în curtea imobilului. Aceştia au realizat că inculpata este palidă, speriată şi că prezintă scurgeri de sânge, astfel că au întrebat-o ce a păţit, nici cu acea ocazie aceasta nespunându-le adevărul, doar că „a avut o mică hemoragie şi să nu-şi facă probleme”. Profitând de lipsa inculpatei din încăperea în care aceasta a născut, soacra sa, martora ŞL, a intrat în încăpere şi a desfăcut prosopul care se afla pe pat, văzând că era înfăşurat un copil nou născut care „nu mişca şi nu respira”, că lângă copil se afla o foarfecă, iar lângă pat erau urme de sânge. Reîntorcându-se în cameră, inculpata a luat copilul de pe pat şi l-a pus în dulapul din sufragerie, împreună cu prosoapele murdare de sânge. Alertat telefonic de mama sa, soţul inculpatei s-a întors la domiciliu în jurul orelor 14,00-14,30, mama sa i-a comunicat cele întâmplate, inculpata necomunicând nici cu acea ocazie, la întrebările exprese ale soţului său, că a născut un copil, spunându-i doar că „i-a venit ciclul (care-i întârziase în luna iunie), sângerează puternic” şi că „ar fi dat afară bucăţi”. Inculpata a fost transportată la spitalul din Beclean de către soţul său, cu autoturismul condus de martorul MPH (cumnatul soţilor Ş), unde a fost consultată de medicul ginecolog care i-a comunicat acesteia că a născut. Nici cu acea ocazie inculpata nu a recunoscut naşterea, comunicând iniţial medicului că a avut „un ciclu mare, cu scurgeri de cheaguri”. Ulterior, inculpata a recunoscut că a născut „la domiciliu un copil, pe care l-am pus într-un dulap”. Cât timp se afla la spital, soţul inculpatei a fost contactat de către mama sa, care i-a comunicat că, verificând camerele casei a găsit într-un prosop un copil şi i-a solicitat acestuia să se întoarcă acasă. Soţul inculpatei a fost abordat şi de către medicul ginecolog, care i-a spus să meargă acasă şi să aducă „ceea ce a dat afară soţia mea”. Acesta s-a conformat, s-a reîntors la domiciliu tot cu autoturismul condus de către cumnatul său, HPM, a luat copilul învelit în prosop şi l-a dus la spital, unde a aflat, din discuţiile purtate că era o fetiţă, în greutate de 1,38o kg, care s-ar fi născut la peste 7 luni de gestaţie.

Din coroborarea probelor ştiinţifice de la dosar, menţionate anterior rezultă că nou născutul căruia i-a dat naştere inculpata s-a născut viu, viabil şi prematur (la circa 33-34 de săptămâni), a expirat extrauterin, supravieţuind aproximativ 15-20 de minute, iar moartea acestuia a fost violentă, datorată unei insuficienţe respiratorii acute, consecutivă unei asfixii mecanice prin astuparea orificiilor respiratorii cu un corp moale.

Potrivit raportului de expertiză psihiatrică efectuat inculpatei atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, inculpata nu a prezentat tulburări psihice de intensitate psihiatrică la data examinării, a avut discernământul păstrat în timpul comiterii faptei, la 15.06.2007 şi la data examinării acesteia, iar fapta ce i se reţine în sarcină nu a fost determinată de o stare psihică şi de o tulburare ca urmare a naşterii. La data de 8 august 2007, potrivit completării la raportul de expertiză medico-legală psihiatrică s-a stabilit că la data ultimei internări, inculpata prezenta tulburare de stres posttraumatic, ca urmare a conştientizării psihologice a situaţiei juridice în care se afla.

Din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză, atât ştiinţifice, cât şi a declaraţiilor de martori şi a declaraţiilor date de inculpată, rezultă, fără dubiu, că inculpata, după ce a născut, a obturat căile respiratorii ale noului născut asfixiindu-l, neputându-se reţine, astfel cum aceasta a susţinut constant, că acesta s-ar fi născut mort. Concluziile probelor ştiinţifice efectuate în cauză nu au putut fi înlăturate în niciun mod de către inculpată. De altfel, modalitatea în care aceasta s-a comportat atât anterior naşterii cât şi după naştere nu este una adecvată cu situaţia ei, chiar fiziologică, ascunzând constant faptul că a dat naştere unui copil (chiar mort). Singurul argument plauzibil prezentat de inculpată cu privire la ascunderea faptului naşterii a fost cel că i-a fost frică de soţul său, această susţinere făcând-o inculpata atât la urmărirea penală, cât şi în instanţă.

Fapta comisă de inculpată asupra copilului său nou-născut, profitând de starea acestuia de a se apăra, săvârşită sub aspectul laturii subiective cu intenţie directă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, prev. de art. 174 Cod penal, rap. la art. 175 al. 1 lit. c şi d Cod penal.

În ce priveşte solicitarea apărătorului inculpatei de a schimba încadrarea juridică dată faptei acesteia în pruncucidere, prev. de art. 177 Cod penal, aceasta s-a apreciat ca neîntemeiată. Diferenţa dintre infracţiunea de omor calificat şi cea de pruncucidere este dată de starea psihologică produsă în timpul naşterii şi determinată de aceasta, atestată ştiinţific, în urma unui examen medico-legal de specialitate. Starea de tulburare la care se referă disp. art. 177 Cod penal se datorează travaliului, actului fizic al naşterii şi nu unei temeri determinate de carenţele de educaţie, de stările conflictuale premergătoare şi extrinseci naşterii, cum ar fi reacţia părinţilor şi oprobriul celor din jur. Acestea ar fi putut fi de natură a influenţa psihicul inculpatei, constituind mobiluri ale săvârşirii faptei, fără semnificaţie juridică a unor tulburări pricinuite de naştere, aşa cum prevede art. 177 Cod penal. Or, în cauză, pe baza expertizei medico-legale s-a stabilit că inculpata nu a prezentat tulburări psihice de acest fel, iar fapta a fost comisă cu discernământ.

Infracţiunea de pruncucidere se săvârşeşte în condiţiile unei tulburări generate de procesul fiziologic al naşterii (constatată ştiinţific), în absenţa căreia fapta constituie infracţiunea de omor calificat.

Pe de altă parte, se reţine că inculpata a susţinut constant că nu a obturat căile respiratorii ale nou-născutului, inculpata susţinând, astfel cum se desprinde din declaraţiilor sale, că nu a săvârşit nici infracţiunea de omor calificat şi  nici pe aceea de pruncucidere.

Apreciind că probele din dosar fac dovada săvârşirii de către inculpată a infracţiunii de omor calificat, astfel cum s-a reţinut prin actul de sesizare al instanţei, în temeiul disp. art. 345 Cod procedură penală, s-a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare şi pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal pentru o perioadă de 5 ani, cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a Cod penal şi art. 76 al. 1 lit. a Cod penal.

S-a făcut aplicarea  disp. art. 71 rap. la art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a şi lit.b Cod penal referitoare la pedepsele accesorii.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatei şi în circumstanţiere s-a avut în vedere împrejurarea că inculpata nu are antecedente penale, respectiv conduita bună a acesteia anterior comiterii faptei, prev. de art. 74 lit. a Cod penal, precum şi criteriile generale de individualizare a pedepsei,  prev. de art. 72 Cod penal, şi anume limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea ce s-a reţinut în sarcina inculpatei, pericolul social al faptei, oglindit de natura infracţiunii, valoarea socială lezată, viaţa unei persoane, valoare supremă şi care a fost lezată tocmai de către persoana cu privire la care se presupunea că trebuie să acorde ocrotire, îngrijire şi apărare efectivă a vieţii  victimei, împrejurările efective în care inculpata a comis fapta, conduita ulterioară a acesteia, constând în negarea constantă a faptelor.

S-au avut în vedere  concluziile referatului de evaluare întocmit în cauză de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, potrivit cărora inculpata prezintă perspective de reintegrare socială în condiţiile în care va beneficia şi pe viitor de sprijinul afectiv şi moral al familiei, va dispune de stabilitate materială şi locativă. Totodată, s-a ţinut cont de împrejurarea că aceasta a dat naştere unui copil ulterior comiterii faptelor ce fac obiectul prezentului dosar, că este o bună familistă şi mamă, astfel cum a fost caracterizată la unison de toţi martorii audiaţi în cauză.

În latura civilă a cauzei, în temeiul disp. art. 14 şi urm. Cod procedură penală, art. 346 Cod procedură penală, instanţa a constatat că partea vătămată ŞV nu s-a constituit parte civilă în cauză, potrivit declaraţiei sale de la termenul din 16 aprilie 2008(f.46).

În temeiul disp. art. 191 Cod procedură penală, s-a dispus obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 460 lei, sumă care include şi onorariul pentru apărătorul din oficiu al inculpatei, av. RA (apărător care a asistat pe parcursul mai multor termene de judecată inculpata), în cuantum de 100 lei şi care s-a suportat din fondurile Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, potrivit disp. art. 189 Cod procedură penală.

Domenii speta

Spete similare