Uzucapiune

Decizie 944/R din 25.11.2009


Prin sentinţa civilă nr. 3471/02.04.2009 Judecătoria Bacău a admis excepţia inadmisibilităţii, a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamantul I.I. în contradictoriu cu pârâta C.N. prin Primar.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele :

Analizând cu prioritate excepţia , instanţa porneşte de la  petitul cererii potrivit căruia reclamantul solicită constatarea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 0 ,08ha teren curţi construcţii  şi asupra construcţiei casă de locuit în suprafaţă de 92mp, invocând posesia în mod public , netulburată şi sub nume de proprietar de mai bine de 10 ani , constatând că prezenta cauză are ca obiect acţiunea în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin efectul prescripţiei achizitive scurte  de 10 ani .

 Potrivit celor reglementate de art 111 cpr civ , pentru exercitarea acţiunii în constatare , este necesar a fi îndeplinite , cumulativ condiţiile : partea să nu poată cere realizarea dreptului , să fie justificat un interes şi prin acţiune să nu se urmărească constatarea existenţei sau inexistenţei unei stări de fapt.

Acţiunea în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin efectul prescripţiei achizitive nu este o simplă acţiune în constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept , în sensul art 111 c pr civ , ci o acţiune cu caracter cu caracter complex , reprezentând o veritabilă acţiunea în realizare , deoarece hotărârea judecătorească are efect constitutiv de drepturi , principalul efect al uzucapiunii , chiar dacă este retroactiv , fiind acela că posesorul devine titular al dreptului de proprietate sau după caz al altui drept real asupra bunului posedat în tot timpul cerut de lege , posesia fiind o situaţie de fapt.

Cum reclamantul avea deschisă calea acţiunii în realizarea a uzucapiunii  şi a precizat în mod expres că temeiul de drept al acţiunii este art 111 cpr civ , instanţa urmează a admite excepţia inadmisibilităţii acţiunii în constatare şi a respinge acţiunea ca inadmisibilă.

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul I.I. pentru următoarele considerente :

- ca natură juridică cererea formulată se întemeiază pe uzucapiunea de

10 – 20 de ani şi este o acţiune în  constatarea dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune, lucru pe care  instanţa l-a trecut cu vederea.

Interpretarea dată de  instanţă în legătură cu aplicarea prevederilor

art.111 cod procedură civilă este eronată şi în contradicţie cu  doctrina şi practica în materie;

Acţiunea în uzucapiune este o acţiune  în constatarea existenţei

dreptului de  proprietate dobândit ca efect al uzucapiunii iar  hotărârea pronunţată în această materie  poate  servi ca temei al unei cereri în  realizare, respectiv al unei cereri în  revendicare.

Chiar dacă temeiul  juridic al acţiunii în uzucapiune îl constituie

dispoziţiile codului civil în ceea ce  priveşte dispoziţiile codului de procedură civilă în cauză îşi găsesc aplicarea prevederile  art.111 cod procedură civilă.

Analizând actele  şi lucrările dosarului  reţine următoarele :

Reclamantul I.I. a formulat o acţiune în constatarea existenţei

dreptului său de  proprietate asupra  imobilului format din teren şi construcţii, dobândit  prin uzucapiunea de la 10 la 20 de ani. Sub aspectul dreptului procesual acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.111 cod procedură civilă privind  acţiunea în  constatare.

Acţiunea în constatarea  uzucapiunii este într-adevăr o acţiune complexă. Hotărârea judecătorească  pronunţată în soluţionarea unei acţiuni având acest obiect este o hotărâre mixtă, care întruneşte elemente declarative cât şi elemente constitutive astfel încât efectele sale se  produc atât pentru trecut, dând eficienţă  unei situaţii juridice anterioare, cât şi pentru viitor, ca mod de dobândire a dreptului de proprietate.

Având în vedere  efectul  declarativ al hotărârii pronunţate în această materie,  posesorul  urmând a fi considerat proprietar din momentul începerii  exercitării posesiei, teza finală a acrt.111 cod procedură civilă privind  caracterul subsidiar al acţiunii în  constatare faţă de acţiunea în realizare este străină pricinii.

Faţă de cele ce preced, văzând şi prevederile art.312, alin.5  cod procedură civilă  referitoare la gresita soluţionare a procesului fără a intra în cercetarea fondului, va admite  recursul şi va casa în tot sentinţa recurată urmând  a trimite cauza spre  rejudecare la Judecătoria Bacău.