Fond funciar

Pronunţând sentinţa civilă nr. 3804 din  10.04.2009 Judecătoria Bacău a  respins cererea formulată de  reclamantul S.V. în contradictoriu cu OCOLUL SILVIC R. si  PRIMĂRIA COMUNEI C..

Pentru a pronunţa această sentinţă a reţinut judecătoria că prin HCJ Bacău nr.567/1993 a fost admisă contestaţia reclamantului Ş.V. împotriva propunerii comisiei locale C. şi s-a dispus înscrierea acestuia în anexa 15  cu suprafaţa de 0,5 ha pădure teren ocupat cu vegetaţie forestieră.

Ulterior acestei hotărâri Comisia locală a încercat punerea în posesie a reclamantului cu suprafaţa de 0,50 ha în punctul „T.”, teren  pus la dispoziţie de Ocolul Silvic Z. R., dar acesta a refuzat întrucât pădurea este de o  calitate inferioară celei de pe vechiul amplasament din punctul „G.”.

Conform art. 41 al.2 din Legea 18/1991 în forma în vigoare la data emiterii HCJ în cauză, suprafeţele de pădure restituite vechilor proprietari vor fi acordate din trupuri izolate sau la liziera pădurilor.

Din interpretarea acestui text de lege rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri cu vegetaţie forestieră nu se face pe vechile amplasamente ci în trupuri izolate sau la marginea pădurilor , legiuitorul având în vedere asigurarea unei exploatări eficiente .

Ca urmare reclamantul nu era îndrituit la restituirea terenului pe vechiul amplasament în punctul „G.” ci în zonele împădurite puse la dispoziţie de Ocolul silvic în condiţiile amintite mai sus, aşa cum a propus şi comisia locală, propunere refuzată de acesta.

Împotriva acestea sentinţe a declarat  recurs  reclamantul, solicitând modificarea hotărârii în sensul admiterii acţiunii sale, cu motivarea  că a fost  validat la legea nr.18/1991 prin HCJ nr.576/1993 cu suprafaţa de 0,50 hectare teren cu vegetaţie forestieră, susţinerea Comisiei Locale C.  potrivit  căreia ar fi refuzat pădurea  oferită nefiind  adevărată, solicitarea sa privind reconstituirea  dreptului de proprietate pe  vechiul amplasament, adică în pct.”T.”.

Formulând  întâmpinare prin  reprezentantul să legal Unitatea Administrativ Teritorială C. a arătat că în  anul 1992 Ocolul Silvic R. a  pus la dispoziţia Comisiei de aplicare a Legilor fondului funciar din cadrul Consiliului Local C., jud. Bacău o suprafaţă de aproximativ 15 hectare în zona de la ”T.”.

În prezent, în zona ”T.”, pe lângă cele 15 hectare pădure aflate la  U.P.III; U.A (unitatea administrativă) 65,73,74,75 teren ce îl are la dispoziţie Consiliul Local de fond funciar C., există şi suprafaţa  forestieră (pădure) dar care se află în administrarea  Ocolului Silvic Z. cu sediul în comuna R., jud. Bacău.

Această  suprafaţă de fond forestier aflată în patrimoniul Ocolului Silvic Z. se află în trupul mare de pădure numit ”T.„ iar Consiliul Local de fond funciar nu are competenţa de a o atribui cetăţenilor care  solicită pădure pe amplasamentul respectiv. Ocolul Silvic Z. cu sediul în comuna R., jud. Bacău nu a pus la  dispoziţia Comisiei Locale de aplicare a legilor proprietăţii C. un alt amplasament, în această situaţie fiind 45 de persoane cu acţiuni pe rolul instanţelor judecătoreşti.

De asemenea, s-a făcut menţiunea că Ocolul Silvic  Z. nu acordă alte suprafeţe forestiere până nu se epuizează  suprafeţele alocate către Comisia Locală  de aplicare a proprietăţii C. şi că paza tuturor  fondurilor forestiere este asigurată de Ocolul Silvic Z.- R..

Ca urmare a decesului  recurentului – reclamant, la data de 01.06.2009 ( fl.18) au fost introduşi în  cauză moştenitorii acestuia, Ş.I., Ş.G. şi P.S., cel dintâi arătând  prin întâmpinarea formulată că solicită punerea în posesie  pentru a primi 0,50 hectare teren pădure, corespunzător suprafeţei cu care a fost validat tatăl său ( fl.30-32).

Analizând  actele  dosarului, instanţa  constată  recursul ca  fiind întemeiat pentru următoarele considerente:

Defunctul Ş.V. a  fost înscris  prin HCJ nr.567/12.07.1993 în Anexa nr.15 cu suprafaţa de 0,50 hectare teren ocupat cu vegetaţie  forestieră ( fl.20).

Dată fiind cererea  persoanei îndreptăţite de reconstituire a dreptului de proprietate  pentru  terenul ce i se cuvine  pe vechiul  amplasament, prima instanţă  era datoare să administreze probe (martori, expertize) pentru identificarea  acestuia, iar dacă acesta nu mai este corespunzător calitativ să ofere o altă suprafaţă de teren pădure echivalentă valoric cu cea  avută în proprietate potrivit  dispoziţiilor art.24 din Legea nr.1/2000.

Neprocedând în acest fel, judecătoria a soluţionat cererea fără a intra în  cercetarea  fondului, astfel încât, în temeiul art.312(5) cod procedură civilă, instanţa va admite recursul şi va casa sentinţa recurată cu trimitere spre rejudecare  aceleiaşi instanţe.

Domenii speta

Spete similare