Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 392003 art. 7)

Dosar nr. 3777/109/2009

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢĂ PENALĂ Nr. 324

Şedinţa publică de la 30 Iunie 2011

Completul compus din:

S-a luat în examinare, pentru  pronunţare, în primă instanţă, cauza penală

privind pe inculpaţii C.E., T.G.D. şi B.I. trimişi în judecată prin rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş nr. 23D/P/2009 din data de 22.10.2009

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 20

rap. la art. 215 alin. 1, 2 şi 5 Cod pen., art. 290 Cod pen.  cu aplicarea art. 41 alin. 2

Cod pen., cu aplicarea art. 33 lit. a Cod pen.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care :

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de

16.06.2011, când susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă de

la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă.

INSTANŢA

Asupra procesului penal  de faţă :

Constat că, prin rechizitoriul nr. 23D/P/22.10.2009 ,D.I.I.C.O.T.- Serviciul

Teritorial Piteşti a trimis în judecată  pe inculpaţii  C.E.  pentru săvârşirea

infracţiunilor  prev.de art.8 din Legea nr.39/2003 ,ar.t 200 rapla art. 215 alin.1,2 şi 5

C.pen., şi  de art. 290 C.pen., cu aplic. ar. 41 alin.2 C.pen.  şi art. 33 lit. a C.pen.,

T.G.D.  şi B.I.,  pentru săvârşirea  infracţiunilor prev. de art. 8 din legea nr.

39/2003, art. 20 rap la art. 215 alin.1,2 şi 5 C.pen. şi art. 291 C.pen. cu aplic. art. 33

lit. a C.pen.

În esenţă , în actul de sesizare se reţine  că inculpaţii  s-au constituit într-un

grup infracţional şi , prin intermediul  SC  U. C. SRL, pe care cei trei o administrau

în fapt, au  produs un contract fictiv , au emis facturi  false, la o unitate bancară, o

filă  CEC lăsată în garanţie de  SC  G. F. C. 2003  Piteşti , spre  a dobândi 

necuvenit suma de  31 miliarde  lei vechi.

Din probatoriul administrat în cauză, tribunalul reţine , în fapt, următoarele :

SC U. C. SRL Piteşti  a avut  ca principal obiect de activitate confecţionarea

de tâmplărie PVC  şi aluminiu , iar producţia se realiza în atelierul de fabricaţie

amplasat  în apropierea autostrăzii A1 .

Din depoziţiile martorilor audiaţi  în  cauză rezultă că încă din luna

decembrie 2008, societatea comercială  nu şi-a mai plătit salariaţii, iar activitatea

productivă a scăzut foarte mult. Începând cu luna ianuarie  2009 , SC U. C. SRL a 

încetat activitatea de producţie, salariaţii nu au mai fost plăţi  deloc, motiv pentru

care marea majoritate a lor au părăsit firma .

Inculpata C.E., fiind asaltată de creditori ,  şi neavând surse de acoperire a

debitelor  din  activităţile comerciale pe care le desfăşura , încă din luna ianuarie

2009,împreună cu inculpaţii B.I. şi T.G.D. au conceput  un plan de fraudare a SC

G.F.C. 2003 SRL Piteşti (actualmente SC T.C.C.I.A.  SRL.

După luarea rezoluţiei infracţionale, inculpata C.E.  a procedat la executarea

falsului prin completarea  unei file  CEC aparţinând SC G. F. C. 2003 SRL  rămasă

asupra  ei drept garanţie  din anul 2005 cu suma de 3.177.700 RON , a completat  şi

un borderou  de plată datat în 30.03.2009, prin care a avansat  instrumentul  de

plată la Marfin Bank  -Sucursala Piteşti .

Inculpata a depus  instrumentul de plată cu borderoul completat şi semnat de

ea la bancă, moment în care, directorul unităţii a cerut  să fie ataşat la fila CEC  un

act doveditor a relaţiei comerciale cu emitentul filei CEC. Prin  norma nr.

6/05.06.2008 a Băncii Naţionale a României  se schimbase forma  blanchetelor

CEC şi modul de operare cu acestea , introducându-se modalităţi electronice de 

decontare . Vechile CEC-uri mai puteau circula până la epuizarea stocului , însă

numai însoţită de documente care să  dovedească relaţia comercială  între parteneri .

În acest context , profitând de faptul că deţinea contractul nr.

15/03.04.2006,încheiat anterior între SC U. C. SRL  şi SC G. F. C. 2003  SRL , 

inculpata a plăsmuit , folosindu-se de conţinutul vechiului contract şi cu ajutorul

mijloacelor  electronice , un nou contract căruia i-a atribuit nr. 77/01.08.2008.

Inculpata a imprimat cele patru  pagini, le-a completat personal olograf,

trecând data care i-a  convenit şi completând ( numele  partenerului , respectiv SC

G.F.C. 2003 SRL.

Contractul astfel plăsmuit nu este semnat şi ştampilat pe fiecare  pagină , însă 

pentru că inculpatei îi trebuia pagina finală cu semnătura şi ştampila

reprezentantului SC G. F. C. 2003 SRL a desprins ultima pagină  a contractului 

nr. 15/2006 şi a ataşat-o ca şi cum  ar fi ultima pagină a contractului  plăsmuit , fără

a observa diferenţele privind dimensiunile  scrisului şi ale marginilor  nescrise.

În urma  percheziţiei informatice  efectuate în cauză a fost identificat în

calculatorul folosit de către inculpată un fişier creat la data de 24.03.2009, orele

10:32:36 denumit „contract G.F. doc” care  reprezenta de fapt primele patru pagini

ale  unui contract standard identic ca formă cu cel incriminat.

Prin urmare , contactul nr. 77 a fost întocmit în fals la data de 24.03.2009  şi

nu la data  de 01.08.2008, aşa cum s-a înscris în conţinutul său .

O copie a contractului nr. 15/03.04.2006 a fost găsită de către organele de

poliţie  printre documentele depuse de către inculpată la BCR- Sucursala  Piteşti.

Acest contract nu a putut  fi prezentat  în original de către inculpată care nu şi-a

putut explica  lipsa lui din arhivă.

Potrivit constatării tehnico-ştiinţifice întocmite în faza de urmărire penală ,

rezultă că semnăturile de la rubricile „ vânzător” şi „distribuitor” ,cât şi 

impresiunile ştampilei de la rubricile  menţionate din contractul nr. 77/2008  le

reproduc pe cele din contractul 15/20006  fiind realizate prin folosirea unui

copiator  xerografic .

Martora O.C., care a fost avocata societăţii a declarat că în perioada 2008-

2009 între cele două societăţi  nu au existat  relaţii comerciale, astfel încât  nu

puteau existat obligaţii financiare reciproce.

Scopul urmărit prin plăsmuirea contractului şi prin emiterea în fals a CEC-

ului nu s-a  realizat, întrucât supă introducerea  la plată a CEC-ului , martorul

Ş.M.C. , acţionat al grupului  de firme din care face parte şi SC G.F. 2003 SRL, a

fost încunoştiinţat de o salariată a băncii  despre existenţa unui CEC de valoare

foarte mare, moment n care l-a anunţat despre  acest lucru pe martorul L.Ş.

administratorul SC G.F., ambii efectuând verificări deoarece  ştiau că această

societate nu are nicio datorie faţă de SC U.C. SRL .

În acest moment , pentru a examonta activitatea infracţională , intră în 

scenă ceilalţi  doi inculpaţi , toţi  trei hotărând să realizeze o cesiune fictivă, părţi ale

SC U.C.  SRL fiind cesionate  inculpatului  T.G.D. . Ceilalţi doi au încercat  să

acrediteze ideea  că aceasta conduce firma, ei doar ajutându-l în această activitate.

În fapt, treburile societăţii erau conduse de către inculpatul B.I. persoană mai

„întreprinzătoare  şi cu tupeu „ care s-a prezentat în tot acest timp sub un nume

fals , respectiv C.I. .

La data de 31.03.2009 acţionarii SC U.C. SRL  (I inculpata C.E.  şi fostul  ei

soţ , F.A. ) au cesionat părţile  sociale inculpatului T.G.D. , cu titlu gratuit deşi

activele  societăţii aveau o valoare destul de mare .

Este evident că această operaţiune  s-a făcut  în scopul ascunderii  activităţii

infracţionale ca şi  schimbarea ulterioară a numelui şi sediului societăţii .

Ulterior cesionării părţilor sociale, inculpatul B.I. l-a ameninţat pe martorul

L.Ş., cerându-i să achite suma respectivă, în caz contrar  va veni peste el la Piteşti  şi

îl  va face să plătească 60 miliarde lei vechi.

De asemenea, la 14.04.2009 inculpaţii B.I. şi T.G.D. au procedat la punerea

în executare  a instrumentului de plată .

În acest scop , inculpaţii s-au deplasat  la Biroul  executorului judecătoresc

B.E.A. cu  dosarul de executare. Întrucât în acte  figura ca administrator Titu

Gheorghe  Daniel , acesta a semnat şi ştampilat  cererea , iar inculpatul B.I.  i-a

cerut executorului să execute cât mai rapid fila CEC  şi tot el a plătit avansul din

cheltuielile de executare.

În cele din urmă fila CEC nu a fost  onorată la plată şi nici executarea  silită

nu a fost finalizată , dată fiind intervenţia organelor de urmărire penală .

Situaţia de fapt a fost  dovedită cu actele întocmite de organele de urmărire

penală, probe ce se coroborează cu depoziţiile martorilor audiaţi în faza de

cercetare judecătorească .

Inculpata C.E. , în faza cercetării judecătoreşti a uzat de disp.art. 70 alin.2

C.pr.pen., alegând să nu declare nimic, iar inculpaţii B.I. şi T.G.D. nu au recunoscut

săvârşirea infracţiunilor  formulându-şi apărări care sunt contrazise de probatoriul

administrat  în cauză.

Astfel, s-a susţinut că depoziţia martorei O.C. nu trebuie luată în considerare,

întrucât, potrivit art.  46  alin 2 şi 3 din legea nr. 51/1995 privind  exercitarea

profesiei de avocat nu putea fi ascultată ca martor fiind avocat  al SC U. C. SRL

Piteşti.

Tribunalul apreciază că  la momentul când a fost dată declaraţia  ,contractul

de asistenţă nu mai exista , dat fiind că inculpata C.E.  îi  completase martorei un

CEC pentru datoriile pe care le avea faţă de aceasta , CEC ce ar fi urmat să  fie

plătit din bani obţinuţi  de la SC G. F. C. 2003 SRL.

Or, în condiţiile în care  una din  părţi nu îşi  respectă  obligaţiile contractul

nu mai subzistă.

Că această situaţie este reală o dovedeşte şi împrejurarea  că aproape toţi

salariaţii  au părăsit societatea  , la începutul anului 2009 din cauză că nu au mai fost

plătiţi .

În aceste împrejurări ,tribunalul apreciază că nu există nici un motiv  ca

declaraţia acestei martore să nu fie luată în considerare.

Se mai susţine că infracţiunea de constituire a unui grup infracţional  nu

există, întrucât cei trei nu au întreprins acţiuni care are  îmbrace forma vreuneia

dintre modalităţile  normative de realizare a elementului materiale al

infracţiunii,respectiv iniţiere, constituire , aderare sau sprijinire.

Susţinerea este inexactă , întrucât  din modul cum au acţionat cei trei rezultă

fără dubiu că aceştia au constituit grupul infracţional  cu scopul bine determinat de

a frauda SC G. F. C. 2003 SRL.

Activităţile  ulterioare luării  rezoluţiei infracţionale dovedesc , de asemenea 

existenţa unui plan în care îi includea  pe toţi trei  : plăsmuirea contractului

completarea în fals a filei CEC , introducerea acesteia la plată  şi , în final ,  în

disperare de cauză,încercarea de executare a filei CEC.

Inculpatul Bumbar  Ionel a afirmat că nu a avut o înţelegere cu  ceilalţi ,

acordându-i prieteneşte sprijinul inculpatului Titu , în acea perioadă tatăl său

aflându-se pe moarte  .

Această afirmaţie  mai mult îl  acuză decât în scuză  pe inculpat, întrucât  şi în

situaţia în care tatăl său era pe moarte, a venit la piteşti  pentru ca, împreună cu

inculpatul să încerce  executarea filei CEC.

Tribunalul apreciază că dacă nu ar fi fost la mijloc acea sumă mare de  bani,

inculpatul n-ar fi procedat în felul acesta . N-ar fi plecat  de lângă tatăl aflat pe

moarte  pentru a-şi ajuta un prieten , oricât de strânsă ar fi fost acea prietenie .

Se mai susţine că inculpata C.E.  nu a comis infracţiunea de fals  în înscrisuri

sub semnătură  privată întrucât nu a contrafăcut  scrierea ori subscrierea .

Afirmaţia este de asemenea inexactă , întrucât falsificarea s-a făcut prin 

plăsmuire, adică prin producerea  unui  contract nou care conţinea date

neadevărate, păstrându-se  ultima  pagină , cu semnăturile şi ştampilele , dintr-un

contract vechi .

Prin urmare, nu se poare reţine că nu s-a comis infracţiunea de fals.

În apărările inculpaţilor se mia arată că  în speţă nu este vorba  despre 

infracţiunea de înşelăciune , ci despre infracţiunea prev. de art. 1 pct.1 din Legea nr.

59/1934.

Susţinerea este iarăşi nefondată, întrucât infracţiunile arătate de art. 84 din

Legea nr. 59/1934 se referă la CEC-uri valabil întocmite or, în speţă  este vorba

despre o filă CEC întocmită în fals pentru un debit inexistent .

Este ridicol să susţii că în speţă nu s-a făcut altceva decât să se emită un CEC

fără să fi avut  autorizarea traseului, câtă vreme  traseul  nu avea nici o datorie faţă

de trăgător , iar CEC-ul  emis era unul  fals pentru o sumă nedatorată .

În raport cu situaţia de fapt reţinută, tribunalul apreciază că  faptele

inculpatei C.E.  întrunesc  elementele constitutive ale  infracţiunilor prev. de art. 8

din legea nr.  39/2003 rap la art. 323 C.pen., 20 rap la art. 215  alin.1 ,2 şi 5 C.pen.,

şi de art. 290 C.pen., iar ale inculpaţilor T.G.D. şi B.I. elementele constitutive ale

infracţiunilor prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art.  323 C.pen., art. 20

rap la art. 215 alin.1,2  şi 5 C.pen., şi art.291 C.pen., texte în  baza cărora se vor

pronunţa condamnările .

Întrucât ,  în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la diferite intervale de

timp , inculpata C.E.  a comis mai multe acţiuni care prezintă fiecare în parte

conţinutul infracţiunii de fals se  vor reţine pentru infracţiunea prev. de art. 290

C.pen.  şi disp.ar. 41 alin.2 C.pen., privind infracţiunea continuată.

Dat fiind că inculpaţii au comis mai multe infracţiuni mai înainte de

condamnarea definitivă pentru vreuna dintre ele se vor reţine pentru fiecare în

parte, disp.art. 33 lit. a C.pen., privind concursul real la infracţiuni.

La stabilirea pedepselor  vor fi  avute în vedere criteriile de individualizare 

prev. de art. 72 C.pen., reţinându-se  pe de o parte gradul sporit de pericol social al

faptelor comise, iar pe de  altă parte lipsa antecedentelor penale şi atitudinea

nesinceră , uneori obstrucţionistă a celor trei.

În raport de aceste circumstanţe , tribunalul apreciază că scopul preventiv şi

educativ  prev. de art.  52 C.pen. va fi realizat prin  condamnarea  inculpaţilor la

pedeapsa cu închisoarea orientată către minimul special , cu executare în condiţii

privative de libertate, potrivit .art.57 C.pen.

Întrucât , art. 215 alin 5 C.pen. prevede şi pedeapsa complementară a

interzicerii unor drepturi , în baza  art. 65 C.pen., i se va interzice inculpatei C.E. 

exercitarea  drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c C.pen.,  iar celorlalţi inculpaţi

exercitarea drepturilor prev.de art. 64 lit. a şi b C.pen.

Întrucât faptele deduse judecăţii sunt concurente , în baza art. 34  C.pen., se

vor  contopi  pedepselor aplicate, urmând ca inculpaţii să le execute pe cele mai

grele , în cond.ar. 57 C.pen.

În baza art. 71 alin.2 C.pen. pe durata  executării pedepselor  li se va interzice 

inculpaţilor exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b C.pen.

Sub aspectul laturii civile,  tribunalul  constată că SC T.C.C.I.A.  SRL, fostă

SC G. F. C. 2003 SRL  s-a constituit parte civilă  cu suma de 250.000 euro

despăgubiri materiale şi 500.000 euro daune morale.

În motivarea cererii se arată că prin activitatea infracţională

A inculpaţilor s-a ajuns la blocarea activităţii financiar-bancare  a părţii civile,

la blocarea  conturilor, la imposibilitatea de a negocia noi  contracte ,toate acestea

provocându-i prejudiciul menţionat .

Elementele răspunderii civile  delictuale , aşa cum sunt definite de art. 998

C.lciv.  le reprezintă existenţa  unei fapte, a unui prejudiciu şi a legăturii de

cauzalitate între fapt şi prejudiciu .

Pe de altă parte, prejudiciul trebuie să fie cert, lichid şi exigibil.

În speţă , tribunalul consideră că  partea civilă nu a făcut dovada  întinderii

prejudiciului .

Este adevărat că au  fost blocate conturile societăţii şi că au fost pricinuite

neajunsuri din această cauză , însă simplele afirmaţii şi evaluări  nefundamentate nu

pot fi avute în vedere  la stabilirea întinderii pagubei .

Prin urmare , deşi există  faptă culpabilă din partea inculpaţilor ,tribunalul

apreciază că întinderea prejudiciului material reclamat  nu a fost dovedită  .

Sub aspectul daunelor morale, tribunalul consideră că aceste daune se cuvin 

în cazul unui  prejudiciu moral, iar acest fel de prejudiciu nu poate fi pricinuit decât 

persoanelor fizice, întrucât omul singur este apt  de a încerca o pagubă morală.

În cazul societăţilor comerciale, tribunalul consideră că afectarea prestigiului

şi a  bonităţii pe piaţă  sunt elemente  ce pot avea drept consecinţă nerealizarea

unor venituri şi intră în componenţa prejudiciului material.

Prin  urmare, în baza art. 14 C.pr.pen., rap la  art. 998 C.civ. urmează  să fie 

respinsă acţiunea civilă alăturată celei penale.

Dat fiind că inculpaţii au falsificat nişte acte sub semnătură  privată, se va

dispune anularea acestor acte .

Văzând şi disp.art. 191 C.pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Condamnă pe inculpata  C.E.  la :

- 5 ani închisoare pentru  săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art.  8 din

Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C.p..

- 6 ani  închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.  64 lit. a-c

C.p., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la înşelăciune, prev. de art. 20 rap. la 

art. 215 alin. 1,2 şi 5 C.p.

-  1 an închisoare pentru săvârşirea  infracţiunii de fals prev. de art.  290 C.p.

cu aplic. disp. art.  41 alin. 2 C.p.

În baza  art. 33 lit. a, art. 34 C.p.  contopeşte pedepsele,  urmând ca

inculpata să o execute pe cea  mai grea, de 6 ani închisoare şi 3 ani  interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c C.p., în cond. art. 57 C.p.

În baza art. 71 alin. 2 C.p. pe  durata executării pedepsei interzice inculpatei

exercitarea drepturilor  prev. de art. 64 lit. a-c C.p.

Condamnă pe inculpaţii T.G.D. şi B.I.  la câte:

- 4 ani  închisoare pentru  săvârşirea infracţiunii  prev. de art.  8 din Legea nr.

39/2003 rap. la art.  323 C.p..

- 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.  64 lit. a şi b

C.p. pentru  săvârşirea infracţiunii de tentativă la  înşelăciune prev. de art. 20 rap. la 

art. 215 alin. 1,2 şi 5 C.p.

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals prev. de art. 291

C.p.

În baza art. 33 lit. a, 34 C.p.  contopeşte pedepsele, urmând ca inculpaţii să

execute pedepsele cele mai  grele de câte 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b C.p., în cond. art. 57 C.p.

În baza  art. 71 alin. 2 C.p., pe durata executării pedepselor interzice

inculpaţilor exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b C.p.

Respinge acţiunea civilă  alăturată celei penale.

Anulează actele false, respective  fila CEC seria BM300 nr. 01627057(fila 27,

vol.3) şi contractul nr. 15/03.04.2006.

Obligă pe inculpaţi la  câte 5000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu apel.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 30.06.2011, la Tribunalul Argeş-Secţia

Penală

7

Domenii speta

Spete similare