Înşelăciunea (art. 215 C.p.)

Sentinţă penală 339 din 15.07.2011


Dosar nr. 877/109/2007

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ  Nr. 339

Şedinţa publică de la 15 Iulie 2011

Completul compus din:

S-a luat în examinare, pentru soluţionare în primă instanţă, cauza penală privind

pe inculpaţii D.C.O. , fiul lui (...), născut la data de (...), domiciliat în (...), CNP (...),

trimis în judecată prin rechizitoriul MINISTERULUI PUBLIC- DIRECŢIA DE

INVESTIGARE A INFRACŢIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ

ŞI TERORISM – SERVICIUL TERITORIAL PITEŞTI, nr.8S/P/2006 pentru

săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003, art. 290 Cod

penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 215 al.1, 2 si 5 Cod penal cu aplicarea art.

41 al.2 Cod penal, art. 10 din Legea nr. 87/1994 în condiţiile art.9 al.1 lit.c din Legea

nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal; C.V. ,

fiica lui (...), născută la data de (...), domiciliată în (...), CNP (...), trimisă în judecată

pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003, art. 290

Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 215 al. 1, 2 si 5 Cod penal cu

aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 10 din Legea nr. 87/1994 în condiţiile art.9 al.1

lit.c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit.a

Cod penal; A.C.D. , fiul lui (...), născut la data de (...), domiciliat în (...), CNP (...),

trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 al.1 din Legea

nr.39/2003 cu aplicarea art. 37 lit.b cp, art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod

penal, cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal, art. 215 al.1, 2 şi 5 Cod penal cu aplicarea

art. 41 al.2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal, art. 10 din Legea nr.

87/1994 în condiţiile art.9 al.1 lit.c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 Cod

penal, cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal şi M.C. ,

fiul lui (...), născut la data de (...), domiciliat în (...), CNP (...), cu reşedinţa în (...), trimis

în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev.de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003,

art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 215 al.1 , 2 şi 5 Cod penal,

cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 10 din Legea nr. 87/1994 în condiţiile art. 9 al.1

lit.c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit.a

Cod penal, parte civilă fiind A.N.A.F. , cu sediul în (...), iar părţi responsabile

civilmente fiind SC D.C.I. SRL, cu sediul în (...), SC U.C. 2000 SRL, cu sediul în (...),

SC L.C.F. SA, cu sediul în (...), SC A.T.  SRL, cu sediul în (...)  SC E.T.A. SRL, cu

sediul în (...), SC D.T.S. 2004 SRL.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura este legal îndeplinită fără citarea părţilor. 

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei

că au fost depuse la dosar concluzii scrise formulate de inculpaţii D.C.O.  şi C.V.  prin

avocat D.I.P. .

Dezbaterile asupra fondului au fost consemnate în încheierea de şedinţă din

07.07.2011 care face parte integrantă din prezenta sentinţă, iar instanţa, având nevoie

de timp pentru a studia actele şi lucrările dosarului a amânat pronunţarea la

15.07.2011.

TRIBUNALUL

Deliberând  constată:

Prin rechizitoriul  nr. 8S/P/2006 din 29.03.2007, DIICOT – Serviciul Teritorial

Piteşti s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor  D.C.O. , pentru săvârşirea

infracţiunilor prevăzute de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003, art. 290 Cod penal cu

aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 215 al.1, 2 si 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2

Cod penal, art. 10 din Legea nr. 87/1994 în condiţiile art.9 al.1 lit.c din Legea nr.

241/2005 cu aplicarea art. 13 Cod penal,  toate cu aplic.art. 33 lit.a Cod penal; M.C. ,

pentru săvârşirea infracţiunilor prev.de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003, art. 290 Cod

penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 215 al.1 , 2 şi 5 Cod penal, cu aplicarea

art. 41 al.2 Cod penal, art. 10 din Legea nr. 87/1994 în condiţiile art. 9 al.1 lit.c din

Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit.a Cod

penal; C.V. , pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 al.1 din Legea nr.

39/2003, art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 215 al. 1, 2 si 5

Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 10 din Legea nr. 87/1994 în

condiţiile art.9 al.1 lit.c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 Cod penal, toate

cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal; A.C.D. , pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute

de art. 7 al.1 din Legea nr.39/2003 cu aplicarea art. 37 lit.b cp, art. 290 Cod penal cu

aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal, art. 215 al.1, 2 şi 5

Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal, art.

10 din Legea nr. 87/1994 în condiţiile art.9 al.1 lit.c din Legea nr. 241/2005, cu

aplicarea art. 13 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal, toate cu aplicarea art.

33 lit.a Cod penal .

În actul de sesizare al instanţei se reţine în esenţă că, inculpatul D.C.O.  a iniţiat

un grup infracţional organizat care a activat în perioada oct.2004 – oct.2005, la acest

grup aderând şi inculpaţii M.C. , A.C.D.  şi C.V. .

Se mai reţine că cei 4 inculpaţi au produs documente de contabilitate  primară

(facturi, chitanţe şi deconturi TVA) false, cu ajutorul cărora au indus în eroare

organele DGFP Argeş, în mod repetat, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale,

înşelând statul cu suma totală de 1.586.624 lei reprezentând TVA încasat ilegal.

În aceeaşi perioadă, se mai reţine că cei 4 inculpaţi au întocmit necorespunzător

documente primare şi au acceptat astfel de documente contabile în scopul împiedicării

verificării financiar – contabile, diminuând veniturile sau sursele impozabile.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Inculpatul D.C.O.  este asociat şi administrator al SC D.C.I. SRL Piteşti, firmă

înfiinţată la 08.08.2002 (f.584 vol.II instanţă) ce  funcţionează şi în prezent.

Inculpatul M.C. este asociat şi administrator la SC U.C. 2000 SRL Mioveni,

societate înfiinţată la 20.10.2000 şi radiată la 14.10.2008 (închiderea procedurii

falimentului) cât şi la SC L.C.F. SRL Mioveni, societate înfiinţată la 14.11.2001. Părţile

sociale deţinute de inculpat au fost cesionate în baza contractului nr.5/18.04.2001

(f.859) faţă de această societate deschizându-se procedura de insolvenţă (f.862).

Inculpata C.V.  este asociat şi administrator la SC A.T.  SRL Strehaia, societate

înfiinţată la  28.04.2005 şi radiată la 15.01.2009 (f.590) precum  şi la SC  E.T.A. SRL

Piteşti, înfiinţată la 25.07.2005 şi faţă de care s-a deschis procedura de insolvenţă

(dosar nr.718/1259/2010 al Tribunalului Comercial Argeş – f.832).

Inculpatul A.C.D.  a fost asociat şi administrator  al SC D.T.S. 2004 SRL

Piteşti, societate înfiinţată la 15.06.2004 (f.588) dar care începând cu 24.08.2005 îi are

ca asociaţi şi administratori pe numiţii  M.C. şi R.G. .

Prima infracţiune reţinută în sarcina celor 4 inculpaţi este cea prevăzută la art.7

alin.1 din Legea 39/2003.

Se reţine că inculpatul D.C.O.  a iniţiat constituirea unui  grup infracţional

organizat care a activat în perioada oct.2004 – oct.2005, la care au aderat ceilalţi 3

inculpaţi M.C. , C.V.  şi A.C.D. .

Iniţiativa şi modul în care s-a format grupul infracţional sunt descrise în pag.6-9

din actul de sesizare a instanţei.

Se reţine că în perioada 2001 – 2004, aducând pagube mari statului şi unor

persoane juridice, prin acte de comerţ ilegale, fapt ce a condus la cercetarea sa şi în alte

cauzei şi dorind în continuare să înşele statul prin deduceri ilegale de TVA, inculpatul

D.C.O. a trebuit să organizeze un grup infracţional, care să acţioneze conform 

planului imaginat de el.

Se reţine că a  abordat-o pe inculpata C.V.  şi a racolat-o în grupul său datorită

tipului de afaceri comerciale de care se ocupa (comercializare repere industriale şi

diferite utilaje), solicitându-i chiar să înfiinţeze în 2005 cele 2 societăţi comerciale SC

AD T.  SRL Strehaia şi SC E.T.A. SRL Piteşti.

Tot în acest scop l-a racolat şi pe inculpatul M.C. care era specialist în deduceri

ilegale de TVA (fiind  cercetat şi în alte cauze) şi care nu  mai avea nicio şansă de a

face astfel de ilegalităţi deoarece DGFP Argeş îi depistase metodele de operare.

Deşi era în cercetări penale, tot pentru astfel de fapte, inculpatul  A.C.D.  a fost 

atras în grupul infracţional al lui D. , care după ce şi-a încasat suma de bani cuvenită,

la data de 26.08.2005, a cesionat părţile sociale ce le deţinea în firma sa şi a plecat din

ţară.

Situaţia de fapt în ce priveşte pretinsa comitere a infracţiunilor de fals în

înscrisuri sub semnătură privată, înşelăciune şi evaziune fiscală , este redată în actul de

sesizare a instanţei începând cu pct.A1 (pag.15 şi urm.).

A.1. Astfel, se reţine că, fără însă a se putea verifica sursa primară, inculpatul

M.C.  a primit în anul 2003, pentru SC U.C.  2005 SRL, scule  vechi, scoase din uz,

constând în tarozi,  burghie de filetat, freze,  alezoare, pe care  le-a înstrăinat către SC

L.C.F. SA Mioveni, administrată tot de el, cu facturile fiscale, seriile AG-ACB

nr.8708843/25.05.2004 în valoare de 21.037.459.030 lei, 8708844/25.05.2004 în

valoare de  32.553.997.000 lei, 8708845/25.05.2004 în valoare de  7.417.270.000 lei,

2152567/04.08.2004 în valoare de 41.798.595.300 lei.

Apoi inculpatul M.C.  a întocmit o singură factură fiscală seria AG VDT cu

nr.5179809/28.11.2004 prin care înstrăina bunurile  intrate în firma sa, către SC

E.L.I.E. SRL Târgovişte, administrată de inculpatul D.C.O., practicând acelaşi preţ de

livrare ca cel de achiziţie.

Apoi, inculpatul D.  a întocmit facturile cu seriile  DD VEV nr.07102001/02

DIN 17.05.2005, 07102002/17.05.2005 prin care livra marfa cumpărată  către SC A.T. 

SRL Strehaia, administrată de inculpata C.V. .

Aceasta, la rândul său, a produs  5 facturi  seria MH VEH cu numerele 

nr.2889752 până la 2889756 din 18.05.2005, potrivit cărora marfa a fost livrată către

SC D.C. INT SRL Piteşti, administrată de inculpatul D.C.O. .

În continuare, inculpatul D. a întocmit facturile de export cu seriile AG VDZ

nr.691315, 6913152/26.05.2005 prin care livra marfă către SC R.I. INC din oraşul

Dover statul Delaware.

Pentru a se verifica circuitul faptic dar şi al documentelor ce au stat la baza

livrărilor şi aprovizionărilor de mărfuri, fără a se face aprecieri subiective asupra

acestora, de natura celor inserate în actul de sesizare al instanţei, s-a dispus şi efectuat

în cauză un raport de expertiză contabilă, având mai multe obiective, răspunsurile la

acestea urmând  a fi redate pe măsură ce impune  dezvoltarea situaţiei de fapt cu care

instanţa a fost învestită.

Lanţul tranzacţiilor dezvoltat la pct.A1 a fost cenzurat şi analizat în expertiza

contabilă, răspunsurile la obiectivele nr.1-8 fiind elocvente în cauză.

S-a constatat astfel că livrările efectuate de SC U.C. 2000 SRL Mioveni , cât şi

aprovizionările  de către SC L.C.F. SRL Mioveni  au fost făcute pe bază de documente

care îndeplinesc condiţiile pentru înregistrare la contabilitate, s-a efectuat transferul de

proprietate existând note de recepţie şi constatare de diferenţe. Documentele au fost

înregistrate la SC L.C.F. SRL mai târziu în evidenţa contabilă, nerespectând prev.Legii

82/1991 – legea contabilităţii,  potrivit cărora documentele se înregistrează în evidenţa

contabilă sistematic şi cronologic.

Tranzacţia între SC L.C.F. SRL şi SC E.L.E. Târgovişte a fost făcută pe bază de

documente legale (contract de vânzare cumpărare, factură şi recepţie), tranzacţia  fiind

înregistrată în evidenţa contabilă şi în decontul de TVA a ambelor societăţi.

Din adresa nr.83327/28.09.2010 emisă de DGFP Argeş, solicitată de expert, a

rezultat că societatea administrată de inculpatul M.C.  nu a primit în anul 2004 ,

rambursări de TVA şi a avut relaţii contractuale şi cu alte societăţi menţionate la

obiectivul 2 din expertiză.

De asemenea, s-a constatat că documentele de livrare către SC A.T.  SRL

Strehaia  şi mai apoi către SC D.C.I. SRL Piteşti, îndeplinesc condiţiile  prevăzute de

art.155 din Legea 571/2003, pentru înregistrare în contabilitate şi în baza lor s-a făcut

transferul de proprietate.

S-a mai constatat că cele 5 facturi emise de SC A.T.  SRL Strehaia au fost

înregistrate în evidenţa contabilă a societăţii iar conform decontului

nr.1943/25.07.2005 depus la Administraţia Fiscală Strehaia , societatea  a declarat la

fisc obligaţia privind TVA-ul.

Un al doilea ciclu de activităţi ilicite desfăşurat de inculpat este redat în actul de

sesizare a instanţei începând cu pag.21 pct.B, scopul inculpaţilor fiind tot acela de a

obţine  deduceri ilegale de TVA.

B. Astfel, inculpata C.V.  a achiziţionat de la SC U.M.  FILIAŞI SA o maşină de

găurit şi una de frezat pentru SC A.T.  SRL Strehaia, utilaje ce au fost obţinute la

valoarea totală de 106.101.293 lei ROL, conform facturii fiscale DJ VDU –

9205678/28.06.2005 (f.232 vol.I).

Aceste bunuri sunt vândute cu factura fiscală MH VEH 2889758/28.06.2005

(f.231 vol.I) către SC D.T.S. 2004 SRL, ridicându-se preţul la 36.848.070.000 lei ROL.

Această societate le înstrăinează către SC D.C.I. cu factura  AG VEA

7212225/29.06.2005 (vol.I f.222) cu preţul de 37.216.765.292 lei ROL.

Această firmă, prin administratorul D.C.O.  întocmeşte factură de livrare către

SC R.I. INC

Din răspunsurile la obiectivele 9-10 din expertiză, rezultă că achiziţiile au avut la

bază documente legale, ele fiind evidenţiate în evidenţa contabilă a tuturor firmelor 

angrenate în lanţul comercial, SC D.T.S. SRL declarând la fisc obligaţiile fiscale ce au

derivat din această tranzacţie economică.

Cel de-al treilea ciclu de activităţi ilicite desfăşurat de inculpaţi este  descris la

pct.C (pag.23 şi urm.) în actul de sesizare a instanţei.

C. Se reţine că administratorul SC T.H. SRL Suseni Argeş – învinuitul I.F.  , a

aflat că SC A.D. SA scoate la vânzare diferite repere  uzate moral, defecte , la preţuri

mici.

În perioada  febr.-iunie 2005 acesta a cumpărat produse de peste 1.600.000.000

lei ROL pe care le-a depozitat într-un garaj ce a aparţinut CAP Stâlpeni  Argeş.

Cu ajutorul prietenului său – A.S.A.M.G. – administrator la SC S.C.L.  SRL

Piteşti a încercat să găsească clienţi spre a vinde bunurile achiziţionate, cunoscând-o

astfel pe inculpata C.V. .

La data de 28.07.2005 aceasta a achiziţionat în baza  facturilor de livrare AG

VDU nr.1941559, 1941561  şi 19415558 diverse tipuri  de pompe în valoare totală de

894.154.100 lei ROL.

Această sumă a fost plătită cu un bilet la ordin emis de SC P.I.T.  SRL Piteşti

administrată de învinuitul T.M. ,  girat la rândul său de SC D.C.I. SRL.

Inculpata C.V.  a vândut apoi bunurile către SC D.C.I. SRL, cu factura fiscală

AG VDZ nr.7067651 cu preţul de 41.649.990.000 lei.

În final, firma administrată de inculpatul D.C.O.  a întocmit factura fiscală AG

VDZ 6913154/29.07.2005 pentru livrarea produselor către R.I.I.D.D. .

Se constată astfel că, veriga finală în livrarea mărfurilor către cele 3 exporturi a

fost SC D.C.I. SRL Piteşti – administrată de inculpatul D.C.O.  şi pentru a se constata

dacă s-a respectat metodologia de export şi dacă exportul a fost finalizat, trebuie

precizat că, de la data de 26.05.2005 şi până la 29.07.2005 când acesta au durat, erau în

vigoare prevederile Legii 141/24.07.1997 valabilă până la  27.06.2006, când a  fost

abrogată prin Legea 86/2006.

Potrivit acestor disp.legale „regimul de expert constă în scoaterea definitivă a

mărfurilor  româneşti de pe teritoriul României. Liberul de vamă la expert se acordă

cu condiţia ca mărfurile  în cauză să părăsească teritoriul României în aceeaşi stare în

care acestea se aflau în momentul înregistrării declaraţiei vamale de export.

Primul export către R.I. INC Dover Delaware cu destinaţie P.I.L.L.N. s-a făcut

în baza  declaraţiei vamale 35601/26.05.2005, transportul ajungând în P.L.P.I.L.

Nigeria. A fost întocmită factura externă (invoice) nr.1 în valoare  de 631.893,46 USD

precum şi lista coletelor (Packing  List) nr.1, produsele părăsind teritoriul României.

Cel de-al doilea export, în baza declaraţiei vamale 45936/29.06.2005, pleacă

către R.I. INC Dover cu destinaţia PORT LAGOS pentru SC P.I.L.L. Nigeria, dar

este întors în Portul Constanţa, după ce a fost oprit la Barcelona.

A fost întocmită factura externă (invoice) nr.2, dar produsele au fost returnate

deoarece exportatorul SC D.C.I. nu a întocmit documentul „Clear Report Of

Inspection (CRI) necesar descărcării  la destinaţie a containerului.

Cu adresa nr.146/11.01.2006 emisă de SC Z.S. SRL Bucureşti către 

Comisariatul  Regional Argeş al Gărzii Financiare, se confirmă faptul că inculpatul D.

a fost anunţat cu adresa nr.2280/27.09.2005 că marfa (exportul 2) a fost reţinută la

Barcelona şi  returnată la Constanţa, aspect recunoscut de acesta,  care a declarat că nu

avea cunoştinţe de necesitarea întocmirii documentului respectiv, iar acesta nu a  mai

putut fi realizat şi exportul finalizat, datorită blocării mărfii la cererea Gărzii Financiare

Argeş.

Şi cel de-al treilea export are aceeaşi destinaţie, sens în care se întocmeşte

declaraţia vamală nr.55304/29.07.2005 şi factura externă  (invoice) nr.3, dar marfa a

rămas în portul Constanţa, întrucât nu s-au dat instrucţiuni de încărcare pe navă.

Se pune astfel  întrebarea care este regimul vamal şi fiscal al mărfurilor aflate în

zona liberă a portului Constanţa.

Potrivit art.16 din Legea 84/1992 şi art.126 din Legea 141/1997 mărfurile

româneşti pot fi introduse în zona liberă, cu respectarea condiţiilor stabilite pentru

exportul de mărfuri, iar staţionarea acestora nu este limitată în timp, zona liberă fiind 

liberă de taxe (obiectiv nr.15).

De asemenea, se pune întrebarea dacă DGFPS a respectat  dispoziţiile legale în

ce priveşte rambursările de TVA şi care sunt obligaţiile fiscale către bugetul de stat.

În baza decontului de TVA nr.36267/07.06.2005 întocmit în conformitate cu

evidenţa contabilă pentru luna mai 2005 (primul export) SC D.C.I. SRL declară

fiscului un TVA deductibil de 3.294.463.191 lei ROLşi un TVA colectat de 0 lei,

rezultând astfel un TVA cu sold negativ (de recuperat) de 3.294.463.191 lei pentru

care îşi exprimă opţiunea de rambursare.

Întrucât acest TVA provine din facturile emise de SC A.T.  SRL Strehaia , s-a

efectuat un punctaj între evidenţele contabile ale celor 2 societăţi, iar prin procesul

verbalnr,13115/27.06.2005 emis de DGFP Mehedinţi se constată că TVA-ul aferent

celor 5 facturi emise de SC AD T.  SRL Strehaia către SC D.C. SRL este de

3.293.067.227 lei şi este înscris în jurnalul de vânzări.

În baza decontului nr.2877/07.07.2005 (al doilea export), SC D.C. SRL declară

fiscului un TVA deductibil de 594.858 lei RON şi un TVA  colectat de 0 lei,

exprimându-şi opţiunea de rambursare.

Acest TVA provenind din achiziţii mărfuri de la SC D.T.S.  2004 SRL, s-a

efectuat un punctaj între cele 2 societăţi, iar prin procesul verbal nr.12585/15.07.2005

DGFP Argeş a constatat că factura în baza căreia s-a aprovizionat cu marfă a fost

înregistrată în evidenţa contabilă.

În baza decontului nr.51912/12.08.2005 (export 3) , SC D.C. SRL îşi exprimă

opţiunea de rambursare pentru suma de 665.651 lei RON, iar cum mărfurile fuseseră

achiziţionate de la SC E.T.A. SRL Piteşti, s-a efectuat un punctaj la această societate

soldat cu  procesul verbal nr.13046/23.08.2005 al DGFP Argeş, în care s-a constatat

că factura fusese înregistrată în contabilitatea furnizorului.

Se constată astfel că rambursările TVA către SC D.C. SRL au respectat

prevederile Legii 571/2003 şi OMFP nr.1846/2003 privind facilităţile  acordate la

livrările la export.

La obiectivul nr.29 din expertiză se răspunde şi la o întrebare esenţială în cauză

şi anume în ce măsură această societate ar fi mai avut dreptul de deducere aferent

mărfurilor, dacă mărfurile nu ar fi fost exportate.

Se concluzionează că şi în cazul în care SC D.C. SRL ar fi rămas cu marfa pe

stoc, ar fi avut dreptul de deducere fiscală şi ar fi putut beneficia, conform legii de

rambursarea soldului negativ de TVA dacă mărfurile ar fi fost destinate în folosul

unor  operaţiuni taxabile în conformitate cu art.145 alin.2 Cod fiscal.

Se reţine în actul de sesizare al instanţei că rambursările  de TVA sunt ilegale

întrucât cei 4 inculpaţi au produs documente de contabilitate primară (facturi, chitanţe

şi deconturi TVA) false cu ajutorul cărora s-a reuşit înşelarea statului.

Elementul material al infracţiunii de fals prev.de art.290 Cod penal, este

constituit din 2 acţiuni care sunt executate succesiv: în primul rând , falsificarea

înscrisului sub semnătură privată,  prin contrafacerea scrierii ori subscrierii sau prin

alterarea lui în  orice mod, urmată , în al doilea rând, de folosirea înscrisului falsificat

ori încredinţarea sa, spre folosire altei persoane.

Aşa cum s-a menţionat şi anterior, din expertiza contabilă rezultă că toate

aprovizionările  s-au făcut pe bază de documente care îndeplinesc condiţiile pentru

înregistrare în contabilitate, nepunându-se în nici un mod problema „alterării” în

vreun mod a acestora, iar faptul că în circuitul comercial, s-a practicat acelaşi preţ al

mărfurilor sau unul  majorat, ţine doar de înţelegerea contractuală a părţilor şi de

executarea contractului.

Se reţine, faţă de inculpatul D.C.O.  că a creat pe calculatorul personal un

document intitulat „Agrement for the internaţional sale of Goods” (contract de

comerţ internaţional de bunuri), redactat în limba engleză, în  care figura în calitate  de

vânzător SC D.C.I. SRL iar în calitate de cumpărător SC R.I. INC DORES statul

Delaware, reprezentată de administratorul său  A.M.C. .

Cu acest document, inculpatul D. demonstra că are comandă pentru

export,depunându-l în copii legalizate la dosarele fiscale pentru deducere de TVA.

Prin rechizitoriu se reţine că acest document este contrafăcut ca şi celelalte

documente pentru export, fapt contrazis însă de originalele şi copiile certificate  ale

acestora, depuse de inculpat la dosar – f.886 şi urm.

Faţă de inculpatul M.C. , în actul de sesizare (f.16-17), se reţine că a  întocmit în

fals un contract de cesiune autentificat la notarul public V.M. sub nr.3601/24.10.2000,

prin care acesta, împreună cu soţia sa, cesionau părţile sociale lui T.A. (f.23 vol.X),

actul adiţional autentificat la acelaşi notar public sub nr.-3600/24.10.2000, prin care

era cooptat la SC U.C. 2000 SRL, cetăţeanul iraqian (f.58 vol.X), un document intitulat

„împuternicire”, neautentificat (f.59 vol.X).

Se reţine că toate actele au fost plăsmuite de inculpat, aspect ce rezultă chiar din

expertiza grafoscopică efectuată în cursul urmăririi penale care a concluzionat că

scrisul şi semnăturile de pe documente îi aparţin inculpatului şi soţiei sale.

Cu privire la aceste acte false, instanţa nu a fost sesizată, întrucât ele exced

perioadei infracţionale (oct.2004 – oct.2005) pentru acestea constatându-se de către

organul de urmărire penală, intervenită prescripţia răspunderii penale.

Nefiind realizată latura obiectivă a infracţiunii de fals în înscrisuri sub

semnătură privată, nu se poate constata astfel  nici mijlocul fraudulos de înşelare a

statului cu ocazia solicitării şi obţinerii TVA-ului, astfel încât în baza art.10 lit.d Cod

pr.penală se va dispune achitarea celor 4 inculpat cu privire la infracţiunile prev.de

art.290 cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal şi art.215 alin.1, 2, 5 cod penal cu

aplic.art.41 alin.2 Cod penal.

Cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală prev.de art.10 din Legea 87/1994,

în cond.art.9 alin.1 lit.c din Legea 241/2005 cu aplic.art.13 Cod penal, constând în

aceea că inculpaţii au întocmit necorespunzător documente primare, acceptând

totodată astfel de documente contabile în scopul împiedicării verificării financiar –

contabile, diminuând veniturile sau sursele impozabile, instanţa  constată, din

expunerea rechizitoriului că, situaţia este redată la pag.28 şi urm. Se reţine că, pentru a

da o aparenţă de legalitate fraudei puse la cale şi pentru a nu rămâne descoperiţi cu

TVA-ul pe care trebuia să-l dea statului, inculpaţii au conceput o schemă ingenioasă

de a elimina prin compensare obligaţiile datorate bugetului statului.

În acest scop, se reţine că inculpatul D.C.O.  a obţinut de la SC T.P.G.  SRL

Bucureşti – firmă „fantomă” un număr de 5 facturi fiscale, în valoare totală de 

8.431.516,66 lei, care atestau livrarea către SC D.C.I. SRL Piteşti a unor repere

electrotehnice (facturi nr.7645928, 7645929, 7645932, 7645933, 7645934/30.08.2005),

în baza cărora a întocmit acte de livrare către SC E.T.A. SRL Piteşti, SC D.T.S. 2004

SRL şi SC AD T.  SRL Strehaia.

Se reţine astfel că livrările  au fost fictive, avându-se în vedere faptul că firma

SC P.G. SRLera „fantomă”.

Derularea unor activităţi comerciale nu incumbă şi obligaţia unui agent

economic de a-l verifica pe partenerul de afaceri din punct de vedere al „legalităţii”, pe

acesta neinteresându-l  decât „aparenţa” legalităţii existenţei şi funcţionării acestuia,

astfel încât, orice aspect de nelegalitate a unei societăţi comerciale nu-i poate fi

opozabil partenerului său de afaceri.

Aceasta, cu atât mai mult cu cât, chiar în rechizitoriu, se reţine că martora L.A. 

(audiată şi în faţa instanţei – f.474), a recunoscut că ea a  produs documentaţia falsă de

cesiune a SC T.P.G.  SRL de la cetăţeanul român C.O. către cetăţenii pakistanezi

Z.H.P. şi S.J.T. , cauza fiind  disjunsă cu privire la aceasta.

Astfel, nu se poate vorbi de întocmirea necorespunzătoare sau acceptarea unor

astfel de documente contabile, inculpaţii neîmpiedicând verificările financiar-

contabile ale societăţilor pe care le administrează, cu ocazia verificărilor la locul de

depozitare, organele de poliţie constatând chiar existenţa unora dintre reperele

achiziţionate de la SC T.P.G.  SRL (f.226 vol.IX).

Faptul că valoarea acestora, în realitate este mai mică decât cea trecută în acte

nu conduce la diminuarea veniturilor sau surselor impozabile, ci dimpotrivă la mărirea

acestora, iar preţul este unul din elementele negociabile ale oricărui contract comercial,

fără a putea fi cenzurat ca „exorbitant” de niciun  organ al statului.

În consecinţă, nu sunt întrunite elementele constitutive nici ale acestei

infracţiuni, impunându-se achitarea inculpaţilor în baza art.10 lit.d Cod pr.penală.

Faţă de această situaţie de fapt expusă, instanţa urmează a analiza existenţa

infracţiunii de grup infracţional prev.şi ped.de art.7 alin.1 din Legea 39/2003.

Analizând elementele constitutive ale infracţiunii prev.de art.7 din Legea

39/2003, arătăm că latura obiectivă a acesteia constă în acţiunea de a iniţia şi de a

constitui un grup infracţional fie de  aderare sau sprijinire a acestuia.

Constituirea implică asocierea şi înţelegerea mai multor persoane în scopul de a

fiinţa în timp şi de a pregăti şi organiza infracţiuni prevăzute de lege.

Iniţierea presupune nu numai concepţia, ci şi activităţi de materializare a ideii,

respectiv lămurire, întruniri, consfătuiri, planuri , etc.

Aderarea la grup se realizează prin exprimarea consimţământului expres al unei

persoane de a face parte din structura infracţională, în timp ce sprijinirea  grup

presupune furnizare de asistenţă, ajutor sau sfaturi în vederea săvârşirii infracţiunilor.

Sub aspectul  laturii subiective, trebuie arătat că fapta este săvârşită cu intenţie

directă, aceasta trebuind să fie calificată de scop cel puţin din 2 considerente:

- persoana trebuie să ştie şi să fie de acord cu înfiinţarea, aderarea şi sprijinirea

grup, ştiind că trebuie să fie comise infracţiuni grave;

- trebuie să urmărească obţinerea de foloase sau avantaje materiale.

Pentru a fi în prezenţa unui grup infracţional organizat, este necesar a fi

îndeplinite în mod cumulativ 2 condiţii şi anume:

- în primul rând,  este necesar ca grupul să fie format din 3 sau mai multe

persoane şi să funcţioneze pe o anumită perioadă de timp şi în mod coordonat.

Cu privire la modul coordonat de funcţionare, este nevoie ca în cadrul grupului

să existe o subordonare ierarhică, prestabilită, în sensul că trebuie prevăzut rolul

fiecărui membru în parte în comiterea infracţiunii. De asemenea, caracterul coordonat

presupune planificare, organizare, control cât şi procurarea de instrumente, mijloace

specifice, folosirea de combinaţii, etc.

- o a doua condiţie esenţială pentru existenţa grupului infracţional, este aceea că

el nu trebuie să aibă un caracter ocazional, ci să fie  constituit pe baza unui studiu

prealabil care să aibă în vedere anumite calităţi, însuşiri şi specializări ale membrilor

acestuia. În fapt, grupul trebuie să aibă o structură determinată, adică să aibă anumite

componente cu sarcini complementare în realizarea activităţii infracţionale, o aşa zisă

diviziune a muncii în cadrul unei ierarhii cu roluri prestabilite şi reguli de comportare

specifice unei unităţi structurate.

În speţă, se reţine că inculpatul D.C.O.  a iniţiat  (conceput) un grup

infracţional în care i-a atras şi racolat pe ceilalţi 3 inculpaţi.

Pornind de la modul cum s-au derulat activităţile comerciale între firmele

administrate de inculpaţi (M.  – D.  – C.  – D.  – primul export; C.  – A.  – D.  – al

doilea export, C.  – D.  -  al treilea export), se poate observa că nu se poate vorbi de o

structură organizată, de o diviziune a muncii, cu excepţia firmelor inculpaţilor D.  şi C. 

care au fost angrenate în cele 3 lanţuri  comerciale, cele ale inculpaţilor M.  şi A. ,

nefiind implicate decât într-un ciclu comercial.

Derularea unor tranzacţii comerciale , chiar între aceiaşi parteneri de afaceri, nu

implică automat existenţa unui grup infracţional, căci acesta presupune o structură

organizatorică, cu organism de control, o coeziune între membrii săi  bazată pe

subordine ierarhică . Pe de altă parte, durata în care grupul activează trebuie să fie una

îndelungată, iar această necesitate nu ţine  în mod necesar de natura faptelor propuse

spre a fi săvârşite, ci continuitatea este cea care demonstrează caracterul  deosebit de

periculos al acestei forme de asociere.

Nefiind realizată nici latura obiectivă dar nici cea subiectivă a infracţiunii,

urmează ca în baza art.10 lit.a Cod pr.penală, să se dispună achitarea inculpaţilor.

Situaţia de fapt reţinută de instanţă a avut în vedere documentele contabile ale

societăţilor administrate de inculpaţi, documente bancare, documentele de control ale

organelor de specialitate, declaraţiile martorilor,  concluziile expertizei contabile

efectuate în cursul cercetării judecătoreşti, declaraţiile inculpaţilor. Aceştia din urmă nu

au recunoscut comiterea niciuneia dintre infracţiunile pentru care au fost trimişi în

judecată, apreciind că toate operaţiunile comerciale sunt legale, declaraţiile date în

cursul urmăririi penale sau cu ocazia soluţionării propunerii de arestare preventivă

fiind menţinute în faţa instanţei – f.394, 395, 396, 566.

Cât priveşte latura civilă a cauzei, se constată că ANAF prin DGFP Argeş (f.45)

s-a constituit parte civilă cu suma de 1.582.126 lei, reprezentând debit la care se

adaugă dobânzile de întârziere şi penalităţi, acesta reprezentând TVA încasat ilegal de

către inculpaţi prin intermediul societăţilor pe care le administrează, în calitate de părţi

responsabile civilmente.

Inexistenţa laturii obiective a infracţiunii de înşelăciune , în raport de care s-a

formulat acţiunea civilă, conduce la inexistenţa  temeiului tragerii la răspundere civilă a

inculpaţilor şi părţilor responsabile civilmente, astfel încât, în baza art.14 şi art.3446

Cod pr.penală se va respinge acţiunea civilă.

În vederea asigurării recuperării prejudiciului, în cursul  urmăririi penale s-a

dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaţilor însă măsura nu a

putut fi adusă la îndeplinire din lipsă de bunuri aflate în patrimoniul acestora (f.147,

149, 150, 161 – 164  vol.12).

Singura excepţie a reprezentat-o inculpatul D.C.O.  şi partea responsabilă SC

D.C.I. Piteşti, faţă de care prin ordonanţele nr.8S(P/2006 din 27.03.2007 (f.134-136)

s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor acestora, respectiv a

celor identificate prin procesul verbal  aflat la f.138 autoturism  Suzuki Carry cu nr.de

înmatriculare (...) proprietatea inculpatului D.  şi autoturismul Opel Astra cu nr.de

înmatriculare (...) proprietatea SC D.C.  SRL.

În baza art.169 şi art.353 Cod pr.penală, se va dispune ridicarea măsurii

asigurătorii faţă de soluţia pronunţată pe latura civilă şi corelativ se va  respinge

capătul de cerere formulat de partea civilă privind  instituirea măsurilor asigurătorii.

Instanţa mai constată că pe parcursul procesului penal faţă de inculpaţi au fost

luate măsuri preventive astfel:

- măsura obligării de a nu părăsi ţara pentru 30 de zile, prin  ordonanţa din

12.05.2006 a procurorului (f.33 vol.12), măsură încetată de drept , faţă de inculpatul

D.C.O. ;

- măsura obligării de a nu părăsi ţara pentru 30 de zile, prin  ordonanţa din

25.05.2006 a procurorului (f.64 vol.12), faţă de inculpatul M.C. , revocată prin

încheierea nr.36/05.06.2006 a Tribunalului Argeş (f.73 vol.12).

- reţinerea de 24 ore pentru inculpaţii D.C.O. , M.C.  şi C.V.  din 28.03.2007

(propunerea de arestare preventivă fiind respinsă prin încheierea

nr.37/CC/29.03.2007 pronunţată în dosar nr.876/109/2007 al Tribunalului Argeş,

definitivă prin decizia penală nr.195/R/30.03.2007 a Curţii de Apel Piteşti.

- prin încheierea nr.37/CC/29.03.2007 s-a dispus arestarea preventivă a

inculpatului A.C.D.  pentru 30 de zile, emiţându-se mandatul de arestare

nr.876/109/2007 din 29.03.2007, în lipsă, acesta fiind pus în executare la 19.06.2008

(f.72 dosar 876/109/2007) după ce a fost depistat şi încarcerat în Italia la 11.04.2008

(f.69).

Inculpatul a fost liberat prin încetarea măsurii arestării preventive la data de

27.04.2009 prin decizia penală nr.277/R/2009 a Curţii de Apel Piteşti (f.855).

Raportat la obiectul cauzei, se reţine că inculpaţii C.V.  (f.847) şi M.C.  (f.849)

nu au antecedente penale, inculpatul D.C.O. are antecedente penale (f.853) iar

inculpatul A.C.D.  este recidivist conform art.37 lit.b cod penal (f.851), astfel încât faţă

de acesta din urmă şi în raport  cu toate infracţiunile deduse judecăţii, se va face

aplicarea disp.art.37 lit.b cod penal.

Văzând şi disp.art.189 şi urm.Cod pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art 11 pct 2 lit a rap la art 10 lit a C.p.p. achită pe inculpaţii D.C.O. ,

fiul lui (...), născut la data de (...), domiciliat în (...), CNP (...), M.C. , fiul lui (...), născut

la data de (...), domiciliat în (...), CNP (...), cu reşedinţa în (...), C.V.  fiica lui (...),

născută la data de (...), domiciliată în (...) CNP (...) şi A.  D.C.  fiul lui (...), născut la

data de (...), domiciliat în (...), CNP (...) pentru infracţiunea prev de art 7 alin 1 din Lg

39/2003, cu aplicarea art 37 lit b C.p. doar faţă de inculpatul A.  D.C. .

În baza art 11 pct 2 lit a rap la art 10 lit d C.p.p. achită pe inculpaţii D.C.O. ,

M.C. , C.V.  şi A.  D.C.  pentru infracţiunile prev de art 290 C.p. cu aplic art 41 alin 2

C.p. ; art 215 alin 1,2 şi 5 C.p. cu aplicarea art 41 alin 2 C.p.; art 10 din Lg 87/1994 în

condiţiile art 9 alin 1 lit c din Lg 241/2005 cu aplicarea art 13 C.p.;  cu aplicarea art 37

lit b C.p. doar faţă de inculpatul A.  D.C.  pentru toate infracţiunile.

Dispune ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor inculpatului

D.C.O.  şi al SC D.C.I. SRL instituit prin ordonanţele nr 8S/P/2006 din 27.03.2007 şi

identificate conform procesului verbal din 28.03.2007 ( fila 134-138, volum 12).

Respinge acţiunea civilă promovată de partea civilă ANAF Bucureşti prin

DGFP Argeş .

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul avocat oficiu I.D. în cuantum de 250 lei conform împuternicirii

avocaţiale nr 2060/30.04.2007 se suportă din fondurile MJ, iar onorariul avocat oficiu

P.V. în cuantum de 300 lei conform împuternicirii avocaţiale nr 936/01.03.2010 se

suportă din fondurile MJ.

Cu apel în 10 zile de la pronunţare pentru inculpaţi, pentru partea responsabilă

civilmente SC D.C. SRL INTL şi în 10 de la comunicare pentru partea civilă şi pentru

SC L.C.F. SA prin lichidator SCP M.S.I. şi pentru SC E.T.A. SRL , prin administrator

judiciar provizoriu E.S.I. .

Pronunţată în şedinţa publică de la 15 Iulie 2011, la Tribunalul Argeş secţia

penală.

12