Dosar nr. 877/109/2007
R O M Â N I A
TRIBUNALUL ARGEŞ
SECŢIA PENALĂ
SENTINŢA PENALĂ Nr. 339
Şedinţa publică de la 15 Iulie 2011
Completul compus din:
S-a luat în examinare, pentru soluţionare în primă instanţă, cauza penală privind
pe inculpaţii D.C.O. , fiul lui (...), născut la data de (...), domiciliat în (...), CNP (...),
trimis în judecată prin rechizitoriul MINISTERULUI PUBLIC- DIRECŢIA DE
INVESTIGARE A INFRACŢIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ
ŞI TERORISM – SERVICIUL TERITORIAL PITEŞTI, nr.8S/P/2006 pentru
săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003, art. 290 Cod
penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 215 al.1, 2 si 5 Cod penal cu aplicarea art.
41 al.2 Cod penal, art. 10 din Legea nr. 87/1994 în condiţiile art.9 al.1 lit.c din Legea
nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal; C.V. ,
fiica lui (...), născută la data de (...), domiciliată în (...), CNP (...), trimisă în judecată
pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003, art. 290
Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 215 al. 1, 2 si 5 Cod penal cu
aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 10 din Legea nr. 87/1994 în condiţiile art.9 al.1
lit.c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit.a
Cod penal; A.C.D. , fiul lui (...), născut la data de (...), domiciliat în (...), CNP (...),
trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 al.1 din Legea
nr.39/2003 cu aplicarea art. 37 lit.b cp, art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod
penal, cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal, art. 215 al.1, 2 şi 5 Cod penal cu aplicarea
art. 41 al.2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal, art. 10 din Legea nr.
87/1994 în condiţiile art.9 al.1 lit.c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 Cod
penal, cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal şi M.C. ,
fiul lui (...), născut la data de (...), domiciliat în (...), CNP (...), cu reşedinţa în (...), trimis
în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev.de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003,
art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 215 al.1 , 2 şi 5 Cod penal,
cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 10 din Legea nr. 87/1994 în condiţiile art. 9 al.1
lit.c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit.a
Cod penal, parte civilă fiind A.N.A.F. , cu sediul în (...), iar părţi responsabile
civilmente fiind SC D.C.I. SRL, cu sediul în (...), SC U.C. 2000 SRL, cu sediul în (...),
SC L.C.F. SA, cu sediul în (...), SC A.T. SRL, cu sediul în (...) SC E.T.A. SRL, cu
sediul în (...), SC D.T.S. 2004 SRL.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.
Procedura este legal îndeplinită fără citarea părţilor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei
că au fost depuse la dosar concluzii scrise formulate de inculpaţii D.C.O. şi C.V. prin
avocat D.I.P. .
Dezbaterile asupra fondului au fost consemnate în încheierea de şedinţă din
07.07.2011 care face parte integrantă din prezenta sentinţă, iar instanţa, având nevoie
de timp pentru a studia actele şi lucrările dosarului a amânat pronunţarea la
15.07.2011.
TRIBUNALUL
Deliberând constată:
Prin rechizitoriul nr. 8S/P/2006 din 29.03.2007, DIICOT – Serviciul Teritorial
Piteşti s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor D.C.O. , pentru săvârşirea
infracţiunilor prevăzute de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003, art. 290 Cod penal cu
aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 215 al.1, 2 si 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2
Cod penal, art. 10 din Legea nr. 87/1994 în condiţiile art.9 al.1 lit.c din Legea nr.
241/2005 cu aplicarea art. 13 Cod penal, toate cu aplic.art. 33 lit.a Cod penal; M.C. ,
pentru săvârşirea infracţiunilor prev.de art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003, art. 290 Cod
penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 215 al.1 , 2 şi 5 Cod penal, cu aplicarea
art. 41 al.2 Cod penal, art. 10 din Legea nr. 87/1994 în condiţiile art. 9 al.1 lit.c din
Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit.a Cod
penal; C.V. , pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 al.1 din Legea nr.
39/2003, art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 215 al. 1, 2 si 5
Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 10 din Legea nr. 87/1994 în
condiţiile art.9 al.1 lit.c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 Cod penal, toate
cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal; A.C.D. , pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute
de art. 7 al.1 din Legea nr.39/2003 cu aplicarea art. 37 lit.b cp, art. 290 Cod penal cu
aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal, art. 215 al.1, 2 şi 5
Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal, art.
10 din Legea nr. 87/1994 în condiţiile art.9 al.1 lit.c din Legea nr. 241/2005, cu
aplicarea art. 13 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal, toate cu aplicarea art.
33 lit.a Cod penal .
În actul de sesizare al instanţei se reţine în esenţă că, inculpatul D.C.O. a iniţiat
un grup infracţional organizat care a activat în perioada oct.2004 – oct.2005, la acest
grup aderând şi inculpaţii M.C. , A.C.D. şi C.V. .
Se mai reţine că cei 4 inculpaţi au produs documente de contabilitate primară
(facturi, chitanţe şi deconturi TVA) false, cu ajutorul cărora au indus în eroare
organele DGFP Argeş, în mod repetat, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale,
înşelând statul cu suma totală de 1.586.624 lei reprezentând TVA încasat ilegal.
În aceeaşi perioadă, se mai reţine că cei 4 inculpaţi au întocmit necorespunzător
documente primare şi au acceptat astfel de documente contabile în scopul împiedicării
verificării financiar – contabile, diminuând veniturile sau sursele impozabile.
Din actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:
Inculpatul D.C.O. este asociat şi administrator al SC D.C.I. SRL Piteşti, firmă
înfiinţată la 08.08.2002 (f.584 vol.II instanţă) ce funcţionează şi în prezent.
Inculpatul M.C. este asociat şi administrator la SC U.C. 2000 SRL Mioveni,
societate înfiinţată la 20.10.2000 şi radiată la 14.10.2008 (închiderea procedurii
falimentului) cât şi la SC L.C.F. SRL Mioveni, societate înfiinţată la 14.11.2001. Părţile
sociale deţinute de inculpat au fost cesionate în baza contractului nr.5/18.04.2001
(f.859) faţă de această societate deschizându-se procedura de insolvenţă (f.862).
Inculpata C.V. este asociat şi administrator la SC A.T. SRL Strehaia, societate
înfiinţată la 28.04.2005 şi radiată la 15.01.2009 (f.590) precum şi la SC E.T.A. SRL
Piteşti, înfiinţată la 25.07.2005 şi faţă de care s-a deschis procedura de insolvenţă
(dosar nr.718/1259/2010 al Tribunalului Comercial Argeş – f.832).
Inculpatul A.C.D. a fost asociat şi administrator al SC D.T.S. 2004 SRL
Piteşti, societate înfiinţată la 15.06.2004 (f.588) dar care începând cu 24.08.2005 îi are
ca asociaţi şi administratori pe numiţii M.C. şi R.G. .
Prima infracţiune reţinută în sarcina celor 4 inculpaţi este cea prevăzută la art.7
alin.1 din Legea 39/2003.
Se reţine că inculpatul D.C.O. a iniţiat constituirea unui grup infracţional
organizat care a activat în perioada oct.2004 – oct.2005, la care au aderat ceilalţi 3
inculpaţi M.C. , C.V. şi A.C.D. .
Iniţiativa şi modul în care s-a format grupul infracţional sunt descrise în pag.6-9
din actul de sesizare a instanţei.
Se reţine că în perioada 2001 – 2004, aducând pagube mari statului şi unor
persoane juridice, prin acte de comerţ ilegale, fapt ce a condus la cercetarea sa şi în alte
cauzei şi dorind în continuare să înşele statul prin deduceri ilegale de TVA, inculpatul
D.C.O. a trebuit să organizeze un grup infracţional, care să acţioneze conform
planului imaginat de el.
Se reţine că a abordat-o pe inculpata C.V. şi a racolat-o în grupul său datorită
tipului de afaceri comerciale de care se ocupa (comercializare repere industriale şi
diferite utilaje), solicitându-i chiar să înfiinţeze în 2005 cele 2 societăţi comerciale SC
AD T. SRL Strehaia şi SC E.T.A. SRL Piteşti.
Tot în acest scop l-a racolat şi pe inculpatul M.C. care era specialist în deduceri
ilegale de TVA (fiind cercetat şi în alte cauze) şi care nu mai avea nicio şansă de a
face astfel de ilegalităţi deoarece DGFP Argeş îi depistase metodele de operare.
Deşi era în cercetări penale, tot pentru astfel de fapte, inculpatul A.C.D. a fost
atras în grupul infracţional al lui D. , care după ce şi-a încasat suma de bani cuvenită,
la data de 26.08.2005, a cesionat părţile sociale ce le deţinea în firma sa şi a plecat din
ţară.
Situaţia de fapt în ce priveşte pretinsa comitere a infracţiunilor de fals în
înscrisuri sub semnătură privată, înşelăciune şi evaziune fiscală , este redată în actul de
sesizare a instanţei începând cu pct.A1 (pag.15 şi urm.).
A.1. Astfel, se reţine că, fără însă a se putea verifica sursa primară, inculpatul
M.C. a primit în anul 2003, pentru SC U.C. 2005 SRL, scule vechi, scoase din uz,
constând în tarozi, burghie de filetat, freze, alezoare, pe care le-a înstrăinat către SC
L.C.F. SA Mioveni, administrată tot de el, cu facturile fiscale, seriile AG-ACB
nr.8708843/25.05.2004 în valoare de 21.037.459.030 lei, 8708844/25.05.2004 în
valoare de 32.553.997.000 lei, 8708845/25.05.2004 în valoare de 7.417.270.000 lei,
2152567/04.08.2004 în valoare de 41.798.595.300 lei.
Apoi inculpatul M.C. a întocmit o singură factură fiscală seria AG VDT cu
nr.5179809/28.11.2004 prin care înstrăina bunurile intrate în firma sa, către SC
E.L.I.E. SRL Târgovişte, administrată de inculpatul D.C.O., practicând acelaşi preţ de
livrare ca cel de achiziţie.
Apoi, inculpatul D. a întocmit facturile cu seriile DD VEV nr.07102001/02
DIN 17.05.2005, 07102002/17.05.2005 prin care livra marfa cumpărată către SC A.T.
SRL Strehaia, administrată de inculpata C.V. .
Aceasta, la rândul său, a produs 5 facturi seria MH VEH cu numerele
nr.2889752 până la 2889756 din 18.05.2005, potrivit cărora marfa a fost livrată către
SC D.C. INT SRL Piteşti, administrată de inculpatul D.C.O. .
În continuare, inculpatul D. a întocmit facturile de export cu seriile AG VDZ
nr.691315, 6913152/26.05.2005 prin care livra marfă către SC R.I. INC din oraşul
Dover statul Delaware.
Pentru a se verifica circuitul faptic dar şi al documentelor ce au stat la baza
livrărilor şi aprovizionărilor de mărfuri, fără a se face aprecieri subiective asupra
acestora, de natura celor inserate în actul de sesizare al instanţei, s-a dispus şi efectuat
în cauză un raport de expertiză contabilă, având mai multe obiective, răspunsurile la
acestea urmând a fi redate pe măsură ce impune dezvoltarea situaţiei de fapt cu care
instanţa a fost învestită.
Lanţul tranzacţiilor dezvoltat la pct.A1 a fost cenzurat şi analizat în expertiza
contabilă, răspunsurile la obiectivele nr.1-8 fiind elocvente în cauză.
S-a constatat astfel că livrările efectuate de SC U.C. 2000 SRL Mioveni , cât şi
aprovizionările de către SC L.C.F. SRL Mioveni au fost făcute pe bază de documente
care îndeplinesc condiţiile pentru înregistrare la contabilitate, s-a efectuat transferul de
proprietate existând note de recepţie şi constatare de diferenţe. Documentele au fost
înregistrate la SC L.C.F. SRL mai târziu în evidenţa contabilă, nerespectând prev.Legii
82/1991 – legea contabilităţii, potrivit cărora documentele se înregistrează în evidenţa
contabilă sistematic şi cronologic.
Tranzacţia între SC L.C.F. SRL şi SC E.L.E. Târgovişte a fost făcută pe bază de
documente legale (contract de vânzare cumpărare, factură şi recepţie), tranzacţia fiind
înregistrată în evidenţa contabilă şi în decontul de TVA a ambelor societăţi.
Din adresa nr.83327/28.09.2010 emisă de DGFP Argeş, solicitată de expert, a
rezultat că societatea administrată de inculpatul M.C. nu a primit în anul 2004 ,
rambursări de TVA şi a avut relaţii contractuale şi cu alte societăţi menţionate la
obiectivul 2 din expertiză.
De asemenea, s-a constatat că documentele de livrare către SC A.T. SRL
Strehaia şi mai apoi către SC D.C.I. SRL Piteşti, îndeplinesc condiţiile prevăzute de
art.155 din Legea 571/2003, pentru înregistrare în contabilitate şi în baza lor s-a făcut
transferul de proprietate.
S-a mai constatat că cele 5 facturi emise de SC A.T. SRL Strehaia au fost
înregistrate în evidenţa contabilă a societăţii iar conform decontului
nr.1943/25.07.2005 depus la Administraţia Fiscală Strehaia , societatea a declarat la
fisc obligaţia privind TVA-ul.
Un al doilea ciclu de activităţi ilicite desfăşurat de inculpat este redat în actul de
sesizare a instanţei începând cu pag.21 pct.B, scopul inculpaţilor fiind tot acela de a
obţine deduceri ilegale de TVA.
B. Astfel, inculpata C.V. a achiziţionat de la SC U.M. FILIAŞI SA o maşină de
găurit şi una de frezat pentru SC A.T. SRL Strehaia, utilaje ce au fost obţinute la
valoarea totală de 106.101.293 lei ROL, conform facturii fiscale DJ VDU –
9205678/28.06.2005 (f.232 vol.I).
Aceste bunuri sunt vândute cu factura fiscală MH VEH 2889758/28.06.2005
(f.231 vol.I) către SC D.T.S. 2004 SRL, ridicându-se preţul la 36.848.070.000 lei ROL.
Această societate le înstrăinează către SC D.C.I. cu factura AG VEA
7212225/29.06.2005 (vol.I f.222) cu preţul de 37.216.765.292 lei ROL.
Această firmă, prin administratorul D.C.O. întocmeşte factură de livrare către
SC R.I. INC
Din răspunsurile la obiectivele 9-10 din expertiză, rezultă că achiziţiile au avut la
bază documente legale, ele fiind evidenţiate în evidenţa contabilă a tuturor firmelor
angrenate în lanţul comercial, SC D.T.S. SRL declarând la fisc obligaţiile fiscale ce au
derivat din această tranzacţie economică.
Cel de-al treilea ciclu de activităţi ilicite desfăşurat de inculpaţi este descris la
pct.C (pag.23 şi urm.) în actul de sesizare a instanţei.
C. Se reţine că administratorul SC T.H. SRL Suseni Argeş – învinuitul I.F. , a
aflat că SC A.D. SA scoate la vânzare diferite repere uzate moral, defecte , la preţuri
mici.
În perioada febr.-iunie 2005 acesta a cumpărat produse de peste 1.600.000.000
lei ROL pe care le-a depozitat într-un garaj ce a aparţinut CAP Stâlpeni Argeş.
Cu ajutorul prietenului său – A.S.A.M.G. – administrator la SC S.C.L. SRL
Piteşti a încercat să găsească clienţi spre a vinde bunurile achiziţionate, cunoscând-o
astfel pe inculpata C.V. .
La data de 28.07.2005 aceasta a achiziţionat în baza facturilor de livrare AG
VDU nr.1941559, 1941561 şi 19415558 diverse tipuri de pompe în valoare totală de
894.154.100 lei ROL.
Această sumă a fost plătită cu un bilet la ordin emis de SC P.I.T. SRL Piteşti
administrată de învinuitul T.M. , girat la rândul său de SC D.C.I. SRL.
Inculpata C.V. a vândut apoi bunurile către SC D.C.I. SRL, cu factura fiscală
AG VDZ nr.7067651 cu preţul de 41.649.990.000 lei.
În final, firma administrată de inculpatul D.C.O. a întocmit factura fiscală AG
VDZ 6913154/29.07.2005 pentru livrarea produselor către R.I.I.D.D. .
Se constată astfel că, veriga finală în livrarea mărfurilor către cele 3 exporturi a
fost SC D.C.I. SRL Piteşti – administrată de inculpatul D.C.O. şi pentru a se constata
dacă s-a respectat metodologia de export şi dacă exportul a fost finalizat, trebuie
precizat că, de la data de 26.05.2005 şi până la 29.07.2005 când acesta au durat, erau în
vigoare prevederile Legii 141/24.07.1997 valabilă până la 27.06.2006, când a fost
abrogată prin Legea 86/2006.
Potrivit acestor disp.legale „regimul de expert constă în scoaterea definitivă a
mărfurilor româneşti de pe teritoriul României. Liberul de vamă la expert se acordă
cu condiţia ca mărfurile în cauză să părăsească teritoriul României în aceeaşi stare în
care acestea se aflau în momentul înregistrării declaraţiei vamale de export.
Primul export către R.I. INC Dover Delaware cu destinaţie P.I.L.L.N. s-a făcut
în baza declaraţiei vamale 35601/26.05.2005, transportul ajungând în P.L.P.I.L.
Nigeria. A fost întocmită factura externă (invoice) nr.1 în valoare de 631.893,46 USD
precum şi lista coletelor (Packing List) nr.1, produsele părăsind teritoriul României.
Cel de-al doilea export, în baza declaraţiei vamale 45936/29.06.2005, pleacă
către R.I. INC Dover cu destinaţia PORT LAGOS pentru SC P.I.L.L. Nigeria, dar
este întors în Portul Constanţa, după ce a fost oprit la Barcelona.
A fost întocmită factura externă (invoice) nr.2, dar produsele au fost returnate
deoarece exportatorul SC D.C.I. nu a întocmit documentul „Clear Report Of
Inspection (CRI) necesar descărcării la destinaţie a containerului.
Cu adresa nr.146/11.01.2006 emisă de SC Z.S. SRL Bucureşti către
Comisariatul Regional Argeş al Gărzii Financiare, se confirmă faptul că inculpatul D.
a fost anunţat cu adresa nr.2280/27.09.2005 că marfa (exportul 2) a fost reţinută la
Barcelona şi returnată la Constanţa, aspect recunoscut de acesta, care a declarat că nu
avea cunoştinţe de necesitarea întocmirii documentului respectiv, iar acesta nu a mai
putut fi realizat şi exportul finalizat, datorită blocării mărfii la cererea Gărzii Financiare
Argeş.
Şi cel de-al treilea export are aceeaşi destinaţie, sens în care se întocmeşte
declaraţia vamală nr.55304/29.07.2005 şi factura externă (invoice) nr.3, dar marfa a
rămas în portul Constanţa, întrucât nu s-au dat instrucţiuni de încărcare pe navă.
Se pune astfel întrebarea care este regimul vamal şi fiscal al mărfurilor aflate în
zona liberă a portului Constanţa.
Potrivit art.16 din Legea 84/1992 şi art.126 din Legea 141/1997 mărfurile
româneşti pot fi introduse în zona liberă, cu respectarea condiţiilor stabilite pentru
exportul de mărfuri, iar staţionarea acestora nu este limitată în timp, zona liberă fiind
liberă de taxe (obiectiv nr.15).
De asemenea, se pune întrebarea dacă DGFPS a respectat dispoziţiile legale în
ce priveşte rambursările de TVA şi care sunt obligaţiile fiscale către bugetul de stat.
În baza decontului de TVA nr.36267/07.06.2005 întocmit în conformitate cu
evidenţa contabilă pentru luna mai 2005 (primul export) SC D.C.I. SRL declară
fiscului un TVA deductibil de 3.294.463.191 lei ROLşi un TVA colectat de 0 lei,
rezultând astfel un TVA cu sold negativ (de recuperat) de 3.294.463.191 lei pentru
care îşi exprimă opţiunea de rambursare.
Întrucât acest TVA provine din facturile emise de SC A.T. SRL Strehaia , s-a
efectuat un punctaj între evidenţele contabile ale celor 2 societăţi, iar prin procesul
verbalnr,13115/27.06.2005 emis de DGFP Mehedinţi se constată că TVA-ul aferent
celor 5 facturi emise de SC AD T. SRL Strehaia către SC D.C. SRL este de
3.293.067.227 lei şi este înscris în jurnalul de vânzări.
În baza decontului nr.2877/07.07.2005 (al doilea export), SC D.C. SRL declară
fiscului un TVA deductibil de 594.858 lei RON şi un TVA colectat de 0 lei,
exprimându-şi opţiunea de rambursare.
Acest TVA provenind din achiziţii mărfuri de la SC D.T.S. 2004 SRL, s-a
efectuat un punctaj între cele 2 societăţi, iar prin procesul verbal nr.12585/15.07.2005
DGFP Argeş a constatat că factura în baza căreia s-a aprovizionat cu marfă a fost
înregistrată în evidenţa contabilă.
În baza decontului nr.51912/12.08.2005 (export 3) , SC D.C. SRL îşi exprimă
opţiunea de rambursare pentru suma de 665.651 lei RON, iar cum mărfurile fuseseră
achiziţionate de la SC E.T.A. SRL Piteşti, s-a efectuat un punctaj la această societate
soldat cu procesul verbal nr.13046/23.08.2005 al DGFP Argeş, în care s-a constatat
că factura fusese înregistrată în contabilitatea furnizorului.
Se constată astfel că rambursările TVA către SC D.C. SRL au respectat
prevederile Legii 571/2003 şi OMFP nr.1846/2003 privind facilităţile acordate la
livrările la export.
La obiectivul nr.29 din expertiză se răspunde şi la o întrebare esenţială în cauză
şi anume în ce măsură această societate ar fi mai avut dreptul de deducere aferent
mărfurilor, dacă mărfurile nu ar fi fost exportate.
Se concluzionează că şi în cazul în care SC D.C. SRL ar fi rămas cu marfa pe
stoc, ar fi avut dreptul de deducere fiscală şi ar fi putut beneficia, conform legii de
rambursarea soldului negativ de TVA dacă mărfurile ar fi fost destinate în folosul
unor operaţiuni taxabile în conformitate cu art.145 alin.2 Cod fiscal.
Se reţine în actul de sesizare al instanţei că rambursările de TVA sunt ilegale
întrucât cei 4 inculpaţi au produs documente de contabilitate primară (facturi, chitanţe
şi deconturi TVA) false cu ajutorul cărora s-a reuşit înşelarea statului.
Elementul material al infracţiunii de fals prev.de art.290 Cod penal, este
constituit din 2 acţiuni care sunt executate succesiv: în primul rând , falsificarea
înscrisului sub semnătură privată, prin contrafacerea scrierii ori subscrierii sau prin
alterarea lui în orice mod, urmată , în al doilea rând, de folosirea înscrisului falsificat
ori încredinţarea sa, spre folosire altei persoane.
Aşa cum s-a menţionat şi anterior, din expertiza contabilă rezultă că toate
aprovizionările s-au făcut pe bază de documente care îndeplinesc condiţiile pentru
înregistrare în contabilitate, nepunându-se în nici un mod problema „alterării” în
vreun mod a acestora, iar faptul că în circuitul comercial, s-a practicat acelaşi preţ al
mărfurilor sau unul majorat, ţine doar de înţelegerea contractuală a părţilor şi de
executarea contractului.
Se reţine, faţă de inculpatul D.C.O. că a creat pe calculatorul personal un
document intitulat „Agrement for the internaţional sale of Goods” (contract de
comerţ internaţional de bunuri), redactat în limba engleză, în care figura în calitate de
vânzător SC D.C.I. SRL iar în calitate de cumpărător SC R.I. INC DORES statul
Delaware, reprezentată de administratorul său A.M.C. .
Cu acest document, inculpatul D. demonstra că are comandă pentru
export,depunându-l în copii legalizate la dosarele fiscale pentru deducere de TVA.
Prin rechizitoriu se reţine că acest document este contrafăcut ca şi celelalte
documente pentru export, fapt contrazis însă de originalele şi copiile certificate ale
acestora, depuse de inculpat la dosar – f.886 şi urm.
Faţă de inculpatul M.C. , în actul de sesizare (f.16-17), se reţine că a întocmit în
fals un contract de cesiune autentificat la notarul public V.M. sub nr.3601/24.10.2000,
prin care acesta, împreună cu soţia sa, cesionau părţile sociale lui T.A. (f.23 vol.X),
actul adiţional autentificat la acelaşi notar public sub nr.-3600/24.10.2000, prin care
era cooptat la SC U.C. 2000 SRL, cetăţeanul iraqian (f.58 vol.X), un document intitulat
„împuternicire”, neautentificat (f.59 vol.X).
Se reţine că toate actele au fost plăsmuite de inculpat, aspect ce rezultă chiar din
expertiza grafoscopică efectuată în cursul urmăririi penale care a concluzionat că
scrisul şi semnăturile de pe documente îi aparţin inculpatului şi soţiei sale.
Cu privire la aceste acte false, instanţa nu a fost sesizată, întrucât ele exced
perioadei infracţionale (oct.2004 – oct.2005) pentru acestea constatându-se de către
organul de urmărire penală, intervenită prescripţia răspunderii penale.
Nefiind realizată latura obiectivă a infracţiunii de fals în înscrisuri sub
semnătură privată, nu se poate constata astfel nici mijlocul fraudulos de înşelare a
statului cu ocazia solicitării şi obţinerii TVA-ului, astfel încât în baza art.10 lit.d Cod
pr.penală se va dispune achitarea celor 4 inculpat cu privire la infracţiunile prev.de
art.290 cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal şi art.215 alin.1, 2, 5 cod penal cu
aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
Cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală prev.de art.10 din Legea 87/1994,
în cond.art.9 alin.1 lit.c din Legea 241/2005 cu aplic.art.13 Cod penal, constând în
aceea că inculpaţii au întocmit necorespunzător documente primare, acceptând
totodată astfel de documente contabile în scopul împiedicării verificării financiar –
contabile, diminuând veniturile sau sursele impozabile, instanţa constată, din
expunerea rechizitoriului că, situaţia este redată la pag.28 şi urm. Se reţine că, pentru a
da o aparenţă de legalitate fraudei puse la cale şi pentru a nu rămâne descoperiţi cu
TVA-ul pe care trebuia să-l dea statului, inculpaţii au conceput o schemă ingenioasă
de a elimina prin compensare obligaţiile datorate bugetului statului.
În acest scop, se reţine că inculpatul D.C.O. a obţinut de la SC T.P.G. SRL
Bucureşti – firmă „fantomă” un număr de 5 facturi fiscale, în valoare totală de
8.431.516,66 lei, care atestau livrarea către SC D.C.I. SRL Piteşti a unor repere
electrotehnice (facturi nr.7645928, 7645929, 7645932, 7645933, 7645934/30.08.2005),
în baza cărora a întocmit acte de livrare către SC E.T.A. SRL Piteşti, SC D.T.S. 2004
SRL şi SC AD T. SRL Strehaia.
Se reţine astfel că livrările au fost fictive, avându-se în vedere faptul că firma
SC P.G. SRLera „fantomă”.
Derularea unor activităţi comerciale nu incumbă şi obligaţia unui agent
economic de a-l verifica pe partenerul de afaceri din punct de vedere al „legalităţii”, pe
acesta neinteresându-l decât „aparenţa” legalităţii existenţei şi funcţionării acestuia,
astfel încât, orice aspect de nelegalitate a unei societăţi comerciale nu-i poate fi
opozabil partenerului său de afaceri.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât, chiar în rechizitoriu, se reţine că martora L.A.
(audiată şi în faţa instanţei – f.474), a recunoscut că ea a produs documentaţia falsă de
cesiune a SC T.P.G. SRL de la cetăţeanul român C.O. către cetăţenii pakistanezi
Z.H.P. şi S.J.T. , cauza fiind disjunsă cu privire la aceasta.
Astfel, nu se poate vorbi de întocmirea necorespunzătoare sau acceptarea unor
astfel de documente contabile, inculpaţii neîmpiedicând verificările financiar-
contabile ale societăţilor pe care le administrează, cu ocazia verificărilor la locul de
depozitare, organele de poliţie constatând chiar existenţa unora dintre reperele
achiziţionate de la SC T.P.G. SRL (f.226 vol.IX).
Faptul că valoarea acestora, în realitate este mai mică decât cea trecută în acte
nu conduce la diminuarea veniturilor sau surselor impozabile, ci dimpotrivă la mărirea
acestora, iar preţul este unul din elementele negociabile ale oricărui contract comercial,
fără a putea fi cenzurat ca „exorbitant” de niciun organ al statului.
În consecinţă, nu sunt întrunite elementele constitutive nici ale acestei
infracţiuni, impunându-se achitarea inculpaţilor în baza art.10 lit.d Cod pr.penală.
Faţă de această situaţie de fapt expusă, instanţa urmează a analiza existenţa
infracţiunii de grup infracţional prev.şi ped.de art.7 alin.1 din Legea 39/2003.
Analizând elementele constitutive ale infracţiunii prev.de art.7 din Legea
39/2003, arătăm că latura obiectivă a acesteia constă în acţiunea de a iniţia şi de a
constitui un grup infracţional fie de aderare sau sprijinire a acestuia.
Constituirea implică asocierea şi înţelegerea mai multor persoane în scopul de a
fiinţa în timp şi de a pregăti şi organiza infracţiuni prevăzute de lege.
Iniţierea presupune nu numai concepţia, ci şi activităţi de materializare a ideii,
respectiv lămurire, întruniri, consfătuiri, planuri , etc.
Aderarea la grup se realizează prin exprimarea consimţământului expres al unei
persoane de a face parte din structura infracţională, în timp ce sprijinirea grup
presupune furnizare de asistenţă, ajutor sau sfaturi în vederea săvârşirii infracţiunilor.
Sub aspectul laturii subiective, trebuie arătat că fapta este săvârşită cu intenţie
directă, aceasta trebuind să fie calificată de scop cel puţin din 2 considerente:
- persoana trebuie să ştie şi să fie de acord cu înfiinţarea, aderarea şi sprijinirea
grup, ştiind că trebuie să fie comise infracţiuni grave;
- trebuie să urmărească obţinerea de foloase sau avantaje materiale.
Pentru a fi în prezenţa unui grup infracţional organizat, este necesar a fi
îndeplinite în mod cumulativ 2 condiţii şi anume:
- în primul rând, este necesar ca grupul să fie format din 3 sau mai multe
persoane şi să funcţioneze pe o anumită perioadă de timp şi în mod coordonat.
Cu privire la modul coordonat de funcţionare, este nevoie ca în cadrul grupului
să existe o subordonare ierarhică, prestabilită, în sensul că trebuie prevăzut rolul
fiecărui membru în parte în comiterea infracţiunii. De asemenea, caracterul coordonat
presupune planificare, organizare, control cât şi procurarea de instrumente, mijloace
specifice, folosirea de combinaţii, etc.
- o a doua condiţie esenţială pentru existenţa grupului infracţional, este aceea că
el nu trebuie să aibă un caracter ocazional, ci să fie constituit pe baza unui studiu
prealabil care să aibă în vedere anumite calităţi, însuşiri şi specializări ale membrilor
acestuia. În fapt, grupul trebuie să aibă o structură determinată, adică să aibă anumite
componente cu sarcini complementare în realizarea activităţii infracţionale, o aşa zisă
diviziune a muncii în cadrul unei ierarhii cu roluri prestabilite şi reguli de comportare
specifice unei unităţi structurate.
În speţă, se reţine că inculpatul D.C.O. a iniţiat (conceput) un grup
infracţional în care i-a atras şi racolat pe ceilalţi 3 inculpaţi.
Pornind de la modul cum s-au derulat activităţile comerciale între firmele
administrate de inculpaţi (M. – D. – C. – D. – primul export; C. – A. – D. – al
doilea export, C. – D. - al treilea export), se poate observa că nu se poate vorbi de o
structură organizată, de o diviziune a muncii, cu excepţia firmelor inculpaţilor D. şi C.
care au fost angrenate în cele 3 lanţuri comerciale, cele ale inculpaţilor M. şi A. ,
nefiind implicate decât într-un ciclu comercial.
Derularea unor tranzacţii comerciale , chiar între aceiaşi parteneri de afaceri, nu
implică automat existenţa unui grup infracţional, căci acesta presupune o structură
organizatorică, cu organism de control, o coeziune între membrii săi bazată pe
subordine ierarhică . Pe de altă parte, durata în care grupul activează trebuie să fie una
îndelungată, iar această necesitate nu ţine în mod necesar de natura faptelor propuse
spre a fi săvârşite, ci continuitatea este cea care demonstrează caracterul deosebit de
periculos al acestei forme de asociere.
Nefiind realizată nici latura obiectivă dar nici cea subiectivă a infracţiunii,
urmează ca în baza art.10 lit.a Cod pr.penală, să se dispună achitarea inculpaţilor.
Situaţia de fapt reţinută de instanţă a avut în vedere documentele contabile ale
societăţilor administrate de inculpaţi, documente bancare, documentele de control ale
organelor de specialitate, declaraţiile martorilor, concluziile expertizei contabile
efectuate în cursul cercetării judecătoreşti, declaraţiile inculpaţilor. Aceştia din urmă nu
au recunoscut comiterea niciuneia dintre infracţiunile pentru care au fost trimişi în
judecată, apreciind că toate operaţiunile comerciale sunt legale, declaraţiile date în
cursul urmăririi penale sau cu ocazia soluţionării propunerii de arestare preventivă
fiind menţinute în faţa instanţei – f.394, 395, 396, 566.
Cât priveşte latura civilă a cauzei, se constată că ANAF prin DGFP Argeş (f.45)
s-a constituit parte civilă cu suma de 1.582.126 lei, reprezentând debit la care se
adaugă dobânzile de întârziere şi penalităţi, acesta reprezentând TVA încasat ilegal de
către inculpaţi prin intermediul societăţilor pe care le administrează, în calitate de părţi
responsabile civilmente.
Inexistenţa laturii obiective a infracţiunii de înşelăciune , în raport de care s-a
formulat acţiunea civilă, conduce la inexistenţa temeiului tragerii la răspundere civilă a
inculpaţilor şi părţilor responsabile civilmente, astfel încât, în baza art.14 şi art.3446
Cod pr.penală se va respinge acţiunea civilă.
În vederea asigurării recuperării prejudiciului, în cursul urmăririi penale s-a
dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaţilor însă măsura nu a
putut fi adusă la îndeplinire din lipsă de bunuri aflate în patrimoniul acestora (f.147,
149, 150, 161 – 164 vol.12).
Singura excepţie a reprezentat-o inculpatul D.C.O. şi partea responsabilă SC
D.C.I. Piteşti, faţă de care prin ordonanţele nr.8S(P/2006 din 27.03.2007 (f.134-136)
s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor acestora, respectiv a
celor identificate prin procesul verbal aflat la f.138 autoturism Suzuki Carry cu nr.de
înmatriculare (...) proprietatea inculpatului D. şi autoturismul Opel Astra cu nr.de
înmatriculare (...) proprietatea SC D.C. SRL.
În baza art.169 şi art.353 Cod pr.penală, se va dispune ridicarea măsurii
asigurătorii faţă de soluţia pronunţată pe latura civilă şi corelativ se va respinge
capătul de cerere formulat de partea civilă privind instituirea măsurilor asigurătorii.
Instanţa mai constată că pe parcursul procesului penal faţă de inculpaţi au fost
luate măsuri preventive astfel:
- măsura obligării de a nu părăsi ţara pentru 30 de zile, prin ordonanţa din
12.05.2006 a procurorului (f.33 vol.12), măsură încetată de drept , faţă de inculpatul
D.C.O. ;
- măsura obligării de a nu părăsi ţara pentru 30 de zile, prin ordonanţa din
25.05.2006 a procurorului (f.64 vol.12), faţă de inculpatul M.C. , revocată prin
încheierea nr.36/05.06.2006 a Tribunalului Argeş (f.73 vol.12).
- reţinerea de 24 ore pentru inculpaţii D.C.O. , M.C. şi C.V. din 28.03.2007
(propunerea de arestare preventivă fiind respinsă prin încheierea
nr.37/CC/29.03.2007 pronunţată în dosar nr.876/109/2007 al Tribunalului Argeş,
definitivă prin decizia penală nr.195/R/30.03.2007 a Curţii de Apel Piteşti.
- prin încheierea nr.37/CC/29.03.2007 s-a dispus arestarea preventivă a
inculpatului A.C.D. pentru 30 de zile, emiţându-se mandatul de arestare
nr.876/109/2007 din 29.03.2007, în lipsă, acesta fiind pus în executare la 19.06.2008
(f.72 dosar 876/109/2007) după ce a fost depistat şi încarcerat în Italia la 11.04.2008
(f.69).
Inculpatul a fost liberat prin încetarea măsurii arestării preventive la data de
27.04.2009 prin decizia penală nr.277/R/2009 a Curţii de Apel Piteşti (f.855).
Raportat la obiectul cauzei, se reţine că inculpaţii C.V. (f.847) şi M.C. (f.849)
nu au antecedente penale, inculpatul D.C.O. are antecedente penale (f.853) iar
inculpatul A.C.D. este recidivist conform art.37 lit.b cod penal (f.851), astfel încât faţă
de acesta din urmă şi în raport cu toate infracţiunile deduse judecăţii, se va face
aplicarea disp.art.37 lit.b cod penal.
Văzând şi disp.art.189 şi urm.Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
În baza art 11 pct 2 lit a rap la art 10 lit a C.p.p. achită pe inculpaţii D.C.O. ,
fiul lui (...), născut la data de (...), domiciliat în (...), CNP (...), M.C. , fiul lui (...), născut
la data de (...), domiciliat în (...), CNP (...), cu reşedinţa în (...), C.V. fiica lui (...),
născută la data de (...), domiciliată în (...) CNP (...) şi A. D.C. fiul lui (...), născut la
data de (...), domiciliat în (...), CNP (...) pentru infracţiunea prev de art 7 alin 1 din Lg
39/2003, cu aplicarea art 37 lit b C.p. doar faţă de inculpatul A. D.C. .
În baza art 11 pct 2 lit a rap la art 10 lit d C.p.p. achită pe inculpaţii D.C.O. ,
M.C. , C.V. şi A. D.C. pentru infracţiunile prev de art 290 C.p. cu aplic art 41 alin 2
C.p. ; art 215 alin 1,2 şi 5 C.p. cu aplicarea art 41 alin 2 C.p.; art 10 din Lg 87/1994 în
condiţiile art 9 alin 1 lit c din Lg 241/2005 cu aplicarea art 13 C.p.; cu aplicarea art 37
lit b C.p. doar faţă de inculpatul A. D.C. pentru toate infracţiunile.
Dispune ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor inculpatului
D.C.O. şi al SC D.C.I. SRL instituit prin ordonanţele nr 8S/P/2006 din 27.03.2007 şi
identificate conform procesului verbal din 28.03.2007 ( fila 134-138, volum 12).
Respinge acţiunea civilă promovată de partea civilă ANAF Bucureşti prin
DGFP Argeş .
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul avocat oficiu I.D. în cuantum de 250 lei conform împuternicirii
avocaţiale nr 2060/30.04.2007 se suportă din fondurile MJ, iar onorariul avocat oficiu
P.V. în cuantum de 300 lei conform împuternicirii avocaţiale nr 936/01.03.2010 se
suportă din fondurile MJ.
Cu apel în 10 zile de la pronunţare pentru inculpaţi, pentru partea responsabilă
civilmente SC D.C. SRL INTL şi în 10 de la comunicare pentru partea civilă şi pentru
SC L.C.F. SA prin lichidator SCP M.S.I. şi pentru SC E.T.A. SRL , prin administrator
judiciar provizoriu E.S.I. .
Pronunţată în şedinţa publică de la 15 Iulie 2011, la Tribunalul Argeş secţia
penală.
12
Curtea de Apel Ploiești
Infracţiuni prevăzute în legi speciale. Portul fără drept, în public, a unui obiect confecţionat pentru lovire. Reţinere separată de infracţiunea de lovire.
Judecătoria Iași
Competenta materiala. cerere de asistenta juridica internationala - comisie rogatorie (audiere martori)
Tribunalul Buzău
PENAL.Art.278/1 cod proc.penală Desfiinţare în recurs a ordonanţei parchetului
Tribunalul Arad
Trafic de influenţă
Judecătoria Caracal
Conducerea unui autoturism fara permis de conducere