Raspunderea civila delictuala a comitentului pentru fapta prepusului. Conditii pentru existenta raportului de prepusenie.

Sentinţă penală 77 din 05.02.2009


Prin sentinta penala nr. 411/P/21.11.2007 pronuntata de Judecatoria Mangalia în dosarul nr.  504/254/2006 ( dosar nr. vechi R 349/2006 ) s-au dispus urmatoarele:

În temeiul art. 184 alin. (2) si (4) din Codul penal cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) si c) din Codul penal raportat la art. 76 alin. (1) lit. e) din Codul penal condamna pe inculpatul B. T., fara antecedente penale, la pedeapsa de doua luni închisoare pentru savârsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa.

În temeiul art. 71 alin. (1) - (3) din Codul penal interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) si c) din Codul penal pe durata executarii pedepsei principale.

În temeiul art. 81 alin. (1) din Codul penal, suspenda conditionat executarea pedepsei aplicate inculpatului pe o durata de 2 ani si 2 luni, termen de încercare stabilit în conditiile art. 82 alin. (1) din Codul penal.

În temeiul art. 71 alin. (5) din Codul penal suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei închisorii.

În temeiul art. 359 alin (1) din Codul de procedura penala atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 din Codul penal a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate.

Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a partii responsabile civilmente SC Luandi Tur SRL.

Respinge actiunea civila formulata în contradictoriu cu partea responsabila civilmente SC Luandi Tur SRL ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Admite în parte actiunea civila formulata de partea civila Gh. E. în contradictoriu cu inculpatul B. T., partea responsabila civilmente Gh. M. - F. si asiguratorul de raspundere civila SC UNITA SA Bucuresti.

În temeiul art. 998 din Codul civil raportat la art. 1000 alin. (3) din Codul civil, la art. 1003 din Codul civil, la art. 49 si la art. 50 din Legea nr. 136/1995, obliga pe inculpatul B. T., pe partea responsabila civilmente Gh. M. - F. si pe asiguratorul de raspundere civila SC UNITA SA Bucuresti sa plateasca partii civile Gh. E., în solidar, suma de 30.000 de lei despagubiri pentru daunele morale.

Respinge ce neîntemeiate celelalte pretentii civile formulate de partea civila Gh. E..

Admite actiunea civila formulata de partea civila Spitalul clinic judetean de urgenta Constanta.

În temeiul art. 998 din Codul civil raportat la art. 1000 alin. (3) din Codul civil, la art. 1003 din Codul civil, la art. 313 din Legea nr. 95/2006 si la art. 49 si art. 50 din Legea nr. 136/1995, obliga pe inculpatul B. T., pe partea responsabila civilmente Gh. M. - F. si pe asiguratorul de raspundere civila SC UNITA SA Bucuresti sa plateasca partii civile Spitalul clinic judetean de urgenta Constanta suma de 3.480 lei despagubiri civile reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de spitalizarea partii vatamate Gheorghe Elena.

În temeiul art. 191 alin. (1) si (3) din Codul de procedura penala obliga pe inculpatul B. T. si pe partea responsabila civilmente Gh. M. - F. sa plateasca statului, în solidar, suma de 1.000 de lei cheltuieli judiciare avansate de acesta în cauza.

În temeiul art. 193 alin. (6) din Codul de procedura penala raportat la art. 274 alin. (3) din Codul de procedura civila micsoreaza onorariul aparatorilor alesi ai partii responsabile civilmente SC Luandi Tur SRL de la 5.500 lei la 3.000 de lei si obliga pe inculpatul B. T. sa plateasca partii responsabile civilmente SC Luandi Tur SRL suma de 4.021,41 lei reprezentând cheltuieli judiciare facute de aceasta.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre prima instanta  a retinut ca inculpatul B. T. are vârsta de 55 de ani, domiciliaza în orasul Navodari, jud. Constanta, nu are ocupatie si nu are antecedente penale, iar partea vatamata Gh. E. locuieste în municipiul Constanta si, în ziua de 18.02.2005, a venit pâna în localitatea 23 August, unde are casa batrâneasca.

În aceeasi zi, în jurul orelor 1100 - 1200, partea responsabila civilmente Gh. M. - F. a venit la domiciliul inculpatului, i-a spus ca soferul pe care îl are angajat la societate este bolnav si ca nu poate sa efectueze transportul muncitorilor de la Mangalia la Constanta în acea zi, solicitându-i inculpatului sa presteze acest serviciu.

Inculpatul a fost de acord, a primit cheile microbuzului de la Gh. M. - F. si, în jurul orelor 1700, a plecat spre Mangalia unde, într-o parcare de lânga Santierul Naval, a gasit microbuzul cu numarul de înmatriculare CT 40 AND în care s-au îmbarcat circa 15 muncitori.

Microbuzul a fost condus de catre inculpatul B. T. dinspre Mangalia catre Constanta, iar, în interiorul localitatii 23 August, când afara deja se înserase si burnita, s-a apropiat de o trecere de pietoni pe care tocmai se angajase partea vatamata Gh. E. cu intentia de a traversa strada din partea stânga a directiei de mers a inculpatului.

Partea vatamata a parcurs pe trecerea de pietoni cele doua benzi de circulatie de pe sensul opus directiei de deplasare a microbuzului condus de inculpat, precum si banda de lânga axul drumului aferenta directiei de deplasare a masinii, însa, când a ajuns pe ultima banda, a fost acrosata cu oglinda retrovizoare si cu flapsul spate din partea stânga a microbuzului.

Urmare a acrosarii sale cu cele doua componente ale microbuzului, partea vatamata a cazut pe carosabil, însa a reusit sa se ridice singura si s-a asezat pe o piatra de la marginea soselei. Inculpatul a oprit masina dupa circa 35 de metri si a venit la partea vatamata, care i-a spus ca are dureri la cap si la un picior. Acesta s-a oferit sa o transporte la spital, însa partea vatamata a refuzat si i-a sunat pe membrii familiei sale, care au condus-o la Spitalul clinic judetean de urgenta Constanta pentru îngrijiri.

În urma acestui accident, partea vatamata Gh. E. a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 90 - 100 de zile de îngrijiri medicale potrivit raportului de constatare medico - legala nr. 114/AC din 04.04.2005 emis de SML Constanta.

Ulterior, prin raportul de expertiza medico - legala nr. 208/AC din 06.06.2007 întocmit de aceeasi institutie, s-a stabilit ca partea vatamata a necesitat internari în vederea extragerii materialelor de osteosinteza, ca prezinta sechele minore ce beneficiaza de tratament recuperator si ca, în functie e aceste constatari si de evolutia starii de sanatate, durata totala a zilelor de îngrijiri medicale este de 120 - 130. De asemenea, s-a aratat ca partea vatamata nu si-a pierdut capacitatea de munca si ca nu se încadreaza într-un grad de invaliditate, dar prezinta o deficienta locomotorie usoara si o incapacitate adaptiva de 30 0/0.

Starea de fapt expusa anterior se fundamenteaza pe declaratiile inculpatului B. T., ale partii vatamate Gh. E. si ale martorilor S. Gh., V. M. si C. T., precum si pe înscrisurile aflate la dosar (proces - verbal de constatare, planse fotografice, schita locului accidentului, certificatul de înmatriculare C00153235T, raportul de constatare medico - legala nr. 114/AC din 04.04.2005 si raportul de expertiza medico - legala nr. 208/AC din 06.06.2007 întocmite de Serviciul de medicina legala Constanta, bilete de iesire din spital, fisa de primire urgente si fisa de cazier judiciar a inculpatului).

Astfel, în declaratiile date atât în cursul urmaririi penale, cât si în faza cercetarii judecatoresti, inculpatul a recunoscut ca, în timp ce conducea microbuzul cu numarul de înmatriculare CT 40 AND si tranzita localitatea 23 August, a acrosat-o pe partea vatamata Gh. E. în momentul în care aceasta traversa soseaua pe trecerea de pietoni. De asemenea, inculpatul a precizat ca numitul Gh. M. - F. este cel care a venit la domiciliul sau, i-a solicitat sa efectueze transportul în ziua de 18.02.2005 si i-a înmânat cheile masinii.

Inculpatul a mai aratat ca, în timp ce se afla pe trecerea de pietoni, partea vatamata i-a facut un semn din cap, pe care el l-a interpretat ca fiind o permisiune de a trece, însa sustinerile sale nu sunt confirmate de nici o alta persoana care a asistat în mod direct si nemijlocit la împrejurarile producerii accidentului (partea vatamata Gh. E. ori martorii V. M. si C. T.).

La rândul sau, partea vatamata Gh. E. a relatat circumstantele în care s-a produs incidentul, dar a negat ca ar fi facut inculpatului vreun semn cu capul care sa poata fi interpretat de acesta ca o permisiune de a trece mai întâi cu microbuzul.

Ambele parti au afirmat ca afara se înserase si ca burnita, iar sustinerile acestora cu privire la conditiile meteorologice din acel moment sunt confirmate de martorii S. Gh., V. M. si C. T. Acesta din urma a mai declarat ca inculpatul s-a oferit sa o conduca la spital pe partea vatamata si ca aceasta a refuzat, infirmând astfel sustinerile partii vatamate în sensul ca inculpatul nu i-a propus sa o ajute din acest punct de vedere.

Procesul - verbal de constatare, plansele fotografice si schita locului accidentului, întocmite de catre organele de cercetare penala, releva împrejurarile concrete în care s-a produs accidentul, prin efectuarea masuratorilor specifice si identificarea avariilor microbuzului ca urmare a acrosarii partii vatamate.

Din cuprinsul raportului de constatare medico - legala nr. 114/AC din 04.04.2005 întocmit de SML Constanta, reiese ca partea vatamata a suferit un politraumatism prin accident rutier, contuzie minora genunchi drept, fractura de maleola tibiala dreapta si diastazis tibio - peroner glezna dreapta, leziuni care au necesitat pentru vindecare 90 - 100 de zile de îngrijiri medicale.

Din examinarea biletelor de externare eliberate de Spitalul clinic judetean de urgenta Constanta la data de 07.03.2005 si, respectiv, 27.04.2005, rezulta ca, la 22.02.2005, partea vatamata a fost supusa unei interventii chirurgicale de osteosinteza cu doua suruburi si aparat gipsat, iar, la 22.04.2005, a fost din nou operata pentru extragerea surubului.

Prin raportul de expertiza medico - legala nr. 208/AC din 06.06.2007 întocmit de Serviciul de medicina legala Constanta s-a stabilit ca numarul de zile de îngrijiri medicale acordat initial se modifica întrucât, fata de evolutia ulterioara a starii de sanatate si de necesitatea internarii pentru extragerea materialelor de osteosinteza, partea vatamata a avut nevoie de 120 - 130 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Fapta inculpatului B. T. care, urmare a nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru îndeplinirea activitatii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, a cauzat partii vatamate Gh. E. leziuni care au necesitat pentru vindecare 120 - 130 de zile de îngrijiri medicale întruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta de art. 184 alin. (2) si (4) din Codul penal.

În cauza, exercitând activitatea mentionata anterior, inculpatul a încalcat dispozitiile art. 180 pct. 7 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 care instituie, în sarcina conducatorilor de autovehicule, obligatia de a acorda prioritate pietonilor angajati în traversarea drumurilor publice pe trecerile marcate.

Sub aspectul laturii civile, prima instanta a constatat ca partea vatamata Gh. E. s-a constituit parte civila în procesul penal (fila 40) solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 30.000 de lei despagubiri civile din care 5.000 de lei reprezinta daune materiale si 25.000 de lei reprezinta daune morale, iar Spitalul clinic judetean de urgenta Constanta s-a constituit, la rândul sau, parte civila în cauza (fila 45) solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 3.480 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare a partii vatamate.

Ulterior, partea vatamata Gh. E. a declarat (fila 246 verso) ca îsi majoreaza câtimea pretentiilor solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 30.000 de lei daune materiale si la plata sumei de 30.000 de lei daune morale.

De asemenea, partea vatamata Gh. E. a solicitat (filele 15 si 16 din dosarul penal nr. 278/2005 al Judecatoriei Mangalia) ca, alaturi de inculpat, sa fie obligate la plata despagubirilor civile atât partea responsabila civilmente (dupa ce va fi identificata), cât si asiguratorul de raspundere civila.

Potrivit dispozitiilor art. 998 din Codul civil "orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara".

Aceste dispozitii legale reglementeaza raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie care angajeaza raspunderea autorului faptei ori de câte ori sunt îndeplinite, cumulativ, conditiile acesteia si anume: existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, existenta unui raport de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu si existenta vinovatiei celui ce a cauzat prejudiciul.

Prejudiciul, ca element esential al raspunderii civile delictuale, consta în rezultatul negativ suferit de o anumita persoana, ca urmare a faptei ilicite savârsite de o alta persoana, iar pentru a fi susceptibil de reparare acesta trebuie sa aiba un caracter cert atât în privinta existentei, cât si a posibilitatilor de evaluare.

Dovada existentei prejudiciului si a întinderii acestuia revine, în temeiul dispozitiilor art. 1169 din Codul civil, victimei faptei ilicite, care are calitatea de persoana care face o afirmatie în fata judecatorului, în acceptiunea acestui text de lege.

De asemenea, art. 49 din Legea nr. 136/1995 prevede ca "asiguratorul acorda despagubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de autovehicule, precum si tramvaie si pentru cheltuielile facute de asigurati în procesul civil (...), iar potrivit art. 50 alin. (1) din acelasi act normativ "despagubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuielile de judecata persoanelor pagubite prin vatamare corporala sau deces, precum si prin avarierea ori distrugerea de bunuri".

Totodata, art. 313 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 prevede ca "persoanele care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane raspund potrivit legii si au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de catre furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subroga în toate drepturile si obligatiile procesuale ale caselor de asigurari de sanatate si dobândesc calitatea procesuala a acestora, în toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent de faza de judecata". 

În cauza, partea civila Gh. E. a solicitat obligarea inculpatului, a partii responsabile civilmente si a asiguratorului de raspundere civila la plata sumei de 30.000 de lei daune materiale si la plata sumei de 30.000 de lei daune morale, însa nu a facut decât partial dovada prejudiciului suferit, respectiv doar cu privire la daunele morale.

Astfel, sub aspectul daunelor materiale, partea civila nu a precizat în ce constau acestea si nu facut dovada suportarii vreunei cheltuieli în legatura cu refacerea starii de sanatate, în conditiile în care înscrisurile doveditoare au fost depuse la dosar dupa pronuntarea hotarârii (filele 403 - 411) si nu au putut fi luate în considerare.

De asemenea, sustinerile martorei O. N. în sensul ca, în perioada de timp în care a fost internata în acelasi salon cu partea civila Gh. E., fiicele acesteia îi aduceau medicamente si ca, atunci când  a vizitat-o pe aceasta dupa externare, a aflat de la ea ca ar fi cheltuit circa 30.000 de lei pe tratament nu pot fi retinute întrucât, pe de o parte, nu s-a dovedit necesitatea administrarii altor medicamente decât cele furnizate de spital (în conditiile în care, în perioadele de spitalizare ale partii civile, Spitalul clinic judetean de urgenta Constanta a efectuat cheltuieli în valoare de 3.480 lei), iar, pe de alta parte, nu s-a facut dovada certa a acestor cheltuieli cu privire la cuantumul lor. 

Pentru aceste motive, prima instanta a constatat ca solicitarea partii civile privind obligarea inculpatului, a partii responsabile civilmente si a asiguratorului de raspundere civila la plata sumei de 30.000 de lei daune materiale este neîntemeiata.

În privinta daunelor morale, prima instanta a retinut ca prejudiciul moral, consecinta negativa, nesusceptibila de evaluare pecuniara, care rezulta din lezarea unui drept (în speta, dreptul la integritatea fizica a persoanei) este masurat cu oarecare relativitate, ce tine de persoana victimei, de consecintele negative suferite de aceasta în plan fizic si psihic, de importanta valorilor morale lezate si de intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii de catre victima.

Prin actiunea ilicita a inculpatului, partea civila Gh. E. a suferit mai multe vatamari (politraumatism prin accident rutier, contuzie minora genunchi drept, fractura de maleola tibiala dreapta si diastazis tibio - peroner glezna dreapta), la data de 22.02.2005 a fost supusa unei interventii chirurgicale de osteosinteza cu doua suruburi si aparat gipsat, la data de 22.04.2005 a fost din nou operata pentru extragerea surubului, iar toate aceste leziuni au necesitat pentru vindecare 120 - 130 de zile de îngrijiri medicale.

De asemenea, în concluziile raportului de expertiza medico - legala nr. 208/AC din 06.06.2007 întocmit de SML Constanta, se arata ca partea civila Gh. E. nu si-a pierdut capacitatea de munca si ca nu se încadreaza într-un grad de invaliditate, dar prezinta o deficienta locomotorie usoara si o incapacitate adaptiva de 30 0/0.

Aceste vatamari au fost de natura sa-i cauzeze partii civile Gh. E. un prejudiciu de suferinta, componenta a prejudiciului moral, care consta în întreaga gama de suferinte si dureri de natura fizica si psihica pe care le încearca victima unei fapte ilicite si a decurs din necesitatea efectuarii a doua interventii chirurgicale si a prezentarii periodice la medic, precum si din administrarea pe o perioada îndelungata a unor medicamente pentru refacerea starii de sanatate.

Vatamarile au fost, însa, de natura sa-i creeze partii civile si un prejudiciu de agrement (care presupune restrângerea posibilitatilor victimei de a se bucura de viata si de a avea parte din plin de satisfactiile materiale si spirituale pe care aceasta i le poate oferi) în conditiile în care, potrivit raportului de expertiza medico - legala nr. 208/AC din 06.06.2007, aceasta prezinta o deficienta locomotorie usoara si o incapacitate adaptiva de 30 0/0.

În aceste conditii, s-a apreciat ca suma de 30.000 de lei daune morale reprezinta o reparatie echitabila pentru prejudiciul moral suferit de partea civila Gh. E.

Desi partea vatamata Gh. E. a solicitat, înca din cursul urmaririi penale, identificarea si tragerea la raspundere penala a partii responsabile civilmente, organele de urmarire penala nu au dat curs acestei solicitari astfel ca, prin sentinta penala nr. 102 din 22.02.2005 a Judecatoriei Mangalia, s-a dispus, în temeiul art. 300 alin. (2) din Codul de procedura penala, restituirea cauzei la Parchetul de pe lânga Judecatoria Mangalia în vederea identificarii partii responsabile civilmente si refacerii actului de sesizare.

Urmare a recursului declarat de parchet, prin decizia penala nr. 474 din 21.06.2006 a Tribunalului Constanta s-a casat sentinta recurata si s-a trimis dosarul primei instante pentru continuarea judecatii, retinându-se, în considerentele acestei decizii ca, la primul termen de judecata, partea vatamata a solicitat introducerea în cauza, în aceasta calitate, a SC Luandi Tur SRL, dat fiind ca aceasta societate figura în certificatul de înmatriculare ca fiind proprietara microbuzului implicat în accident.

Dupa citarea SC Luandi Tur SRL în calitate de parte responsabila civilmente, aceasta a depus la dosar precizari scrise (filele 88 - 147 din dosarul penal nr. 278/2005 al Judecatoriei Mangalia) prin care a solicitat scoaterea sa din cauza întrucât, la data de 10.06.2002, a vândut microbuzul cu numarul de înmatriculare CT 40 AND unei persoane fizice, Gh. M. - F., astfel ca nu mai detine paza juridica a acestui autoturism, iar între societate si inculpatul B. T. nu exista niciun raport de prepusenie.

Ulterior, la termenul de judecata din 09.02.2007, partea responsabila civilmente SC Luandi Tur SRL a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, însa instanta, pentru motivele aratate în considerentele încheierii de la acel termen, a unit exceptia cu fondul sub aspectul laturii civile.

În sedinta publica din 21.06.2007, pentru motivele aratate în cuprinsul încheierii si în baza principiilor aflarii adevarului si al rolului activ reglementate de art. 3 si de art. 4 din Codul de procedura penala, instanta a dispus introducerea în cauza, în calitate de parte responsabila civilmente, a numitului Gh. M. - F. 

Potrivit dispozitiilor art. 1000 alin. (3) din Codul civil comitentii sunt responsabili de prejudiciul cauzat de prepusii lor în functiile ce li s-ai încredintat.

Ceea ce este definitoriu pentru calitatile de comitent si prepus este existenta unui raport de subordonare care îsi are temeiul în împrejurarea ca, pe baza acordului dintre ele, o persoana, fizica sau juridica, a încredintat unei persoane fizice o anumita însarcinare. Din aceasta încredintare decurge posibilitatea pentru prima persoana (comitent) de a da instructiuni, a directiona, îndruma si controla activitatea celeilalte persoane (prepus) aceasta din urma având obligatia de a respecta îndrumarile si directivele primite.

În cauza, paza juridica a microbuzului cu numarul de înmatriculare CT 40 AND apartinea, din data de 10.06.2002, lui Gh. M. - F., în baza facturii fiscale nr. 3642952 (fila 95 din dosarul penal nr. 278/2005 al Judecatoriei Mangalia), iar împrejurarea ca nu s-au efectuat formalitatile specifice pentru înmatricularea masinii pe numele cumparatorului nu prezinta relevanta câta vreme factura a avut efect translativ de proprietate si SC Luandi Tur SRL a retras din capitalul sau social acest autoturism, potrivit actului aditional care a primit data certa prin încheierea nr. 2236 din 14.05.2004 a BNP Mariana Lambrino (fila 99 din dosarul penal nr. 278/2005 al Judecatoriei Mangalia)

Mai mult decât atât, Gh. M. - F. a intrat în posesia microbuzului înainte de data producerii accidentului, aspect ce rezulta, pe de o parte, din declaratia martorului T. A., care a afirmat ca, înca din anul 2004, Gh. M. - F. folosea acest microbuz pentru efectuarea unor curse între Mangalia si Constanta, iar, pe de alta parte, din declaratia inculpatului, care a afirmat ca Gh. M. - F. este cel care i-a solicitat sa efectueze transportul în ziua de 18.02.2005 si i-a înmânat cheile masinii.

Aceasta însarcinare data de partea responsabila civilmente Gh.M.- F. inculpatului B.T. îmbraca natura unui raport de prepusenie de natura sa atraga raspunderea solidara a acestora fata de victima prejudiciului.

În aceste conditii, instanta a constatat ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a partii responsabile civilmente SC Luandi Tur SRL este întemeiata, dat fiind ca aceasta nu mai avea, la data producerii accidentului, paza juridica a microbuzului, iar între aceasta societate si inculpatul B. T. nu a existat un raport de prepusenie.

Totodata, instanta a admis în parte actiunea civila formulata de partea civila Gh. E. în contradictoriu cu inculpatul B. T., partea responsabila civilmente Gh. M. - F. si asiguratorul de raspundere civila SC UNITA SA Bucuresti, în temeiul art. 998 din Codul civil raportat la art. 1000 alin. (3) din Codul civil, la art. 1003 din Codul civil, la art. 49 si la art. 50 din Legea nr. 136/1995, va obliga pe inculpatul B. T., pe partea responsabila civilmente Gh. M. - F. si pe asiguratorul de raspundere civila SC UNITA SA Bucuresti sa plateasca partii civile Gh. E., în solidar, suma de 30.000 de lei despagubiri pentru daunele morale si a respins ce neîntemeiate celelalte pretentii civile formulate de partea civila Gh. E.

De asemenea, instanta a admis actiunea civila formulata de partea civila Spitalul clinic judetean de urgenta Constanta si, în temeiul art. 998 din Codul civil raportat la art. 1000 alin. (3) din Codul civil, la art. 1003 din Codul civil, la art. 313 din Legea nr. 95/2006 si la art. 49 si art. 50 din Legea nr. 136/1995, a obligat pe inculpatul B. T., pe partea responsabila civilmente Gh. M. - F. si pe asiguratorul de raspundere civila SC UNITA SA Bucuresti sa plateasca acestei parti civile suma de 3.480 lei despagubiri civile reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de spitalizarea partii vatamate Gh. E.

În conformitate cu dispozitiile art. 191 alin. (1) si (3) din Codul de procedura penala, instanta a obligat pe inculpatul B. T. si pe partea responsabila civilmente Gh. M. - F. sa plateasca statului, în solidar, suma de 1.000 de lei cheltuieli judiciare avansate de acesta în cauza, iar, în temeiul art. 193 alin. (6) din Codul de procedura penala raportat la art. 274 alin. (3) din Codul de procedura civila, a micsorat onorariul aparatorilor alesi ai partii responsabile civilmente SC Luandi Tur SRL de la 5.500 lei la 3.000 de lei si a obligat pe inculpatul B. T. sa plateasca partii responsabile civilmente SC Luandi Tur SRL suma de 4.021,41 lei reprezentând cheltuieli judiciare facute de aceasta.

Împotriva sentintei penale nr. 411/P/21.11.2007 pronuntata de Judecatoria Mangalia în dosarul nr.  504/254/2006 ( dosar nr. vechi R 349/2006 ) au declarat apel partea civila Gh. E., inculpatul B. T., partea responsabila civilmente Gh. M. F. si asiguratorul Societatea de Asigurare Unita S. A. Bucuresti, toate apelurile vizând exclusiv latura civila a cauzei.

Partea civila Gh. E. a criticat hotarârea primei instante pentru neacordarea daunelor materiale constând în contravaloarea tratamentului medicamentos si a tratamentului de recuperare. S-a sustinut ca partea civila va trebui sa cheltuiasca 30 lei/saptamâna pentru tratamentul medicamentos, adica 1440 lei/an, iar în conditiile în care durata mede de viata a femeii în România este de 75 ani rezulta o suma de 20.001,60 lei. Pentru tratamentul  de recuperare va trebui sa cheltuiasca 2.000 lei/an, iar la o durata medie de viata de 75 ani rezulta suma de 28.000 lei. Se mai arata ca pâna în prezent partea civila a cheltuit pentru tratamentul medicamentos si tratamentul de recuperare suma de 7.000 lei.

Asiguratorul Societatea de Asigurare Unita S. A. Bucuresti a sustinut ca asiguratorul nu trebuie obligat la plata despagubirilor civile, întrucât între inculpat si asigurator nu exista o solidaritate pasiva; în ceea ce priveste daunele materiale, acestea sunt suportate de  asigurator în masura în care sunt dovedite cu înscrisuri, astfel ca ar trebui diminuat cuantumul daunelor materiale pâna la suma dovedita cu înscrisuri; s-a mai aratat ca daunele morale acordate sunt ridicate, prima instanta  nu a motivat acordarea daunelor morale si se impune reducerea cuantumului acestora.

Parte responsabila civilmente Gh. M. F. a sustinut ca partea responsabila civilmente a fost introdusa în cauza cu încalcarea dispozitiilor art. 16 C. Pr. Pen., dupa citirea actului de sesizare, iar între inculpat si parte responsabila civilmente Gh. M. F. nu a existat un raport de prepusenie care sa justifice raspunderea civila a partii responsabile civilmente Gh. M. F.

Inculpatul B. T. a criticat hotarârea primei instante sub aspectul gresitei stabiliri a cuantumului daunelor morale acordate partii civile Gh. E. si a obligarii inculpatului la plata cheltuielilor judiciare catre SC Luandi Tur SRL Bârlad.

În faza apelului inculpatul B. T. nu a dorit sa dea declaratie, uzând de prevederile art. 70 alin. 2 C. Pr. Pen., astfel cum a precizat la termenul din 29.09.2008.

Examinând sentinta penala apelata prin prisma criticilor formulate, precum si din oficiu, conform art. 378 alin. 1 C. Pr. Pen., tribunalul apreciaza ca apelul declarat de Societatea de Asigurare Unita S. A. Bucuresti este nefondat, iar celelalte apeluri declarate partea civila Gh. E., inculpatul B. T., partea responsabila civilmente Gh. M. F. ca fiind fondate.

Apelurile formulate în cauza privesc modul de solutionarea a actiunii civile în cadrul procesului penal si a cererii SC Luandi Tur SRL Bârlad privind acordarea cheltuielilor judiciare. Având în vedere limitele efectului devolutiv al apelurilor declarate în cauza, raport la criticile formulate, tribunalul va analiza cauza doar referitor la modul de solutionarea a actiunii civile în cadrul procesului penal si a cererii SC Luandi Tur SRL Bârlad privind acordarea cheltuielilor judiciare, iar nu si cu privire la solutionarea laturii penale, care nu face obiectul apelurilor de fata.

Partea civila Gh. E. a solicitat contravaloarea tratamentului medicamentos si a tratamentului de recuperare pe care ar urma sa-l efectueze tot restul vietii. În sustinerea cererii de acordare a tratamentului medicamentos partea civila a invocat adeverinta medicala emisa la data de 15.11.2007 care recomanda efectuarea unui tratament medicamentos antialgic si antiinflamator, reteta medicala eliberata la data de 15.11.2007 pentru doua medicamente( fastum gel si flamescin suspensie ), precum si bonul fiscal emis la data de 18.11.2007 prin care au fost achizitionate medicamentele fastum gel si flamescin suspensie, în valoare de 28,45 lei. Aceste înscrisuri se afla la filele 406 - 408 din dosarul primei instante.

Raspunderea civila delictuala poate fi angajata numai în masura în care se face dovada unui prejudiciu care trebuie sa fie cert atât sub aspectul întinderii, cât si al existentei. Conform art. 1169 C. Civ. partea civila Gh. E. avea obligatia de a face aceasta dovada. Înscrisurile depuse de partea civila, la care am facut referire mai sus, nu fac dovada unui prejudiciu cert. Recomandarea din adeverinta medicala emisa la data de 15.11.2007 care priveste efectuarea unui tratament medicamentos antialgic si antiinflamator nu face dovada ca partea civila va trebui sa urmeze tot restul vietii acest tratament, ci este relevant pentru perioada respectiva. De altfel, daca partea civila Gh. E. ar fi urmat acest tratament în permanenta, asa cum sustine, ar fi putut depune dovezi privind achizitionarea celor doua medicamente si ulterior datei de 18.11.2007, dar din acel moment si pâna în prezent nu rezulta ca ar mai fi achizitionat medicamentele. Tratamentul urmat la un anumit moment nu poate conduce automat la concluzia ca va fi urmat tot restul vietii, mai ales ca nici nu exista un act medical în acest sens.

În ceea ce priveste tratamentul de recuperare, sustinerile partii civile privind cuantumul anual al cheltuielilor facute pentru acest tratament sunt simple afirmatii, fara un minima reflectare în mijloacele de proba administrate. Nu poate fi omis ca partea civila este pensionara, iar pentru aceasta categorie de persoane serviciile medicale sunt gratuite, atunci când au la baza o recomandare medicala. Notorietatea acestor cheltuieli nu poate fi invocata, întrucât, asa cum am aratat, regula este ca tratamentul în clinici de recuperare apartinând statului este gratuit.

Un alt argument al netemeiniciei cererii partii civile deriva din modul de calcul al acestor tratamente, respectiv luarea în calcul a duratei medii de viata a unei femei. Acest mod de calcul ofera o suma medie a eventualelor cheltuieli ce ar putea fi efectuate, dar nu ofera elemente de certitudine pentru sumele pe care în concret partea civila le-ar putea cheltui pentru tratamentul medicamentos si tratamentul de recuperare. Un astfel de calcul ar contraveni principiilor raspunderii civile delictuale care presupune ca prejudiciul sa fie cert ca întindere si existenta, conditii care nu sunt îndeplinite în cauza.

Pentru prejudiciile care pot aparea în viitor, urmare a faptei ilicite a inculpatului, partea civila are posibilitatea de a se adresa instantei civile, conform art. 20 alin. 3 C. Pr. Pen.

Drept urmare, criticile partii civile Gh. E. privind neacordarea integrala a sumei echivalente tratamentului medicamentos si a tratamentului de recuperare nu sunt întemeiate. Partii civile urmeaza a i se acorda cu titlu de daune materiale suma de 93 lei, reprezentând contravaloarea medicamentelor achizitionate la data de 18.11.2007 si a doua examinari medico-legale  ( conform bonului fiscal si a chitantelor de la filele 406, 410,411 din dosarul primei instante ), sub acest aspect fiind întemeiat apelul formulat.

Cuantumul daunelor morale a fost corect stabilit de prima instanta, având în vedere ca s-a tinut seama de leziunile traumatice produse partii civile, tratamentul de care a trebuit sa-l urmeze, interventiile chirurgicale la care a fost supusa, a ramas cu o deficienta locomotorie usoara si o incapacitate adaptiva de 30 0/0. Datele medicale rezultate din actele medico-legale sunt relevante asupra suferintelor fizice si psihice la care a fost supusa partea civila urmare a leziunilor produse prin accidentul rutier. Partea civila Gh. E. a suferit multiple vatamari (politraumatism prin accident rutier, contuzie minora genunchi drept, fractura de maleola tibiala dreapta si diastazis tibio - peroner glezna dreapta), a fost supusa unei interventii chirurgicale de osteosinteza cu doua suruburi si aparat gipsat, la data de 22.04.2005 a fost din nou operata pentru extragerea surubului, iar toate aceste leziuni au necesitat pentru vindecare 120 - 130 de zile de îngrijiri medicale. În consecinta, prima instanta a apreciat corespunzator cuantumul daunelor morale, suma de 30.000 lei fiind de natura sa acopere prejudiciul nepatrimonial produs partii civile.

Pentru autovehiculul cu numarul de înmatriculare CT 40 AND exista la data producerii accidentului polita de asigurare pentru raspunderea civila pentru pagube produse tertilor, încheiata  cu Societatea de Asigurare Unita S. A. Bucuresti.

Potrivit art. 49,50 din Legea nr. 136/1995 ( în redactarea în vigoare la data producerii accidentului rutier ) asiguratorul acorda despagubiri pentru prejudiciile de care raspund asiguratii si care au fost cauzate prin deces, vatamari corporale sau avariere de bunuri. În art. 54 se prevede ca drepturile persoanelor pagubite se exercita împotriva asiguratorului.

Din cuprinsul acestor texte de lege rezulta concluzia ca asiguratorul raspunde pentru prejudiciile produse de asigurat, având pozitia juridica a unui codebitor în raport de persoana prejudiciata.

Pornind de la natura juridica a contractului de asigurare-fapta de comert - si de la pozitia juridica a asiguratorului - asimilata unui codebitor, devin incidente disp. art.42 C. Com. ce consacra principiul solidaritatii pasive în cazul obligatiilor comerciale, astfel încât asiguratorul va raspunde alaturi de asigurat. În consecinta, asiguratorul va raspunde în cadrul procesului penal în virtutea contractului de asigurare, chiar daca nu are calitatea de parte responsabila civilmente, care deriva din raspunderea civila delictuala.

Rezolvarea actiunii civile, în cadrul procesului penal, atât fata de inculpat, cât si fata de asigurator este de natura a asigura solutionarea tuturor raporturilor juridice rezultate din savârsirea faptei care face obiectul cauzei, fiind justificata prin posibilitatea ca societatea de asigurare sa aiba o calitate procesuala distincta, respectiv aceea de asigurator, asa cum s-a stabilit prin decizia nr. I /2005 pronuntata de Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

În conditiile în care dispozitiile legale mentionate prevad raspunderea asiguratorului fata de persoana pagubita, nu exista nici un impediment legal ca asiguratorul sa raspunda civil în fata persoanei pagubite în cadrul procesului penal, în temeiul Legii nr. 136/1995, concomitent cu raspunderea civila a inculpatului fata de persoana pagubita, în temeiul raspunderii civile delictuale reglementata de art. 999,998 C. Civ.

Asiguratorul Societatea de Asigurare Unita S. A. Bucuresti a invocat faptul ca eventualele cheltuieli prilejuite de accident trebuie probate cu documente justificative. Tribunalul a stabilit cuantumul daunelor materiale în raport de înscrisurile aflate la filele 406 - 408 din dosarul primei instante, astfel ca nici aceasta critica nu este întemeiata.

Partea responsabila civilmente Gh. M. F. a invocat introducerea sa în cauza cu încalcarea dispozitiilor art. 16 alin. 1 C. Pr. Pen., respectiv dupa citirea actului de sesizare a instantei.

În art. 16 alin. 1 C. Pr. Pen. se prevede ca introducerea în cauza a partii responsabile civilmente se face pâna la citirea actului de sesizare. Actul de sesizare al instantei a fost citit termenul din  09.02.2007, iar partea responsabila civilmente Gh. M. F. a fost introdusa în cauza la data de 21.09.2009, dupa administrarea unei parti din probatoriu. Ca tare, partea responsabila civilmente Gh. M. F. a fost introdusa în cauza cu încalcarea dispozitiilor art. 16 alin. 1 C. Pr. Pen.  Încalcarea prevederilor art. 16 alin. 1 C. Pr. Pen. este sanctionata cu nulitatea relativa, în conditiile art. 197 alin. 1 C. Pr. Pen., nefiind incident vreunul dintre cazurile prev. de art. 197 alin. 2 C. Pr. Pen. care atrag nulitatea absoluta.

În conformitate cu prevederile art. 197 alin. 4 C. Pr. Pen., încalcarea oricarei alte dispozitii legale decât cele prevazute în alin. 2 atrage nulitatea actului în conditiile alin. 1, numai daca a fost invocata în cursul efectuarii actului când partea este prezenta sau la primul termen de judecata cu procedura completa când partea a lipsit la efectuarea actului. Partea responsabila civilmente avea obligatia de a invoca neregularitatea la primul termen de judecata cu procedura completa, deoarece a lipsit la termenul din 21.09.2007 când a fost introdus în cauza. La urmatorul termen din 19.10.2007 partea responsabila civilmente Gh. M. F. a fost reprezentata de aparatorul ales, dar nu a invocat încalcarea dispozitiilor art. 16 alin. 1 C. Pr. Pen. În continuare, partea responsabila civilmente Gh. M. F. nu a invocat aceasta neregularitate nici în cadrul dezbaterilor în fata primei instante. În conditiile în care nu a invocat neregularitatea în fata primei instante, desi a fost legal citat si reprezentat de aparatorul ales, nu mai poate invoca direct în apel tardivitatea introducerii sale în cauza, fiind decazut din acest drept.

Referitor la raspunderea partii civilmente Gh. M. F. prima instanta a retinut ca paza juridica a microbuzului cu numarul de înmatriculare CT 40 AND apartinea, din data de 10.06.2002, lui Gh. M. - F., în baza facturii fiscale nr. 3642952,  acesta este cel care i-a solicitat inculpatului sa efectueze transportul în ziua de 18.02.2005 si i-a înmânat cheile masinii, motiv pentru care aceasta însarcinare data de partea responsabila civilmente Gh. M. - F. inculpatului B. T. îmbraca natura unui raport de prepusenie de natura sa atraga raspunderea solidara a acestora fata de victima prejudiciului.

Partea responsabila civilmente Gh. M. F. a contestat  ca avea paza juridica a autovehiculului, întrucât microbuzul apartinea SC Luandi Tur SRL Bârlad, nefiind înstrainat catre Gh. M. F.

În baza facturii fiscale nr. 3642952/10.06.2002 (fila 95 din dosarul penal nr. 278/2005 al Judecatoriei Mangalia)  microbuzul cu nr. de înmatriculare CT 40 AND a fost vândut de SC Luandi Tur SRL Bârlad ( fosta SC Alex Andra Servimex SRL Navodari ) catre Gh. M. F. , împrejurarea ca nu s-au efectuat formalitatile specifice pentru înmatricularea microbuzului pe numele cumparatorului neavând relevanta câta vreme factura a avut efect translativ de proprietate si SC Luandi Tur SRL a retras din capitalul sau social acest autoturism, potrivit actului aditional care a primit data certa prin încheierea nr. 2236 din 14.05.2004 a BNP Mariana Lambrino (fila 99 din dosarul penal nr. 278/2005 al Judecatoriei Mangalia). Conform chitantei nr. 6004/10.06.2002 partea responsabila a achitat contravaloarea microbuzului.

Este cert ca microbuzul a fost în posesia de fapt a partii responsabile civilmente Gh. M. F., astfel cum rezulta din declaratiile martorului T. A. si ale inculpatului B. T. Într-adevar, factura fiscala nr. 3642952/10.06.2002 a fost anulata printr-o simpla mentiune, fara indicarea datei sau aplicarea vreunei stampile, dar nu rezulta ca în fapt microbuzul s-a întors în posesia SC Luandi Tur SRL Bârlad. Ulterior, prin factura nr. 0079989/05.04.2005 partea responsabila civilmente Gh. M. F. a cumparat acelasi microbuz de la SC Luandi Tur SRL Bârlad. De aceasta data, microbuzul  a fost înmatriculat pe numele Gh. M. F., conform înscrisurilor de la filele 326 - 328 din dosarul de fond.

În conditiile în care microbuzul s-a aflat permanent în posesia partii responsabile civilmente Gh. M. F., nu a mai intrat în patrimoniul SC Luandi Tur SRL Bârlad  concluzia nu poate fi decât aceea ca operatiunea de anulare a facturii initiale a urmarit sa înlature lipsa efectuarii demersurilor necesare înmatricularii, dupa prima înstrainare. În conditiile în care microbuzul a fost în posesia partii responsabile civilmente Gh. M. F., nu a existat intentia ca microbuzul sa mai revina în patrimoniul SC Luandi Tur SRL Bârlad, singura explicatie rationala este cea mentionata, cu consecinta ca în mod corect prima instanta a apreciat ca paza juridica a bunului apartinea la data producerii accidentului rutier partii responsabile civilmente Gh M. F, iar nu SC Luandi Tur SRL Bârlad, fiind irelevanta succesiunea actelor juridice încheiate.

Partea responsabila civilmente Gh. M. F. a depus în copie o foaie de parcurs cu seria A 00000773 emisa de SC Luandi Tur SRL Bârlad la data de 18.02.2005 pentru microbuzul cu nr. de înmatriculare CT 40 AND ( fila 107 dosar apel ) pentru a sustine afirmatiile sale privind detinatorul microbuzului. La solicitarea tribunalului SC Luandi Tur SRL Bârlad a depus copii ale foilor de parcurs utilizate de SC Luandi Tur SRL Bârlad în luna februarie 2005 ( filele 159 - 181 dosar apel ). Aceste foi de parcurs erau înseriate olograf, spre deosebire de foaia de parcurs depusa de Gh. M. F., poarta o alta stampila decât cea de pe foaia de parcurs cu seria A 00000773, iar inculpatul a precizat la termenul din 29.09.2008 ca semnatura de pe foaia de parcurs depusa de Gh. M. F. nu îi apartine, desi apare în dreptul numelui sau. SC Luandi Tur SRL Bârlad a sustinut ca a început sa înserieze foile de parcurs cu o masina de înseriat abia în data de 17.04.2005. În raport de inadvertentele sesizate cu privire la foaia de parcurs cu seria A 00000773 tribunalul nu va retine ca relevant acest înscris cu privire la care exista îndoieli asupra veridicitatii sale.

Desi partea responsabila civilmente Gh. M. F. avea paza juridica a microbuzului cu nr. de înmatriculare CT 40 AND, tribunalul apreciaza ca acesta nu poate raspunde în calitate de comitent al inculpatului B. T. Inculpatul B. T. a primit de la Gh. M. F. însarcinarea de a conduce microbuzul, dar aceasta însarcinare a avut un caracter întâmplator, în conditiile în care s-a apelat la inculpat doar din motivul ca soferul care ar fi trebuit sa conduca microbuzul era bolnav. În acest context, rolul inculpatului a fost întâmplator si cu durata redusa.

Raspunderea comitentului pentru prepus, potrivit art. 1000 alin. (3) C. civ., presupunea îndeplinirea unor conditii specifice, respectiv existenta unui raport de prepusenie la data savârsirii faptei ilicite si comiterea faptei de prepus în exercitarea însarcinarii date de comitent. De regula, raportul de prepusenie îsi are izvorul într-un contract. Conventia dintre Gh. M. F. si inculpat este una atipica, în conditiile în care termenii întelegerii nu au fost clar determinati, sub aspectul drepturilor si obligatiilor partilor. Oricum, inculpatul a primit o însarcinare de la Gh. M. F. pentru a conduce microbuzul cu numarul de înmatriculare CT 40 AND, în care se aflau circa 15 muncitori, de la Mangalia catre Constanta.

De esenta raportului de prepusenie este ca la momentul comiterii faptei ilicite comitentul sa fi avut posibilitatea si autoritatea de a da instructiuni, îndrumari prepusului, de a-i supraveghea si controla activitatea. Posibilitatea exercitarii autoritatii asupra prepusului este o chestiune de fapt, care trebuie analizata în concret, astfel încât sa rezulte o autoritate efectiva  a comitentului fata de prepus. În cauza de fata însarcinarea data de Gh. M. F. catre inculpat a avut doar un caracter întâmplator, din cauza îmbolnavirii soferului care în mod obisnuit conducea microbuzul, iar relatia dintre inculpat si Gh. M. F. nu era de durata. În conditiile în care inculpatul urma sa efectueze transportul de persoane doar în data de 18.02.2005 nu se poate considera ca raportul dintre cei doi ar fi permis în concret partii responsabile civilmente Gh. M. F. sa-si exercite autoritatea asupra inculpatului, sa poata da acestuia îndrumari, sa-i controleze  activitatea, asa încât sa fie prezente acele caracteristici ale unui raport de prepusenie. Elementele raportului de prepusenie implica în mod natural o relatie cu o anumita durata, care sa permita comitentului sa-si exercite autoritatea, ipoteza care nu se regaseste în raportul dintre inculpat si Gh. M. F.

În consecinta, tribunalul apreciaza ca în conditiile unui raport ocazional prin care o persoana primeste o singura însarcinare din partea altei persoane nu se poate aprecia ca suntem în prezenta unui raport de prepusenie, lipsind elementele de fapt care permit persoanei care a dat însarcinarea de a exercita în concret autoritatea prin darea unor instructiuni, prin supravegherea si controlarea activitatii persoanei care a primit însarcinarea.

Raportul dintre inculpat si Gh. M. F. este unul ocazional si pentru argumentele aratate nu poate fi asimilat unui raport de prepusenie.

În consecinta, partea responsabila civilmente Gh. M. F. nu poate raspunde pentru inculpatul B. T., în calitate de prepus, în temeiul art. 1000 alin. 3 C. Civ., lipsind una din conditiile esentiale ale raspunderii comitentului pentru fapta prepusului - lipsa raportului de prepusenie, apelul formulat de Gh. M. F. fiind întemeiat pentru acest motiv.

De asemenea, nici SC Luandi Tur SRL Bârlad nu poate raspunde în temeiul art. 1000 alin. 3 C. Civ., deoarece nu mai detinea paza juridica a acestui autoturism, iar între societate si inculpatul B. T. nu exista niciun raport de prepusenie, asa cum a aratat prima instanta.

Inculpatul B. T. a criticat obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare catre SC Luandi Tur SRL Bârlad.

Cererea formulata de SC Luandi Tur SRL Bârlad privind acordarea cheltuielilor judiciare efectuate în faza fondului trebuie solutionata în temeiul art. 193 alin. 6 C. Pr. Pen., întrucât nu exista un alt text de lege care sa reglementeze cheltuielile facute de parti. Dispozitiile art. 193 alin. 6 C. Pr. Pen., fac trimitere la prevederile legii civile.

În art. 274 alin. 1 C. Pr. Civ. se prevede ca partea care cade în pretentiuni va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata, motiv pentru care se impune a se stabili care dintre parti, în raport de SC Luandi Tur SRL Bârlad, a cazut în pretentii.

SC Luandi Tur SRL Bârlad a fost introdusa în cauza la data de 07.10.2005, la cererea partii civile Gh. E., astfel cum rezulta din încheierea de sedinta. Ca atare, partea civila Gh. E. a exercitat actiunea civila împotriva inculpatului, dar si împotriva SC Luandi Tur SRL Bârlad, iar ulterior si împotriva partii responsabile civilmente Gh. M. F. si a asiguratorului Societatea de Asigurare Unita S. A. Bucuresti.

Cheltuielile judiciare efectuate de SC Luandi Tur SRL Bârlad urmau a fi suportate de partea adversa, respectiv partea civila Gh. E., în masura în care solutia era favorabila societatii, întrucât SC Luandi Tur SRL Bârlad nu se afla în raporturi procesuale directe cu celelalte parti. Actiunea civila era purtata între partea civila Gh.E., pe de o parte, si SC Luandi Tur SRL Bârlad, pe de alta parte. Pentru raporturile dintre aceste doua parti nu intereseaza, în solutionarea cererii de acordare a cheltuielilor judiciare, daca existau si alte parti cu interese procesuale apropiate sau identice cu SC Luandi Tur SRL Bârlad si, oricum, în contradictie cu cele ale partii civile Gheorghe Elena.

Actiunea civila formulata de partea civila Gheorghe Elena în contradictoriu cu SC Luandi Tur SRL Bârlad a fost respinsa, astfel ca sub acest aspect partea care a cazut în pretentii fata de SC Luandi Tur SRL Bârlad este partea civila Gh. E., motiv pentru care acesta trebuie sa raspunda pentru cheltuielile judiciare efectuate de SC Luandi Tur SRL Bârlad.

Inculpatul nu se afla în culpa procesuala, deoarece SC Luandi Tur SRL Bârlad nu a fost introdusa în cauza la cererea sa, ci a partii civile Gh. E. care este în culpa procesuala prin aceea ca la cererea sa a fost introdusa în cauza SC Luandi Tur SRL Bârlad, desi aceasta societate nu avea calitatea de comitent al inculpatului.

Drept urmare, cheltuielile judiciare efectuate de SC Luandi Tur SRL Bârlad, în suma de 4.021,41 lei, asa cum au fost stabilite de prima instanta, urmeaza a fi suportate de partea civila Gh. E., sub acest aspect apelul inculpatului fiind întemeiat.

Pentru aceste considerente, în baza art. 379 pct. 1 lit. b C. Pr. Pen. tribunalul va respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta - intimata - asigurator Societatea de Asigurare Unita S. A. Bucuresti  împotriva sentintei penale nr. 411/P/21.11.2007 pronuntata de Judecatoria Mangalia în dosarul nr.  504/254/2006 ( dosar nr. vechi R 349/2006 ).

În baza art. 379 pct. 2 lit. a C. Pr. Pen. vor fi admise apelurile formulate de apelanta - intimata - parte civila Gh. E., apelantul - intimat - inculpat B. T. si apelantul - intimat - parte responsabila civilmente Gh. M. F. împotriva sentintei penale nr. 411/P/21.11.2007 pronuntata de Judecatoria Mangalia în dosarul nr.  504/254/2006 ( dosar nr. vechi R 349/2006 ).

În baza art. 382 alin. 2 C. pr. Pen. se va desfiinteaza în parte sentinta penala apelata si, rejudecând, se vor dispune urmatoarele:

Va fi respinsa ca neîntemeiata actiunea civila formulata de partea civila Gh.E. în contradictoriu cu partea responsabila civilmente Gh. M. - F.

Va fi admisa în parte actiunea civila formulata de partea civila Gh. E. în contradictoriu cu inculpatul B. T. si asiguratorul Societatea de Asigurare Unita S. A. Bucuresti.

În baza art. 14 si 346 C. Pr. Pen. raportat la art.  998, 999 C. Civ., art. 49 si la art. 50 din Legea nr. 136/1995 va fi obligat inculpatul B. T. alaturi de asiguratorul Societatea de Asigurare Unita S. A. Bucuresti catre partea civila Gh. E. la plata sumelor de 93 lei cu titlu de daune materiale si 30.000 de lei cu titlu de daune morale.

Va fi admisa actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta.

În baza art. 14 si 346 C. Pr. Pen. raportat la art.  998, 999 C. Civ., art. 49 si la art. 50 din Legea nr. 136/1995, art. 313 din Legea nr. 95/2006 va fi obligat inculpatul B. T. alaturi de asiguratorul Societatea de Asigurare Unita S. A. Bucuresti catre partea civila Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta la plata sumei de 3.480 lei despagubiri civile reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de spitalizarea partii vatamate Gh. E.

În baza art. 191 alin. 1 C. Pr. Pen. va fi obligat inculpatul B. T. la plata sumei de 1.000 de lei cheltuieli judiciare avansate de stat la solutionarea cauzei în prima instanta.

În baza art. 193 alin. 6 C. Pr. Pen.  raportat la art. 274 alin. 1,3 din C. Pr. Civ. Se va micsora onorariul aparatorilor alesi ai partii responsabile civilmente SC Luandi Tur SRL de la 5.500 lei la 3.000 de lei si va fi obligata partea civila Gh. E. catre partea responsabila civilmente SC Luandi Tur SRL Bârlad la plata suma de 4.021,41 lei reprezentând cheltuieli judiciare facute de aceasta.

Se vor înlatura din sentinta penala apelata dispozitiile contrare prezentei decizii penale.

Se vor mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate.

În baza art. 192 alin. 2 C. Pr. Pen. apelanta - intimata - asigurator Societatea de Asigurare Unita S. A. Bucuresti vi fi obligata la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat la solutionarea apelului, iar în baza art. 192 alin. 3 C. Pr. Pen. restul cheltuielilor judiciare avansate de stat la solutionarea apelului vor ramâne în sarcina acestuia.

Va fi respinsa ca neîntemeiata cererea formulata de partea responsabila civilmente SC Luandi Tur SRL Bârlad privind acordarea cheltuielilor judiciare ( onorariu aparator ales ) efectuate la solutionarea apelului, având în vedere ca prin admiterea apelurilor declarate de partea civila Gh. E., inculpatul B. T., partea responsabila civilmente Gh. M. F. rezulta ca aceste parti nu sunt în culpa procesuala prin formularea caii de atac. În lipa unei culpe procesuale niciuna dintre aceste parti nu poate fi obligata la plata cheltuielilor judiciare ale SC Luandi Tur SRL Bârlad. Societatea de Asigurare Unita S. A. Bucuresti nu se afla în raporturi juridice cu SC Luandi Tur SRL Bârlad, asa cum am aratat mai sus singura parte care ar fi putut datora cheltuielile judiciare fiind partea vatamata Gh. E., astfel încât respingerea apelului acestei parti nu poate influenta modul de solutionare al cererii partii responsabile civilmente SC Luandi Tur SRL Bârlad.

1